Zori Noi, ianuarie 1971 (Anul 24, nr. 7165-7189)

1971-01-16 / nr. 7176

Proletari din toate țările, iniți­ val Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7176 sîmbătă 16 ianuarie 1971 ÍN C.A.P., UN IMPERATIV DE ACTUALITATE : Resursele materiale și umane — mai judicios puse in valoare! Dezbătînd problemele pri­vind modul de organizare, nor­mare și retribuire a muncii, în lumina expunerii tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al R.C.R din 23 noiembrie- anul trecut, a măsurilor ulterioare luate de Consiliul de Miniștri, de orga­nele agricole centrale, coope­ratorii din Bosanci au relievat grija partidului și statului pen­tru continua dezvoltare­ a agriculturii, pentru crește­rea producției în acest im­portant sector al econo­miei naționale, au chibzuit, totodată, cum să acționeze, printr-o cit mai bună organi­zare și coordonare a muncii, spre a asigura o mai judicioa­­să punere în valoare a resur­selor materiale și umane d­e care dispune unitatea lor. Ei au arătat că, în anul trecut, cu toate condițiile grele în care s-a lucrat din cauza calamități­lor naturale, s-au obținut unele rezultate bune, dar au mențio­nat și neajunsurile manifestate din partea consiliului de con­ducere, a unor brigadieri șefi de echipe, a anumitor con­si­deratori și mecanizatori, ceea ce a dus la neîndeplinirea în­tocmai a tuturor prevederilor de plan. Printre alții, Gheor­­ghe Irimia a arătat că unii trac­toriști au făcut lucrări de sla­bă calitate, că islazul nu este bine întreținut, că nu se res­pectă pășunatul rațional. La rîndul lor, Zamfir Cîrlan, Ga­­lafira Gavrilovici, Vasile Da­vid și alții au atras atenția să se manifeste mai multă grijă la stabilirea producției pe tar­lale, în mod diferențiat, la cân­­tărirea imediată, zilnic, a re­coltei fiecărui cooperator și la transportul acesteia, spre a se evita risipa, diminuarea pro­ducției totale și a veniturilor cooperatorilor. Vasile Barbă și Zamfir Maximesei au criti­cat consiliul de conducere pen­tru faptul că nu se interesează în măsură suficientă de mersul treburilor în zootehnie, de a­­sigurarea furajelor. Cu toții au apreciat măsurile luate de par­tid și de stat privind reorga­nizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, acor­darea plății pentru lucrările mecanizate în raport cu pro­ducțiile obținute, stabilirea de prețuri unice pentru mașini, u­­tilaje, materiale, asigurarea mi­nimului lunar garantat, majo­rarea pensiilor etc. în privința organizării și re­tribuirii muncii, s-a propus, printre altele, să se procedeze astfel încît fiecare cooperator să știe precis, de la bun în­ceput, cît are de lucru și ci­ trebuie să producă, — pe de o parte, iar pe de altă parte — cît urmează să primească, de­sigur, în funcție de munca de­pusă și rezultatele obținute. De fapt, pe baza analizei an­terioare a condițiilor concrete din C.A.P. Bosanci și a con­sultării unui însemnat număr de cooperatori, consiliul de conducere, prin informarea prezentată de către tovarășul Nicolae Blindiu, președintele u­­nității, a supus spre dezbaterea și aprobarea adunării generale ca, în acest an, la Bosanci munca să fie organizată în fe­lul următor : pe lingă cele 9 brigăzi de cîmp cu cîte 3—4—5 echipe, în sectorul producției vegetale să ia ființă o fermă specializată pe producerea de semințe și seminceri, cu 540 ha. teren arabil, din care 265 ha. vor fi cultivate cu cartofi pentru sămînță, cîte 100 de ha. cu cînepă și fasole sămînță și 75 ha. cu butași de sfeclă pen­tru sămînță. La efectuarea lu­crărilor pe o parte din supra­fața cu cartofi de sămînță (140 ha.) vor