Adevěrul, aprilie 1904 (Anul 17, nr. 5265-5294)
1904-04-09 / nr. 5273
tineri 9 Aprilie 1904 Pentru statuia lui Cuza-Vodă — Subscripția „Adeveruluî“ — Listele precedente S3S4 lei, 30 bani. B. Ion Stănculescu, secretarul societăței veteranilor, Voco. Lei 11 bani 30. ■ Total 3405 lei, 60 bani. Azi 8 Aprilie Teatru național On ne badine pas avec Vamour Comedie în 3 acte de Alfred de Musset, și La mitt d’Octobre Poemă de Alfred de Musset. Teatrul Boulevard (Sala Eforiei) .Reprezentațiile teatrului Royal Randvoll Luptele navale de la Port-Arthur. Fotoplasmul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului). Cu începere de Marți 6 Aprilie pînă Marți 13 Aprilie, s’a expus pentru prima oară în București, Franța cu orașele Havre, Toulon, Biaritz și Dunquerque. Cosmoplasticul „Heminia Pitorească“, Calea Victoriei (vis-a-vis de"Frederic), s’a expus de Joi 10 pînă Simbătă 20 Martie în sala I vederile marelui oraș și port Hamburg și serbarea inaugurărei canalului, din Kiel, iar în sala H-a frumoasele vederi din Belgia, comanda deci nici din motive de dreptate, nici din motive fiscale, și statul ar face una din cele mai mari greșeli dacă ar căuta să țină seamă de cererile nemotivate ale unui cerc restrîns de populație în dauna majorităței, căci contribuabilii vor avea a suporta nu numai prețul mai urcat al consumației, dar pe spinarea lor vor cădea și eventualele deficite ce ar proveni în anii mediocri din cauza acestei reforme. X. Y. Z. Proectul modificator al legei licenței Procetul pentru modificarea licenței depus acum in parlament cuprinde tot ce se poate face într-un timp scurt și cu considerare la starea actuala de lucruri. Dacă el nu corespunde perfect și nici semi-complect principiului de a plăti fiecare după cîștigul lui, după puterile lui economice, faptul se explică din repartizarea defectuoasă a tuturor impozitelor noastre directe și în special a patentei—făcînd abstracție de impozitul asupra capului — și cum toate stau între ele în legătura, nici nu se poate face o reformă radicală a licenței fără a le reforma pe toate și în special fără a reforma taxa de patentă. Nu este apoi justificată nici cererea ca statul să încurajeze toate comerciurile de opotrivă. El trebue să trateze pe toți supușii de opotrivă, iar în ceea ce privește comerciurile, ele vor trebui protejate mai mult sau mai puțin după importanța, după rolul ce’l an la dezvoltarea generală—și cîrciumarii vor trebui să mărturisească că pentru țăranul român și deci pentru țara întreagă ar fi o fericire dacă numărul cîrciumilor în comunele rurale s’ar reduce la jumătate, sau chiar mai puțin. Concluzie Din aceste puncte de vedere cred că circiumarii au obținut tot ceea ce se putea obține în împrejurările actuale. Făcîndu-se o reformă generală a impozitelor, care este indispensabilă pentru o mai dreaptă repartizare a sarcinelor, statul va trebui să revină și asupra acestui proect și să aducă o legătură dreaptă, un raport just între toate categoriile de contribuabili. Dar o astfel de reformă nu se poate face cu un bun rezultat decît în timpuri normale, cînd îți dictează rațiunea și nu nevoia, și mi se pare că reforma accizelor este unica care, făcută într’un timp normal, n’a fost dictată de necesitățile fiscale—încheie directorul statisticei generale a finanțelor. I. S. D. Purcăreanu.—Da ! Negreșit. Eu.—Și cine o să vie prefect ? D. Purcăreanu. — Eu, aici,nici eu nu știu.... E mister acum.... Asupra acestora, convorbirea luă sfîrșit, și eu m'am grăbit să o împărtășesc cititorilor Adevărului, anunțîndu-i că simpaticul deputat de Argeș, nu va fi prefect al acestui județ, ceea ce ne pare rău. CĂRȚI și REVISTE A apărut: „Aga Constantin Bălăceanu în politica Țarei Romînești cu împărăția Germanică veacul XVII-leaO monografie istorică datorită d-lui Const. V. Obedeanu procuror la tribunalul Ilfov, care deja s’a afirmat pe terenul scrierilor cu voluminosul op: „Grecii în țara românească“ încă din 1900 și „evoluținea dreptului penal în raport cu regimul penitenciar 1903. De astă dată d. Obedeanu abordează evoluțiunea partidelor istorice din țara românească, ne vorbește de politica germană în principate, în veacul al XVII, de lupta între venetici și pămînteni, de acei boeri români partizani ai politicei naționale ce doreau domn român și pe viață cu drepturi ereditare și ca atare alianța Germaniei ce numai ea putea da asemeni drepturi.