Zori Noi, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7240-7265)

1971-04-20 / nr. 7256

i PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITIVA 1 Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXV Nr. 7256 marți 20 aprilie 1971 4 pagini 30 bani TRIBU­i lam­ ii­lli POZITIVE 1 IN ACȚIUNE - CAPACITATEA CREATOARE A INOVATORILOR Uzina de reparații auto din Suceava este nouă, iar vizita­torii ei, care au trecut prin alte unități similare, afirmă că dispune de o bună înzestrare tehnică. Specialiștii de aici — și avem în vedere, în afară de ingineri și tehnicieni, un însemnat număr de muncitori cu o bogată experiență — spun că gradul dotării tehnice poa­te fi încă mult sporit. Cineva ne preciza că în unitate se pregătește momentul renunță­rii la clasicele chei fixe, care imprimă producției un ritm lent, că acestea vor fi înlocui­te cu dispozitive moderne, pro­ductive, lesne de mînuit. Mul­te operații, efectuate încă ma­nual, vor fi mecanizate. S-a creat o echipă specială de me­canizări. A luat ființă o gru­pă de proiectare. Inovatorii uzinei participă hotărîtor la această acțiune generală de modernizare a producției. Permanentul con­tact cu activitatea practică, o dorință continuă de perfecțio­nare sunt finalizate, în multe cazuri, cu înlocuirea unor pro­cedee „tradiționale” cu altele noi, mai productive. Este vor­ba, în fond, de modificarea concepției de a munci. Punțile din spate se intuiau, pînă nu de mult, manual,­ cu ciocanul. Dezavantajele, mai evidente după modificarea procedeului, erau mai multe. Instalația hidraulică propusă de muncitorul Nicolae Dura, un animator al noului, a creat condiții pentru ca operația să se execute, așa cum afirma un maistru, „elegant", fără efor­turi, înlăturîndu-se zgomotul acela greu de suportat. Efi­ciența inovației, așa cum ara­tă calculele, este de cîteva zeci de mii de lei. Dar, fără îndoială, eficiența cea mai mare constă în saltul făcut de la folosirea ciocanului la sim­pla comandă a unor manete, la executarea unei lucrări de ca­litate, similare celei efectuate în fabrică. Participam, în urmă cu cîte­va luni, la o festivitate cu sem­nificații deosebite. Munca cre­atoare, desfășurată în 1970, eforturile cotidiene de perfec­ționare a producției erau în­cununate de o răsplată bine­meritată : ocuparea, de către cercul inovatorilor, a locului al doilea pe județ. Tot atunci, inginerul șef al uzinei, Vasile Grumăzescu, totodată respon­sabil al comisiei inginerilor și tehnicienilor, lansa, către toa­te unitățile economice suceve­ne, o chemare la întrecere. O­­biectivele formulate, îndrăz­nețe, vizînd soluționarea unor mari probleme ale producției, prevăd, între altele, aplicarea, în cursul acestui an, a 100 de inovații și raționalizări, reali­zarea, pe această cale, a 900.000 lei economii — sumă dublă față de cea obținută în urmă cu un an. Inovatorii și-au propus ca, prin noile pro­cedee pe care le vor aplica, să economisească, față de angaja­mentul unității, alte 15 tone de metal, să găsească modali­tatea recondiționării unei ga­me mai largi de piese de schimb. Stimulată, activitatea crea­toare cunoaște noi etape de a­­firmare. Muncitorul de înaltă calificare Gheorghe Gheorghiu ne-a prezentat elementele com­ponente ale unei mașini, afla­tă în stadiu final, o presă hi­draulică pentru injectarea, în matrițe, a maselor plastice. Ea va servi la confecționarea în uzină a diferitelor piese, de dimensiuni mai mici, cum sînt butoanele, capetele de mane­tă, diverse capace, poate în vi­itor și capacele stopuri , acestea, triple de la complicate, cer nu fiind mai pregătite. Concepînd timp de mașina, tehnicianul Eugen Gavriliu a avut în vedere, pe de o parte, reducerea consumului de me­tal, iar pe de alta, executarea în uzină, a unor piese care, în