fi antrenate și brigă­zile de cîmp. Totodată, s-a ho­­tărît să se înființeze o fermă specializată în producerea, de­pozitarea și prepararea furaje­lor, căreia i s-a repartizat su­prafața de 400 ha. teren arabil pentru culturi furajere, 100 ha. finețe naturale și 300 ha. pă­șune. Producția de legume și fructe — 75 ha. și, respectiv, 58 ha. — se va realiza în ca­drul unei ferme mixte legume­­pomi, în zootehnie, s-a stabilit organizarea unei ferme specia­lizate pentru producția de lap­te, cu un efectiv mediu de 650 vaci, și a unei ferme mixte cu­­prinzînd 400 exemplare tinere­ taurin, 1.500 oi și cele 42 ha, iazuri cu pește. Meseriașii, constructorii au fost concen­trați înt­r-o echipă specializată. Cooperativa va avea, de ase­menea, un sector de transport DUMITRU TURTA (Continuare In pagina a ll-a) TELEX • PREGĂTIND cadrul unei activități rodnice pentru anul abia început, întreprinderile noastre de comerț exterior con­tinuă perfectarea de contracte pentru exportul sau importul de mărfuri. Astfel, întreprin­derea „Industrialexport“ a con­tractat cu parteneri din URSS ți R. P. Chineză livrarea de piese de schimb pentru uti­laj petrolier, în valoare de 12,7 milioane lei­­ valută. • SPECIALIȘTII de la Insti­tutul de cercetări și proiectări pentru celuloză și hîrtie din București au studiat posibili­tatea utilizării în hîrtiei a unor materii fabricarea prime indigene, avantajoase din punct de vedere economic. Astfel, s-a stabilit că bento­­nita de Răzoare poate fi fo­losită, în acest sens, cu re­zultate bune, ea avînd pro­prietăți comparabile cu ale materialelor folosite, cele în mod curent, la fabricarea hu­tiei, intre care caolinul. • CHIMIȘTII de la Uzina „Azur“ din Timișoara care în anii cincinalului trecut au rea­lizat aproape 600 de sortimen­te de lacuri, detergenți, vop­sele, uleiuri sulfatate ți altele, anunță un nou succes pe anul 1971: elaborarea primelor șar­je de auxiliari - de amide, al­­chimide — pentru fabricarea maselor plastice, obținuți în noua unitate de producție, in­trată de curînd in funcțiune. Foto: V. DUMITRU • Construcția de stat: REZOLVAREA PRO­PUNERILOR CETĂȚENILOR — PERMA­NENT ÎN CENTRUL ATENȚIEI NOAS­TRE • O ZI LA STROEȘTI • Microfoile­­ton : CÎND SE SCRIE CU VENIN. . . • ÎN LUMEA ȘTIINȚEI ȘI TEHNICII în pagina a Il-a Peisaj industrial în lunca Sucevei. Fotoi D. VINTILA Cele trei inițiale care în­cadrează un număr, avînd un anume înțeles, expri­mă o împlinire în per­manenta aspirație spre perfecționare, spre supe­rioare altitudini ale efi­cienței. Ele figurează, de puțină vreme, pe actul de naștere al unui nou produs sucevean. Traduse in lim­baj curent, inițialele și ci­frele de mai sus anunță înscrierea, în gama pro­duselor realizate pe aceste meleaguri, alături de cele devenite tradiționale, noii mașini de găurit, pu­t ț­nd folosi burghie de pină la 13 milimetri, mo­dernizată. Sensul concret al inscripției, cu deosebire al ultimei majuscule, ates­tă încrederea acordată tî­­nărului colectiv de muncă al întreprinderii mecanice, verificată, de altfel, în mai multe rînduri în ulti­mii ani. Alăturarea vechii mașini variantei ei moder­nizate evidențiază calități­le deosebite ale ultimei, concretizate nu numai prin linia suplă, ci și prin gradul îmbunătățit de funcționalitate. Tocmai de aceea, izbinda constructo­rilor de mașini suceveni, pe drumul pe care au por­nit doar cu câțiva ani în urmă, ni se pare plină de­ semnificații. Iată că, tot aici, în Lunca Sucevei, a­­lături de meșterii care conferă lemnului noi va­lori, se afirmă, prim de­buturi repetate, un puter­nic detașament care