— Cum Bălăceanu, inima acelui partid se luptă vitejește dar în cele din urmă cade învins.—• O gravură desemnată de pictorul O. Obedeanu reprezintă scena războiului de la Zernești 1690 unde cade eroul Aga Bălăceanuî (De vînzare la librării). IMPRESII Și PALAVRE Tot prietenului Am căzut pe gîndurî și un zbor de triste imagini îmi frămîntă gândirea. Nu mă pot împăca cu gîndul ca tu să fi fost trădat, și încă atît de grabnic. Ciudat din cale afară îmi pare simțirea sufletului nostru, măreția sentimentului nostru, puterea dragostei noastre. Regret că nu pot pătrunde în tainele iscate între tine și iubita ta. Știu că există acolo un colțișor de simțire, care va rămînea ascuns pentru toată lumea și va fi cunoscut numai de voi. Te-a trădat! Și ce deziluzie, ce întristare ți-a pricinuit dureroasa ta convingere, te mîhnești atît de mult pentru atît de puțin, jertfești unor asemenea nimicuri bogăția unor lacrimi, plîngî. Am simțit în suflet acest trist adevăr, și faptul acesta mă chinuește, îmi strînge și îmi sfîșie inima. Și dragostea se stinge, și ea cu timpul moare. Zadarnic îți arzi mintea de durerea peritoarelor iluzii, zadarnic te silești a însufleți imensa pustie a chinuitului tău suflet. Caută mai bine de uită vremea perdută în legănarea dulcelor imagini, pricepe că trăim într’o lume în care toate se uită, toate se iartă. Caută de desprinde cu dispreț sărutul de pe buze, mîngîerea din suflet, dorul din inimă. Și frunzele cari vara fac decorul grădinei, cari răspîndesc umbre și dau adăpost, sunt la ivirea toamnei călcate în picioare și devin gunoiul cel mai netrebnic și nebăgat în seamă. Astfel este și cu inima omenească, se nimicesc dintr’însa dulcele imagini, cînd durerea a copleșit’o și cînd cu suflarea ei de ghiață, s-a vestejit toate florile nutrite de dorul fericirii. Cît de rar se găsesc două suflete cari să se înțeleagă în dorințî și sentimente, în întregul lor chip de gîndire, de simțiri, de porniri pînă la cea din urmă clipă din viață. Și din dogorul dragostei tale, din focul tău sacru, pot spune că s’a ales un tăciune stins și rece... Fălticeni Rubsel Prefectura de Argeș __ Interview expres cu d. deputat Purcăreanu — D. Purcăreanu.—Da de ce Adevenit mă face numai decît prefect ? Bă.—Ce nu-i adevărat ! D. Purcăreanu.—Nici n’a fost vorba, Eu.—Păcat ! D. Purcăreanu.—De ce ? Bă.—Fiindcă cine știe, ca prefect ar fi făcut mai multă ispravă decît fac deputații... D. Purcăreanu.— O fi, dar eu n’am temperament de funcționar. Nu pot asculta de poruncă. Bă. — Fiindcă ești tînăr generos, uita Athanasiu la Galați a nimerit-o mai bine ca dv. Cel puțin face ceva. D. Purcăreanu.—Se poate... dar dacă nu pot fi funcționar. Bă. — Va să zică nu te faci prefect ? D. Furcăreanu.— Nu, categoric, nu ! Eă. — Atunci îmi dai voe să dezm vrițt știrea. Consfătuirea de la d. Poenari-Bordea După cum am anunțat, deputații din vechile cadre liberale, aceia cari urmează pe d. Sturdza, s’au întrunit aseară la d. I. Poenaru- Bordea, vice-președinte al Camerei. Au fost prezenți 42 deputați printre cari d-niî: B. M. Missir, Ștefan Șendrea, C. Dimitrescu Iași, B. Epurescu, C. Cociaș, I. Bianu, Pîcleanu, N. P. Ianovici, N. Constantinescu-Buzău, P. Cristopol, N. Săveanu, Pană Buescu Al. Constantinescu, Marin Petrescu, I.Malla, Ștefan Ioan, Arghir, Matale, C. Penescu, Vilacrose, Stănculeanu, etc. etc. Alți deputați au comunicat că aderă la rezoluțiile ce se vor lua, neputînd să participe la consfătuire. Consfătuirea a durat 4 ore. Au luat cuvîntul d-ni: Epurescu, Ianovici, Al. Constantinescu, Cociaș, Malla, Pîcleanu, Matak, Ștefan Ioan, Stănculeanu, Pană Buescu, și Titu Brumușanu. S’a făcut expunerea situației din partidul liberal, criticîndu-se atitudinea ostilă pe care o au față de guvern unii deputați, în frunte cu d. Take Protopopescu. După lungile