unele perioade, se procură mai greu. E posibil ca, ulterior, gama pieselor de schimb din mase plastice să se mărească. Inovația va fi un utilaj com­plex, modern, prevăzut cu sis­tem de încălzire electrică. In execuție va intra, apoi, alt uti­laj, conceput de un grup de specialiști din uzină: mașina pentru rectificat sferic. Ea va reprezenta finalizarea unei preocupări mai îndelungate a maistrului Vasile Măciucă, a tehnicianului Eugen Gavriliu și a sculerilor Gheorghe Gheor­­ghiu și Gheorghe Olaru. Intra­rea în funcțiune a mașinii de rectificat sferic va permite lărgirea gamei de recondițio­­nări, de astă dată putîndu-se prelucra piese mai complica­te, în același timp avînd o va­loare mai mare, cum sînt pi­­nioanele de satelit. Autorii uti­lajului speră — și vor face totul pentru aceasta — să rec­tifice și racheții. Avantajele vor fi mult mai mari. Ne-am oprit doar asupra a două probleme mai deosebite aflate pe agenda de lucru a inovatorilor de la Uzina de re­parații auto. In fază de aplica­re se află și alte valoroase pro­puneri : o gamă diversă de dis­pozitive, toate avînd același scop — micșorarea efortului fizic, obținerea unei producti­vități superioare. Este o acti­vitate nobilă, care, cu siguran­ță, se va reflecta, în curînd, în scurtarea ciclului de repa­rare a autovehiculelor, în rea­lizarea unor lucrări de calita­te, în ultimul domeniu rămî­­nînd încă probleme care se cer a fi rezolvate. N. GROZA * 1«. ÎN CURÎND: „SUCEAVA“ supliment politic, social-cultural al ziarului „Zori noi“ DIN CUPRINS, Partidul Comunist Român — forța și conști­ința societății noastre socialiste. O jumătate de secol de luptă pentru progres social. Momente din activitatea revoluționară a ma­selor muncitoare sucevene. Județul Suceava — geneze contemporane. Comuniștii — promotori ai progresului. Un larg cadru instituțional de afirmare a de­mocrației socialiste. Nicolae Labiș — poet comunist. Știința și imperativele producției. Noi valențe ale vieții spirituale sucevene. Coordonate ale civilizației satului de azi. Probleme psihologice ale muncii independen­te la elevi. Gînduri despre Țara de Sus. Geografia aplicată și transformarea naturii. Acorduri ale spiritului popular cu sensibili­tatea modernă. Versuri și proză. Eseuri, cronici literare și științifice, repere citadine, note etc. 32 DE PAGINI, BOGAT ILUSTRATE. » Filatura de in și cînepă din Fălticeni, Oltea Bălău, una dintre bobinatoarele cu rezultate bune în producție Foto: I. MÎNDRESCU IN AGRICULTU­RĂ • IN AGRICULTURĂ Duminică, în numeroase cooperative agricole de pro­ducție, din județ, s-a efec­tuat un volum însemnat de lucrări specifice sezonului. Iată cîteva aspecte sur­prinse la fața locului: • SALCEA. La ora 6,30 a început plantatul cartofu­lui cu 4 mașini. Pînă la sfîr­­șitul zilei, acțiunea a totali­zat 181 ha., față de 175 ha. care au fost planificate. „Sînt posibilități și le vom valorifica din plin, ne spu­nea inginerul șef Vasile Oa­­nea. Vom planta în continu­are cartofi pînă la atingerea suprafeței de 200 ha. Este o cultură care ne aduce ve­nituri însemnate". Am notat cîțiva dintre țăranii coopera­tori și mecanizatorii care s-au evidențiat la plantat: Savel Guriuc, Petru Marin, Mandache Iacobeț, C. Rață, V. Novac, V. Belcic, P. Apa­­raschivei ș.a. Tot duminică, mecanizatorul Ion Simini­­ceanu a semănat primele 20 ha. cu porumb, pregătind patul germinativ pe 45 ha., destinate aceleiași culturi. • FĂLTICENI. In tarlaua „Stoica" a fermei Țarna Mare, mecanizatorii Pavel și Vasile Nedelcu, ajutați de cooperatorii V. Gaman, Gh. Prisăcaru și Elena Prisăca­­ru, au însămînțat porumb pe primele 20 hectare. De ase­menea, mecanizatorii Gh. Tănase și Toader Gherasim au pregătit teren pentru în­sămînțat în tarlaua „Intre case“, Gh. Acatincăi a îm­prăștiat