dă metalului valori înalte, să Este, firește, mai dificil realizezi mașini decit construcții metalice, dar MG 13 M satisfacția este mai mare atunci cînd știi că din mina ta ies produse mai valoroase, că ele sunt mult căutate, nu numai în țară, ci și peste hotare. Ges­turile lui Nicolae Bernat, șeful proaspăt createi echi­pe de la montaj, ale oame­nilor săi, deși firești, au în ele ceva măreț. Aici, la montaj, se finalizează munca multora dintre co­legii lor de la uzinaj, a ce­lor care execută soclul, iau naștere, prin îmbinarea a zeci de piese, înșirîndu-se, suple, pe bancul de rodaj, mașinile de găurit. Strun­gari și frezori, alți iscusiți mînuitori ai mașinilor de înaltă productivitate au lucrat, împreună cu mais­­­­trul Nicolae Gavrilă, încă 1 din luna august anul tre­­­­cut, la Uzina din Plopeni,­­ de unde a fost preluat­ă noul utilaj. Acum, după­­ ce au pătruns în cele mai i intime taine ale mașinii,­­ Cîmpu­l lor de acțiune s-a­­ mutat la Suceava. De la­­ șzinaj, mii de repere și-au­­ și început drumul către­­ montaj. Ca un adevărat a­­­­fluent, al cărui debit este­­ riguros reglat, în fluxul­­ pieselor uzinate pătrund,­­ la montaj, soclurile, opera , oamenilor lui Constantin­­ Crăcană. Nu, momea lor nu­­ este simplă, așa cum, ne-­­ documentat, ar încerca­­ cineva să afirme. Trebuie­­ efectuate îndoiri complica­­­­te, ambutisări. La început,­­ execuția lor a constituit­­ o adevărată problemă.­­ Căutările permanente, a­­­­sistența acordată au des­­­­chis drumul către rezolva­­­­rea lor.­­ Astfel divizată în piese­­ de forme și mărimi diferi­­­­te, mașina ajunge la oa­­­­menii lui Nicolae Bernat,­­ la montaj. Omul acesta,­­ prezent în întreprindere 1 incă de la înființarea ei,­­ care a executat zeci de­­ tone de construcții metali­­­­ce, încredințîndu-i-se, apoi,­­ N. GROZA I (Continuare în pag. a IlI-a) j -------------------------------------| • încă din primele 14 zile ale acestui an. Combinatul industriei alimentare Suceava, prin centre­le sale din Vatra Dornei, Cîmpu­­lung și Suceava, a colectat de la întreprinderile agricole de stat. Stațiunea experimentală agricolă Suceava, cooperativele agricole de producție, cît și de la popu­lație peste 16.500 hl. lapte. Din cantitatea preluată, in a­­ceeași perioadă, s-au distribuit prin unitățile de desfacere către populația urbană și din centrele muncitorești, 1330 hl. lapte, res­tul cantităților fiind prelucrate în cele 3 unități mari specializate : Cîmpulung, Vatra Dornei și Su­ceava, intr-un sortiment foarte variat de produse lactate : unt, diferite sorturi de brînzeturi, iaurt, sana și altele. • După cum suntem­ informați de la Combinatul industriei ali­mentare — Suceava, lucrările de construcție pe platforma indus­trială de la Șcheia au intrat în­­tr-o nouă fază de execuție. Recent, aici a început monta­jul cazanelor la viitoarea cen­trală termică ce va asigura abu­rul necesar proceselor tehnolo­gice, lucrare ce este executată de specialiști ai Uzinei „Vulcan“ din București. De asemenea, la primul obiectiv ce se ridică aici - fabrica de conserve din carne și semiconserve — s-a trecut la efectuarea finisajelor interioare. Noua unitate a industriei ali­mentare va intra în funcțiune in acest an, la sfîrșitul lunii septem­brie, și­ va avea o capacitate fi­nală de producție de 4.000 tone conserve anual. • In perioada de la începutul­ anului a trecut și pină în prezent, la cabinetul stomatologic din co­muna Frasin s-au înregistrat a­­proape 10.000 de consultații și tratamente. Programul de lucru este întocmit în așa fel, încît să fie înlesnit accesul