discuții urmate, s’au luat următoarele rezoluții: Toți deputații can aderă la atitudinea vechilor cadre liberale să dea concursul lor necondiționat guvernului, ajutîndu-l să treacă legea comunală cu mare majoritate și apoi să facă pe d. Sturdza a se emancipa cu desăvîrșire de influența liberalilor de la Banca națională și Creditul rural. Pentru a li se pune capăt manifestațiilor ostile ce se fac de cîteva zile guvernului, deputații din vechile cadre vor asista la ședințe de la început pînă la sfîrșit, stînd în grupuri compacte. Dacă va fi nevoe, se vor înscrie spre a lua cuvîntul pentru susținerea legei comunale, d-nii Dimitrescu-Iași, Arghir, Pîcleanu și alții. ;și înainte de a se despărți, deputații întruniți la d. Poenaru Bordea au decis să mai fie și o altă întrunire, după votarea legei comunale, spre a discuta asupra neînțelegerilor din județe și a aviza la modul în care s’ar putea rezolva acele neînțelegeri. C. Dem. că unul din hoți, era ungur, iar celalt italian. Continuarea cercetărilor In urma căpătărea semnalmentelor celor doi indivizi, serviciul siguranței a luat măsuri de urmărire și s’au și făcut chiar cîteva arestări. E puțin probabil însă, că necunoscuții cari s’au introdus la hotelul Transvai ar putea fi aduși să mărturisească atentatul din calea Victoriei, unde ei n’au lăsat nici un indiciu care să poată servi urmăririlor. Părerea generală la poliție este însă că indivizii ar fi aceiași și că în nici un caz ei nu sunt romîni. Felul lor de procedare, lipsa de sfială cu care intră și ies, desfiderea aceasta pe care o aruncă poliției, face să se creadă că ei sunt pungași de meserie și dintre cei mai îndemînatecî. Teatru ® Muzică . Teatrul Național.D. Le Bargy în „Marchizul de Priola“. D. Le Bargy de la comedia franceză și-a început aseară la Teatrul „național“ seria reprezentațiilor sale, cu ultimul său cal de bătae, Marchizul de Priola. D. Le Bargy, în turneurile sale, are de luptat cu faima vestelor, fracurilor, redingotelor, jachetelor și cravatelor sale care aproape covîrșește pe acea a calităților sale de comedian. Sub această formă, vestele ce a încălzit la sinul său îî sunt azi aproape dușmane!... In luta sa cu această faimă de rege al modei, arta d-lui Le Bargy a cîștigat și aseară bătălia. Marchizul de Priola, acest Don Juan comedian, seducător de teatru, ca să nu zic, co operă comică, acest virtuoz de meserie în „cultura artistică a răului“, cum se definește el însuși, este o strălucită paiață, dar numai om și numai Don Juan nu e acest erou a lui Lavedan. D. Le Bargy îl și joacă în acest sens : un farsor, un meșteșugar care cînd nu e admirat și imitat, ci contrazis în trucurile sale de paiață, se irită pînă la exasperare, ceea ce adunat la un loc cu destrăbălările sale, ii grăbește ataxia. Intr’un astfel de rol de paradă, se pot remarca mai mult frumoasele focuri de artificii, rachetele de spirit moriștele de elocvență, mult fum, dar puțin foc,... sacru. Astfel Marchizul de Priola, cu filozofia cinică, a putut da prilej d-lui Le Bargy să se arate mare meșter al cuvântului și gestului, stăpîn po tonul blazărei, pe acela al aroganței ca și pe acela al brutalităței rafinate, învăluită în pielea moale a mănușei— dar glasul inimei omenești nu F am auzit, nici chiar în scena finală a actului al II-lea , singura scenă de sinceritate a acestui virtuoz al seducțiunei. Iată de ce aseară, am aplaudat frumosul meșteșug al actorului, fără a fi mișcați de vreo emoție de artă. Pe coarda inimei nu a cîntat încă d. La Bargy și de aceea nu a atins-o facă pe a noastră. NI așteptăm. Din trupa de care e însoțit, abea dacă putem remarca în „Marchizul de Priola“ pe d-na Roggers în rolul d-nei de Valleroy. Restul merită doar mențiunea că ar fi fost de dorit să fie mai la nivelul artistului pe care-l secondează. Spectacolul a început cu o comedie într’un act Colibomil. Cei doi artiști cari au jucat’o, au reușit să desintereseze publicul într’un mod, care a făcut ca astfel totul să treacă neobservat. E și acesta un merit. E. D. F. In comuna urbană Oltenița din județul Ilfov se va înființa in curind o școală