mușuroaie pe pășu­ne cu freza, iar Neculai A­­nița a lucrat cu combinato­­rul. In acest fel, s-au creat condiții pentru a se grăbi, în zilele Următoare, ritmul în­­sămînțării plantelor din ul­tima epocă. • BUNEȘTI. In ziua de duminică, și-n această uni­tate s-a încheiat plantatul celor 240 ha. cu cartofi. Pa­ralel, brigăzile lui Costan Gavrilovici­ și Constantin Ștefăroi au­ însămînțat, cu trei­­ semănători, primele hectare cu porumb. Mențio­năm numele mecanizatorilor SECVENȚE DIN CAMPANIE care au lucrat pe semănă­tori : Grigore Cioloteanu, Mircea Jugaru și Mihai Maxim. • FERMA ferma de stat VICȘANI. La Vicșani s-a lucrat din plin la plantarea cartofilor. Cu ajutorul a 4 mașini, mecanizatorii Si­­mion Pauliuc, Nicolae Nicu­­lăescu, Gh. Zarojan și Gh. Aivănesei au plantat 11 ha. cu cartofi din soiul valoros Ostara. „Nu vrem să pier­dem nici o zi bună de lucru — ne spunea șeful fermei, tovarășul Petru Bortă, de aceea mobilizăm și dumini­ca toate forțele pentru des­fășurarea ritmică a campa­niei de primăvară". • DOLHASCA. De dimi­neață, inginerul șef al C.A.P., Silviu Anistoroaie, împreu­nă cu șeful secției, discutau despre repartizarea mașini­lor pe brigăzi. La ferma de la Siliștea se lucra la sorta­rea cartofilor, iar pînă spre amiază s-au plantat 5 ha. de cartofi cu mașina tractată de Iroaie Vasile, mecanizatorul toate lucrau la Alte 7 trac­pregătirea terenului și la însămînțarea sfeclei de zahăr. Pe una din tarlalele cooperativei, secre­tarul comitetului de partid, președintele și directorul I.M.A. verificau calitatea lu­crărilor efectuate de către mecanizatori în ziua prece­dentă. Buna organizare a muncii a creat premise ca însămînțarea culturilor de primăvară să se încheie în următoarele zile. De altfel, s-a trecut, de­ curînd, la se­mănatul porumbului pe o suprafață de 60 ha. • PROBOTA. Și aici, ca în majoritatea cooperative­lor din județ, duminică s-a lucrat cartofului. Intens la plantatul Trebuie spus însă că lucrarea a rămas în urmă și este necesar să fie intensificate eforturile pen­tru cultivarea în timpul op­tim a suprafeței planificate. • DOLHEȘTI Cu două mașini, tractoriștii Rotaru Dumitru și Cărăbuș Dumi­tru au plantat aproape 10 hectare cu cartofi. Tot aici se lucra intens la însămînțatul sfeclei de zahăr și la pregă­tirea terenului. In alte bri­găzi din C.A.P., duminică, au lucrat 7 grupe cu discuri și două semănători S.P.C. 6 la însămînțat porumb. I ÎN ACEST NUMĂR:­­ I PORNIND DE LA O SCRISOARE ! CONTRAPUNCT I SPORT —SPORT I DIALOG I Tn pag 2 » MEMENTO — MEMENTO­­ « în pag. 3 » Plecarea la Sofia a delegației Partidului Comunist Român care va participa la lucrările Congresului Partidului Comunist Bulgar Luni la amiază a plecat la Sofia delegația Partidului Co­munist Român, condusă de to­varășul Gheorghe Pană, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secre­tar al C.C. al P.C.R., care va participa la lucrările celui de-al X-lea Congres al Parti­dului Comunist Bulgar. Din delegație fac parte to­varășii Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim - secretar al Comitetului județean Constan­ța al P.C.R., și Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socia­liste România în Republica Populară Bulgaria. La plecare, pe aeroportul Otopeni, delegația a fost salu­tată de tovarășii Manea Mă­­nescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., Vasile Vlad și Ion Cîrcei, șefi de secție la C.C. al P.C.R.. de activiști de partid Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republi­cii Populare Bulgaria la Bucu­rești, și membri ai ambasadei. ★ In aceeași zi, delegația a so­sit la Sofia. La aeroport, au venit în întâmpinare Pencio Kubacinski, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P. C. Bulgar, vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, ministrul