salariaților ,care lucrează în ture,, precum și al populației. Organele sanitare au stabilit măsuri ca la acest cabinet să se execute și lucrări protetice, prin contribuția laboratorului dentar din Gura­ Humorului. VALOAREA INTRINSECĂ A UNOR CIFRE Indicator deosebit de expre­siv al creșterii puterii de cum­părare a oamenilor muncii, volumul desfacerilor de măr­furi cu amănuntul­­ a cunoscut în anul trecut — anul genera­lizării experimentării noului sistem de salarizare și al ma­jorării salariilor — cote spo­rite cu 1,5 la sută mai mult decît prevederile curente de plan, ceea ce echivalează cu un plus de vînzări de aproape 20 de milioane lei, respectiv cu 5,3 la sută față de anul 1969, reprezentînd creșterea cu peste 112 milioane lei a des­facerilor. La aceste sporuri au contribuit atît comerțul de stat cît și cel cooperatist. La fel de concludentă, de data aceasta din punct de ve­dere al structurii consumului, este și repartiția vînzărilor pe categorii de mărfuri. In anul trecut, bunăoară, cetățenii ju­dețului nostru și-au procurat mărfuri industriale, în cea mai mare parte de folosință înde­lungată, în valoare de 1.024.472.000 lei, produse ali­mentare valorînd 915.000.000 lei — și au consumat în loca­lurile T.A.P.L. mărfuri însu­­mînd alte 288.000.000 lei. Din­colo de aceste cifre se contu­rează, în același timp, progre­se remarcabile pe linia apro­vizionării și o tot mai bună deservire a populației. CONFERINȚE ALE SINDICATELOR PERMANENTA ANCORARE ÎN VIAȚA ÎNTREPRINDERII Organele și organizațiile sin­dicale, atunci cînd își cuunosc bine menirea, pot și trebuie să-și aducă o contribuție spe­cifică, prin mijloace adecvate activității lor, la rezolvarea complexelor probleme pe care le ridică activitatea unei între­prinderi. Situînd în centrul dezbaterii sale tocmai acest aspect al contribuției specifice pe care comitetul sindicatului a adus-o la buna desfășurare a produc­ției, conferința organizației sindicale de la U.E.I.S. Fălti­ceni a pus, cum se spune, punctul pe „i“. In anul care a trecut, întreprinderea făltice­­neană a obținut o serie de re­zultate meritorii, oglindite și în depășirea producției globa­a­le cu circa 12­ milioane lei, iar producției marfă — cu 8.248.000 lei. Angajamentele pe care colectivul de salariați și le-a asumat în întrecerea so­cialistă au fost astfel nu numai îndeplinite, ci și serios depă­șite. De pildă, s-au obținut 6078 m.c. bușteni de fag pen­tru gater în plus față de plan, pe cînd angajamentul a fost de a se obține 1800 m.c. buș­teni. Și exemplele ar putea continua. Dar, care a fost con­tribuția organizației sindicale la dobîndirea acestor succese? Evident, nimeni nu poate cîn­­tări acum exact valoarea aces­tei contribuții. Ceea ce merită, însă, reținut e faptul că, des­prinzind cîteva obiective ma­jore din hotărîrea conferinței anterioare, comitetul sindica­tului, sub conducerea și în­drumarea organizației de par­tid, a reușit să îmbine armo­nios rezolvarea sarcinilor cu­rente cu cele de perspectivă. Integrindu-se vieții eferves­cente a colectivului, organiza­ția sindicală a reușit să gă­sească forme și mijloace speci­fice prin care să contribuie la întărirea ordinii și disciplinei, impulsionarea mișcării de ino­vații și­ raționalizări, perfecțio­narea măiestriei profesionale a salariaților etc. Și, spre deo­sebire de unele organe și or­ganizații sindicale din județul nostru care desfășoară o acti­vitate la general, comitetul sindicatului de la U.E.I.S. Făl­ticeni și celelalte organe sin­dicale din această întreprinde­re și-au fixat obiective con­crete în fiecare din domeniile