elementară de meserii. In acest scop prefectura de Ilfov a și alocat în bugetul său pe exercițiul curent o sumă de 4000 lei. Pe ziua de eri au fost în Capitală 1 caz nou de scarlatina și 1 de pojar. Numărul total al cazurilor de scarlatina din Capitală e de 70, iar al celor de pojar de 40. O Pentru culegerea documentelor istorice și publicarea colecțiunei Hurmuzachi, ministerul cultelor și instrucțiunei publice a acordat Academiei române o sumă de 10.000 lei. Afară de aceștia s-a mai acordat pa anul acesta, 25000 lei pentru înavuțirea bibliotecei sale și 30000 ca subvenție anuală. Dintre foștii comisari de poliție ai Capitalei cari s’au prezentat la examenul de capacitate și aptitudini, au reușit numai d-ni: Ion Ponici, State Elefterescu, George Andreescu și Ștefan Melidoneanu. Atentatul contra d-nei Clerge — Noul amănunte — O nouă apariție a atentatorilor.— Cine sunt atentatorii.— Continuarea cercetărilor Er d. Aurel Steiescu, comisarul șef al circ. a 2-a, a terminat anchetarea unei încercări de furt, însemnat prin aceea că aruncă o oarecare lumină asupra atentatului contra d-nei Clergé. O nouă apariție a atentatorilor A treia noapte după atentatul din calea Victoriei, la orele 2 și juni. după miezul noptei, doi indivizi au intrat la hotel Transvaal, în str. Modei, unde locuește o femee de stradă, Regina Feigenbaum. Ca și la d-na Clergé, indivizii s-au năpustit asupra Reginei Feigenbaum amenințînd-o cu moartea dacă va striga, și au răscolit toate lucrurile din casă pentru a găsi bani. Regina Feigenbaum a profitat însă de graba și zăpăceala necunoscuților, pentru a fugi din cameră strigînd după ajutor. Cine sînt atentatorii La hotel Transval cei doi indivizi nu s’au prezentat mascați. Astfel s’s putut observa că unul din ei era oacheș și scund, iar celalt bălan și înalt. D-na Clerge spunea că ei au vorbit cîteva cuvinte într-o limbă pe care nu o înțelese. Regina Feigenbaum și un servitor bătrin al hotelului, anume Freiss, spun, hifoematiuni Comisia Senatului pentru studiarea tarifului vamal a continuat și terminat eră discuția generală asupra tarifului. Tot cri a început și discuția pe articole. După cum am spus, discuția publică la tarif va începe luni în Senat. Omenii deputați Victor Antonescu, C. Cernescu și C. Dimitriu, cari se înscriseseră spre a vorbi contra legei comunale, s’au fleri de pe lista oratorilor renunțind de a mai vorbi. In schimb, s'a înscris d. Titu Frumușanu care va vorbi pentru lege. O _ Pentru construiri și reconstruiri de poduri și podețe în județul Ilfov, se va întrebuința anul acesta o sumă de 150.000 lei, alocată în bugetul drumurilor acestui județ pe exercițiul curent în acest scop. Ministerul de domenii a numit o comisie compusă din profesorii de agricultură, zootehnie și chimie agricolă ai școalei de agricultură de la Herăstrău, care să se întrunească la începutul fiecărui trimestru și să-și dea avizul asupra modului mai eficace cum ar trebui condusă moșia și ferma acelei școale. . & Consiliul sanitar superior, în ședința sa de mîine, va asculta rapoartele sosite din toate județele din țară cu privire la starea lor sanitară: „ conscrierile la examenul de licență de la facultatea de teologie vor lua sfîrșit azi. Comisiunea de recensămînt a Capitalei va continua a mai primi contestații și cereri de dispensă pînă la 20 ale lunei curente. 4. In urma legei băncilor populare societatea economică culturală „V. Alexandri“ de pe domeniul Coroanei Sadova din județul Dolj și-a modifificat statutele pe ziua de 1 Aprilie a. c. Incheindu-se cu această ocaziune socotelile pe exercițiul expirat—de 11 luni—s’a constatat că societatea—înființată în Ianuarie 1899 ca culturală, iar în Martie 1900 transformată în economică culturală—dispune de un capital de 14.400 lei, din cari loi 650 numerar în casă, 12750 în împrumuturi și 1000 în efecte publice. Pe lângă aceste societatea mai are 500 lei mobilier și 800 biblioteca, dăruite aproape în întregime de administrația domeniului Coroanei. Ministerul cultelor și instrucțiunei publice a prevăzut prin bugetul său pe exercițiul curent o sumă de 400.000 lei spre a se da școalelor și bisericilor din străinătate. In această sumă se cuprinde și acea de 10.000 dată ca subvenția seminarului de filologie din Germania,"10 " ~ k 3 TELEGRAME Serviciul Agenției Dezmințire Sofia. 