construcțiilor și arhitecturii, Anghel Țanev, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., Mari Ivanov, membru al C.C. al P.C.B., mi­nistrul construcțiilor de ma­șini, Constantin Atanasov, ad­junct de șef de secție la C.C. al P.C.B., Spas Gospodov, am­basadorul R. P. Bulgaria la București. Au fost prezenți Nicolae Blejan, ambasadorul României la Sofia, membri ai ambasa­dei și ai agenției economice române. Luni după - amiază, delega­ția Partidului Comunist Ro­mân, condusă de tovarășul Gheorghe Pană, a depus o co­roană de flori la Mausoleul lui Gheorghi Dimitrov. (Agerpres) FILE DE ISTORIE ACTIVITATEA DESFASURATA DE P.C.R. IN HVIDU­T OSTAȘILOR DIN UNELE UNITATI MILITARE Crearea Partidului Comu­nist Român, acum 50 de ani, a constituit un moment de cea mai mare importanță în istoria proletariatului și a în­tregului popor român. Prelu­­înd și ridicînd pe trepte me­reu mai înalte cele mai bune tradiții ale luptei poporului nostru pentru libertate națio­nală și socială, comuniștii s-au situat întotdeauna în fruntea acțiunilor revoluțio­nare ale maselor. Inălțînd steagul luptei pen­tru apărarea drepturilor și li­bertăților democratice ale ma­selor largi populare, Partidul Comunist Român a stîrnit ura și furia cercurilor dominante împotriva sa. Cercurile gu­vernante din România, făcînd uz de puterea de care dispu­neau în mod discreționar, au ridicat teroarea și represiuni­le la rangul politicii de stat. In fiecare zi deveneau cu­noscute noi arestări, schin­giuiri, trimiteri la închisori fără judecată. Oricine și ori­­cînd putea să devină o victi­mă a poliției și siguranței sta­tului. Sute de comuniști și membri ai sindicatelor revo­luționare, muncitori, țărani și intelectuali erau întemnițați pentru cele mai mici învinu­iri sau simple bănuieli și în­scenări fără să știe pentru ce. In țară se prelungea starea de asediu. Organizațiile muncito­rești erau dizolvate, presa muncitorească era cenzurată și confiscată. In aplicarea mă­surilor represive, clasele do­minante se foloseau de un C­­ILIE doctor în istorie vast aparat represiv, bine pus la punct, compus din siguran­ță, poliție, jandarmerie, ar­mată, justiție și alte elemente. Pornind de la o astfel de stare de fapt, Partidul Comu­nist Român și-a propus, intre preocupările sale de bază, acțiuni ferme, permanente și bine organizate printre mili­tarii armatei burghezo - mo­șierești, pentru a-i determina să nu participe la înfăptui­rea măsurilor represive și înăbușirea luptei revoluționa­ra­re a maselor. în atingerea a­­cestui obiectiv, partidul co­munist a folosit o gamă largă de forme și metode adecvate muncii politice printre sol­dați. Scopul urmărit de partid prin desfășurarea muncii în rîndul ostașilor era formarea conștiinței politice și ideologi­ce a acestora, ridicarea lor la posibilitatea înțelegerii sensu­lui măsurilor antipopulare și represive luate de clasele do­minante și participarea mili­tarilor la acțiunile revoluțio­nare ale maselor largi popu­lare. Pentru realizarea scopului propus, P.C.R. a precizat sar­cinile comuniștilor și uteciști­­lor în cadrul activității lor printre militarii de documente de într-o serie partid din perioada anilor 1921 — 1933, cum ar fi : documentele Con­gresului I din 1921 și ale Con­gresului al IV-lea ; Textul de directive pentru munca prin­tre soldați ; rezoluțiile Con­gresului al V-lea ; hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. din aprilie și octombrie 1932, din iulie 1933 și altele. Ca urmare a sarcinilor con­crete și clare puse de către partid, s-a intensificat activi­tatea comuniștilor și uteciști­­lor în rîndul militarilor. În­­cepînd cu anul 1921, partidul a desfășurat o serie de ac­țiuni concrete pentru atrage­rea militarilor la lupta