amintite. Acționînd pentru în­tărirea opiniei colective împo­triva abaterilor, îndeosebi la nivelul grupelor sindicale, des­fășurând o susținută activitate cultural - educativă, comitetul sindicatului a putut raporta conferinței că, pe 1970, indice­le de folosire a timpului de lu­cru a fost cu 0,42 la sută supe­rior celui din 1969. Sau în ce privește extinderea mișcării de inovații și raționalizări. Ho­tărîrea conferinței anterioare prevede să se obțină, pe aceas­tă cale, un volum de economii de 400.000 lei. Sarcina nu era de loc ușoară. Sprijinind însă întocmirea unui plan tematic de inovații adecvat, care a fost apoi popularizat la toate sec­toarele, organizînd un concurs și întîlniri cu inovatorii, comi­tetul sindicatului s-a dovedit catalizatorul acestei mișcări ce se integrează în întrecerea so­cialistă. O serie de muncitori, ingineri și tehnicieni, printre care Emil Dăniloaia și Gh. Miron, de la fabrica de mobi­lă, Cristofor Ciobanu și C. Vo­ T. MIHAESCU (Continuare în pagina a lll-a) Fabrica de mobilă din Rădăuți. Se fac ultimele retușuri la un nou lot de canapele „Monica" Foto, D. HUȘANU PREȚUL 1)1| core. Tratativele privind aderarea Angliei la Piața comună par să fi înregistrat, pentru prima dată de la începerea lor, un progres. După îndelungate dezbateri care au început la mijlocul acestui an, șeful delegației britanice, Geoffrey Rippon, luind cuvîntul la se­siunea Consiliului Ministerial al C.E.E., desfășurată, recent, la Bruxelles, a confirmat că țara sa acceptă ulti­ma propunere a Comisiei C.E.E. pri­vind durata perioadei de tranziție în cadrul căreia economia britanică ur­mează să se adapteze treptat condi­țiilor în care-și desfășoară activitatea economiile „celor șase". Propunerea, remisă guvernului britanic la 19 no­iembrie, preconizează ca perioada de tranziție să fie limitată la cinci ani atît pentru schimburile industriale, cît și pentru cele agricole. Pină în pre­zent, negocierile pe această tema e­­rau blocate, datorită faptului că Ma­rea­­ Britanie solicita perioade diferi­te, în speță de trei ani pentru indus­trie și de șase ani pentru agricultură, in timp ce propunerea inițială a „ce­lor șase" considera că trei ani ar fi suficienți pentru adaptarea întregii e­­conomii engleze la condițiile comuni­tare. Totodată, Rippen a precizat că gu­vernul britanic acceptă aceeași peri­oadă de timp — cinci ani — pentru armonizarea politicii sale fiscale cu a „celor șase" și liberalizarea transferu­lui de capitaluri. Cu toate acestea, tratativele in vede­rea aderării au făcut numai aparent un pas neașteptat incinte, întrucât nego­ciatorul britanic a însoțit „da"-ul său de un „dar". Acest „dar" implică, de­sigur, mai multe condiții, care, în e­­ventualitatea respingerii de către „cei șase", ar putea readuce tratativele în punctul mort. Despre ce condiții este vorba­­ între altele, Rippen a cerut „celor șase" să accepte, la rîndul lor, ca adaptarea Angliei la sistemul de finanțare a cheltuielilor comunitare în special în domeniul agriculturii să se efectueze intr-un interval mai lung, adică în opt ani. Anglia argumentea­ză că acest sistem este împovărător pentru ea și că, potrivit calculelor sale, în momentul cînd va intra în Piața comună va trebui să verse sume de bani considerabile la bugetul C.E.E., buget de care profită în mod deosebit doar anumite țări. Cifra a­­vansata de șeful delegației britanice la sesiunea ministerială de la Bru­xelles este de 1,1 miliarde dolari a­­nual. De asemenea, Marea Britanie dorește ca intrarea sa în Piața comun MARIN GHEORGHE (Continuare în pagina a­­ll-a)

Next