7 Aprilie.— „Agenția telegrafică bulgară“ află că știrea dată de „Corespondent bureau“ relativă la o încercare din partea Bulgariei să aducă pe Sultan ca să semneze o convenție militară este lipsită de temeie și tendențioasă Bulgaria n’a propus niciodată o asemenea convenție. Călătoria lui Wilhelm Catana, 7 Aprilie.— împăratul Wilhelm I a debarcat aci la ora 8 și un sfert. Suveranul a plecat apoi la Nicolosi pentru a vedea Etna. SERVICIUL PARTICULAR Petersburg e foarte indignată de modul transmiterei oficiale a știrilor de la teatrul războiului. Știrea despre dezastrul lui „Petropawlowsk“ care sosise în Petersburg des de dimineață, fu transmisă ziarelor abia la ora 6 seara. O declarație a lui Skrydlow Petersburg, 7 Aprilie.—Amiralul Skrydlowu este eroul zilei. Intr’însul sunt concentrate toate speranțele. Skrydlow a spus: — Mă vom feri de a mă aventura ieșind din port. Demisia lui Alexejew Petersburg, 7 Aprilie.— Amiralul Alexejew și-a înaintat țarului demisiunea sa. Cauzele acestei demisiuni sunt uinele aprecieri făcute de către amiralul Skrydlow asupra incapacități lui Alexeyev. Planul lui Skrydlow Petersburg, 7 Aprilie.—Persoane din anturajul amiralului Skrydlow afirmă că planul său este de a uni flota rusă din Port-Arthur cu cea din Wladivostok. Epidemii în ambele armate Petersburg, 7 Aprilie.— O telegramă din Liaoyang anunță că în armata japoneză bîntue niște friguri epidemice. In lagărul rușilor de la Charbindysenteria face numeroase victime. Japonezii și mediațiunea pentru pace Londra, 7 Aprilie.— Telegramă din Tokio: Toate știrile anunțînd mediațiA APARUT Wo. IO (anal II) OfWabiffl BELGIA... ORIENTULUI M CAMIRUA CIPYip MiliPi (Ilustrație) 8 Apr'll : C. A. Rosetti; A vorbi-vortoiro, a votu-voiture,le Lalit ; I.e Barry (cu goi tret), de Max Dearly ț Le clivitase cu unu’m lații (istorioară), de J. d'O. ; iuvarcJîst (poezia), de 0. Cosco; SIiș-Maș, de Xavier ; He Paști (tragedie în versuri), de Vasile Pop; Curiozitate» satisliuatil (schiță), de Caviar ; Juramintul lui Micu (poem), de Elisa ; «veseui de tipar, de Maurus ; Ordonanțe deștepte, de Floretă ; Sfîrșitul romanului; Stafia din bibliotera sau Congresul internat, de Falvodok; Provincia are cavreme-unS • flilot-V li’coeori, T* d.’&A oron voi P- PufiSt.1. Tintitl : u-aiați, iocșam, T.-Magure*^. — Exemplarul 5 bani,unea ‘pentru pace a diverselor puteri sunt primite aci în hăine de joc. Cadavrul lui Makarov găsit Petersburg, 7 Aprilie.— O telegramă din Port-Arthur anunță că mai multe cadavre ale victimelor de pe vasul „Petropavlovsk“ au fost găsite. Printre acestea e și cadavrul lui Makarov. Explosiv invenție japoneză Londra, 7 Aprilie.—„Daily Expres“ află din Tokio că teribilul explosiv conținut de minele puse de japonezi pentru a arunca în aer vasele rusești este o invenție japoneză. Acest explosiv se numește „schimoza“, după numele inventatorului său, profesorul de chimie Schimose care a făcut timp de 20 de ani experiențe neîntrerupte cu toate explosivele existente și care are el însuși corpul plin de răni în urma atîtor încercări a căror victimă a căzut în multe rînduri, scăpînd însă de moarte grație unui noroc deosebit. Schimosa este mai puternică decît lydita și melynita. Vasul „Petropawlowsk“ a fost aruncat în aer de una din minele submarine de schimosă ale japonezilor. $>onament: 21 BD b.pe an Comerțul suferă pagube colosale.» Multe case comerciale ne mai putînd primi corespondență și expedia transporturi de marfă sînt amenințate de faliment. Birourile telegrafice sunt asediate de comercianții cari nu se mai pot servi de poștă și cari au nevoie de a comunica urgent, fie cu orașele din țară, fie cu străinătatea. Serviciul telegrafic e în imposibilitate de a satisface întreaga corespondență ce i se prezintă. Greviștii uzînd de revolvers Tiena, 7 Aprilie.