revo­luționară, pentru a-i determi­na să fraternizeze cu munci­torii­ ,țSă se pună la demon­strații — se preciza într-un document de partid — lo­zinca fraternizării și acțiuni­lor comune ale soldaților cu muncitorii". Un rol important în desfă­șurarea activității revoluțio­nare în rîndul soldaților l-a avut Uniunea Tineretului Co­munist. La Congresul al Il-lea al U.T.C., din octombrie 1924, s-au stabilit și sarcinile ce (Continuare în pagina a lll-a) Rezultatele înregistrate la finele primului trimestru ne conduc la concluzia că, în ma­joritatea cooperativelor agri­cole de producție, în zootehnie, s-au depus eforturi susținute pentru a se ajunge și chiar de­păși indicatorii de plan. Astfel, pe județ, planul producției to­tale de lapte a fost depășit cu 10,1 la sută, iar cel al produc­ției de carne cu 20 la sută. Comparativ cu aceeași perioa­dă a anului trecut, anul acesta, producția medie de lapte pe vacă furajată a crescut cu 18 litri. Această sporire s-a rea­lizat în condițiile creșterii e­­fectivului de vaci cu peste 1.200 capete. Unitățile agricole cooperatis­te dispun de însemnate resur­se, care, folosite judicios, pot ridica zootehnia la un grad mai înalt de dezvoltare. La Gălă­­nești, de exemplu, așa după cum ne spunea tovarășul ingi­ner Vasile Gheorghiță, șeful fermei zootehnice, „creșterea animalelor reprezenta, an de an, punctul nevralgic al acti­vității cooperativei, aceasta în ciuda faptului că avem condi­ții excelente pentru dezvolta­rea zootehniei, fiind situați în­­tr-o regiune submontană cu suprafețe mari de pășuni na­turale". Căutînd să pună capăt re­zultatelor slabe, consiliul de conducere al acestei unități și-a stabilit ca principal obiec­tiv ridicarea sectorului zooteh­nic peste limitele nivelului mediu, asigurîndu-i o poziție fruntașă pe județ. Intr-adevăr, rezultatele obținute vin să con­firme acest lucru. De la cele 259 vaci furajate s-a obținut, la sfîrșitul primului trimestru, o producție totală de 104.000 1. lapte. Aceasta înseamnă că producția medie pe vacă fura­jată a fost de 424 litri, mai mult cu 156 t. decît media pe județ. Față de realizarea ace­luiași indicator în trimestrul 1 al anului trecut (361 L), a­­cum s-a înregistrat o creștere de 63 %. Aceste sporuri sunt ro­dul eforturilor conjugate ale tuturor factorilor de răspun­dere din cooperativă, care au știut să-și organizeze munca în așa fel, încît să obțină re­zultatele scontate. Alt factor care a concurat la obținerea rezultatelor bune a fost fura­jarea rațională a animalelor și respectarea unui riguros pro­gram de grajd. Astfel, furaje­le se administrează la ore fixe, după ce în prealabil au fost tocate și saramurate. Alături de grosiere, fînuri și porumb șiloz, o pondere satisfăcătoare în rațiile furajere o dețin su­culentele (gulii furajere) și con­centratele (tărîțe, uruieli). Planul de producție al fer­mei este defalcat pe îngrijitori, fiecare avînd sarcini precise. Dintre cei care s-au evidențiat în mod deosebit în muncă, a­­mintim pe Arcip­ Rusu, Sfiehi Victor, Ioan Tiron, precum și pe soții Eufrosina și Petru Crăciun. Rezultatele obținute în producție își găsesc reflec­tarea în situația financiară a cooperativei. Față de 201.000 lei venituri planificate a se realiza din creșterea animale­lor, C.A.P. Gălănești a realizat, la încheierea trimestrului 1, 262.000 lei, ceea ce reprezintă o depășire de 61.000 lei. Asigurarea animalelor cu masă verde în cantități abun­dente este una din preocupări­le actuale ale consiliului de conducere al Cooperativei a­­gricole de producție din Gălă­ ION BĂNCESCU (Continuare în pagina a H-a) Preocuparea, simțul gospo­dăresc determină volumul producției în zootehnie MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTE­NARULUI PARTIDULUI COMUNIST ROMĂN în pag. 3

Next