—Azi dimineațaa sosit aci orientul expres din Ungaria care deocamdată e cel din urmă. Mai mulți mecanici de locomotive, cari ii au primit la timp din partea conducătorilor grevei, înștiințarea de a părăsi lucrul, voiră să continue drumul. Greviștii însă au amenințat pe colegii lor cu revolverele, decizîndu-i astfel să lase trenul ***■ gară. Demisiunea guvernului Budapesta, 7 Aprilie.—întreaga populațiune suferă din cauza grevei de la căile ferate care a produs o stagnațiune generală în toate ramurile de activitate comercială. Chestiunea grevei a fost adusă în parlament, unde oratorii opoziției au cerut demisiunea imediată a guvernului din cauza neîndemînărei căruia s' a produs greva. Se dă ca aproape sigur că această calamitate va atrage demisiunea cabinetului Tisza. Lipsă de carne la Viena Trcnii, 7 Aprilie. — Deoarece 80 la sută din carnea ei se consumă aci vine din Ungaria, în trei zile orașul Viena nu va mai avea carne, din cauza încetarea transporturilor în urma grevei de la căile ferate. Trenurile în serviciul greviștilor Budapesta. 7 Aprilie. Greva de la căile ferate continuă cu aceeași înverșunare și solidaritatea greviștilor devine din ce în ce mai puternică. Numeroase trenuri au fost oprite in drum, pe toate liniile, de către greviști, cari au amenințat cu rerevolverele pe aceia dintre mecanici ce continuau să facă serviciul.. 700 de greviști cari au pus stăpînire pe un tren venind de la Agram la Budapesta au fost arestați. Rusia are nevoe de bani Londra, 7 Aprilie.—Somațiunea energică a Rusiei către Poartă pentru achitarea ratelor rămase în urmă din despăgubirea de război, dovedește că Rusia are nevoe urgentă de bani. Mare nenorocire Turin, 7 Aprilie.—La Pragelate o surpare de pămînt a îngropat 100 de lucrători mineri. Sinuciderea unei logodnice Berlin, 7 Aprilie. — Americana Edith Bricent din New-York s-a sinucis după înmormîntarea ginerelui ei, inginerul Kugel, trăgîndu-și două gloanțe de revolver în inimă. Ea a rămas moartă pe loc. Un act de disperare Frankfurt, 7 Aprilie.Comerciantul Gustav Bender a tăiat gîtul celor două copii ai săi și și-a rănit soția prin lovituri de cuțit. El a comis faptul acesta disperat pentru că nu-și mai putea susține familia. Procesul contra lui Leopold al II: Sentința Bruxelles, 7 Aprilie.—Astăzi s’a dat sentința în procesul intentat regelui Leopold II de către contesa de Lomjai și prințesa Luisa de Coburg, fiicele sale, pentru revendicarea moștenirei lăsate de mama lor. Tribunalul a respins acțiunea condamnînd pe reclamante la cheltuelî mari de judecată. Mare incendiu în Canada: 50 milioane pagube Londra, 7 Aprilie. Astăzi un groaznic incendiu a distrus în orașul Torronto din Canada întregul cartier comercial. Pagubele se ridică la 50 milioane de franci. Nu este nici o victimă omenească. Complot contra lui Pleiwe Berlin, 7 Aprilie.—Ziarul Vossische Zeitung anunță din Petersburg că explozia petardei de la hotel de nord are urmări mai serioase decît s’a crezut. Poliția secretă crede că era vorba de un nou complot contra lui Plehwe, complot descoperit acum. Din ziua exploziei petardei pînă azi s’au făcut aproape Î00 de arestări. Guvernul nu cedează Până acum guvernul nu s’a decis să facă absolut nici o concesiune greviștilor. Circulația între Viena și Budapesta e întreruptă și nici o speranță nu este ca ea să se poată relua în stare de grevă. 21 de trenuri s’au adunat între aceste două stațiuni, fiind oprite în cîmpul liber. Zvon despre încetarea grevei Budapesta, 7 Aprilie.—In ultimul moment circulă zvonul că e probabilă încetarea grevei chiar astăzi, guvernul fiind silit să facă mari concesii greviștilor, sub presiunea opiniei publice nemulțumite. Războiul ruso japonez Serviciul „Agenției„ Situația la Port-Arthur Petersburg, 7 Aprilie.— Știrile sosite de la Port-Arthur spun că liniștea a domnit era prin împrejurimi. Se asigură că afară de un crucișător japonez scufundat, mai sunt încă două crucișătoare foarte rău avariate din ziua de 2 Aprilie. Mine distruse de japonezi Nagasaki, 7 Aprilie.—„Agenția Reuter“ este informată că flota japoneză a distrus la 40 de leghe departe de promontoriul Santung trei mine flotante. SERVICIUL PARTICULAR Starea marelui duce Ciril Petersburg. 7 Aprilie. ■— Marele duce Ciril e în voiaj de întoarcere spre Charbin. Arsurile căpătate cu ocazia exploziei lui „Petropawlowsk“ merg spre vindecare. Atentat japonez zădărnicit Colonia. 7 Aprilie.—Ziarul Koelnische Zeitung anunță că sentinelele ruse de la granița manciuriană au reușit să zădărnicească un atentat în contra drumului de fier din Manciuria, oprind o caravană mongolă, în care ofițeri japonezi travestiți ca mongoli duceau mari cantități de dinamită. Nemulțumirile presei ruse Petersburg, 7 Aprilie.—Presa din teribila grevă din Ungaria — AmănasB fire complecte — încetarea circulației tuturor trenurilor.— Calamitate groaznică. — Pagube imense ale comerțului.—Atitudinea greviștilor: amenințări cu revolverele. — Stagnație generală. — Poșta austriacă pentru Romînia.—Solidarizarea muncitorilor din uzine.—Mii de arestări.—Scumpirea alimentelor.—Nemulțumirea populațiunei.— Zvon despre retragerea guvernului ungar. — Greviștii recurgînd la dinamită.— Demontarea șinelor și telegrafului. —Numeroase trenuri oprite în cîmp liber. — Trenuri în serviciul grevei.—Chestiunea în parlament. — Lipsa de lupte la Buda Pesta cu enorme întîrzieri, din pricină că merg încet și cu prudență, liniile fiind lipsite de ori ce supraveghieri. Astăzi circulă numai trenurile private, care sînt puține la număr. Circulă zvonul că guvernul ar fi cerut venirea regimentului de tren. De asemenea vor fi întrebuințați ca conductori de locomotive tinerii politehnicieni cari tocmaii-au trecut examenele. Serviciul Agenției Amănunte asupra grevei de la căile ferate Budapesta. 7 Aprilie.—Greva generală a funcționarilor drumurilor de fer ale statului continuă. Numai trenurile mergînd de la Budapesta spre sud au plecat azi. Comitetul grevei a avizat ori telegrafic pe funcționari să oprească toate trenurile la miezul noptei lingă stațiuni. Cu toate astea, trenurile expres pentru Constantinopol și Paris au plecat, dar cu întârzieri, căci au fost oprite prin stații. Toate comunicațiile întrerupte în Ungariaudapesta, 7 aprilie.In urma grevei generale a funcționarilor drumurilor de fer ale statului, circulația pentru și din Ungaria a fost întreruptă. Trenul orient expres a sosit azi dimineață la Viena ca tren ordinar. SERVICIUL PARTICULAR Greva de la căile ferate Budapesta, 7 Aprilie. — Entuziasmul populațiunea față de rescriptul regelui Franz-Iosef, cetind readucerea în patrie a rămășițelor lui Rakoczy, este paralizat din cauza grevei de la căile ferate. O astfel de grevă nu s’a mai pomenit în Europa. Circulația trenurilor este întreruptă, de era de la orele 6 p. m., pe toate liniile căilor ferate ale statului ungar. Greviștii nu lasă să plece decît trenurile de care au chiar ei nevoe spre a se duce la locurile lor de întrunire. Atît funcționarii cît și servitorii și muncitorii au lăsat în părăsire birourile, locomotivele și trenurile, la aceeași oră. Nu se cunoaște încă atitudinea ce va avea guvernul față de această grevă ne mai pomenită. In toată țara e o fierbere mare din cauza grevei, deoarece toată corespondența poștală se află în trenuri și nu a fost predată și nu se scoate expedia altă corespondență. Comercial și toți particularii suferă mult din pricina aceasta. Amănunte asupra grevei din Ungaria Budapesta, 7 Aprilie. — Uriașa grevă a funcționarilor de la căile ferate paralizează întreaga comunicație a imperiului. Nimeni nu știe ce se va întîmpla și afară de aceasta sunt mari temeri că greviștii care deocamdată sînt liniștiți, să nu intre în oraș, ceea ce ar da loc inevitabil în ciocniri. Poliția și armata iau măsuri pentru orice eventualitate. Pentru moment Ungaria e absolut izolată de toată lumea în ce privește relațiile poștale. Greva a început era seara la gara de vest, prin aceea că toți macabiii au stins toate lămpile de semnal și au lăsat numai lumina semaforului în stație. După aceea s-a dat comunicarea ca trenurile din toată țara să se oprească acolo unde se vor găsi tocmai la miezul nopții. înaintea multor trenuri în Budapesta și în provincie ai căror mecanicieni erau încă șovăitori, sute de lucrători s’au culcat. Pasagerii se aflau într’o situație penibilă, trebuind să se coboare în locuri depărtate de ținta lor. Alte multe stațiuni, însă, sunt pustii, deoarece au fost părăsite de funcționari și de personal. Trenurile internaționale circulă Solidarizarea muncitorilor din uzine.Mii de arestări Budapesta, 7 Aprilie.— S’au luat măsuri extraordinare pentru a împedeca devastarea gărilor de către greviști. 950 de amplaiați ai drumurilor de fer, sosiți la Budapesta din diferite stațiuni, au fost arestați pentru că au nesocotit datoria funcțiunei lor. Ei vor fi trimiși la posturile lor sub escortă de jandarmi. Multe uzine au încetat lucrul azi dimineață. Lucrătorii acestor uzine anunță, prin niște afișe, că se solidarizează cu amplaiații căilor ferate. Liniile Budapesta - Marchegg și Budapesta-Sillein (Zsolna) au fost închise deoarece aparatele telegrafice de la diferite stațiuni intermediare au fost demontate. 750 amplaiați ai drumurilor de fer, dintre care și cîțiva funcționari, au fost arestați pentru că cu forța au luat în stăpînire un tren și au sosit cu el la Budapesta. Președintele consiliului și ministrul de comerț au declarat că guvernul a luat toate măsurile necesare pentru menținerea ordinei. Guvernul a ordonat regimentului de telegrafiști și amplasați de drumuri de fier să facă serviciul pe liniile puse în greva. Jandarmeria a fost însărcinată cu paza telegrafului și a liniei ferate. La Cameră, cîțiva deputați au ridicat chestiunea grevei. Opozițiunea a sfătuit pe contele Tisza să se retragă de la putere. Greva din Austro-Ungaria: poșta pentru Romînia Viena, 7 Aprilie.—In urma grevei funcționarilor de la căile ferate austro-ungare, poșta pentru Romînia a mers deocamdată astăzi prin Ițcani. Alte amănunte asupra grevei Budapesta, 7 Aprilie. Părerea generală este că greva funcționarilor și mecanicilor de la căile ferate, care este considerată ca o calamitate nemaipomenită și ale cărei consecințe sunt incalculabile, a fost provocată de nechibzuința guvernului. Măsurile luate astăzi de guvern au avut efectul de a irita foarte mult pe greviști. In împrejurimile orașului Budapesta serviciul poștal se face cu ajutorul automobilelor. Corespondența cu Viena se face cu vaporul, pe Dunăre. Deoarece alimente au fost azi puține în piață, prețul lor s-a urcat. Circulă zvonul că greviștii din provincie ar fi scos șinele în diverse localități. Numeroase trenuri au fost silite să se oprească în cîmp liber. Personalul lor și-a părăsit serviciul lăsînd pe călători în voia soartei. Greviștii uzînd de dinamită . La Szolnock staționează șapte trenuri cU câte un șir de vagoane care nu și-au mai putut continua drumul deoarece greviștii au pus cartușe de dinamită pe șine. Telegraful a fost demontat. Lipsă de lapte la Budapesta Populațiunea din Budapesta suferă foarte mult de lipsă de lapte, deoarece orașul nu mai poate fi aprovizionat. Consumul are nevoe de 200.000 de litri de lapte pe zi și astăzi cu mare greutate s’a putut avea abia 30 mii de litri. Adeveriți ereale, București, 8 Aprilie Tendința griului și a porumbului în America este de abia susținută și fără, nici o cerere, din care cauză prețurile au suferit și astăzi o simțitoare scădere. La Londra, vînzătorii de grân sunt dispuși a vinde tendința porumbului o calmă și fără nici o cerere, a orzului e mult mai slabă ; ovăz este prea mult oferit. S’a vindut, orz de Odessa Nicolaeff per Iunie cu 15M și jumătate (lei 10.40 suta de kilograme). Toate bursele europene notează astăzi prețurile în scădere. Erî s’a vîndut în Brăila prin 8 vag. 7075 kilograme, lei 11.80-~14.50 suta de kilograme. Porumb: 3820 hect. 77 kgr. lei 9.80 suta de kgr. șlep: 5500 hect. 74.600 kgr. lei 7.12 și jumătate hectolitrul șlep; 7.150 hect. 76.201 kgr. lei 9.80 suta de kgr. 482 hect. 75.500 kgr. cu lei 9.60 suta de kgr. șlep; 7 vag. 76.700—77 kgr. lei 9.85 pînă la 10 suta de kgr. Porumbul colorat 1 vag. 77 kgr. lei 11.10 suta de kgr. Corcituri, 2 vag. 77 kgr. lei 10.35 suta de kgr. Orz 3 vag. 57—6ă kgr. lei 8.10—9.70 suta de kgr. Ovăz 5 vag. 43—47 kgr. lei 9.20—9.75 suta de kgr. t