Adevěrul, aprilie 1904 (Anul 17, nr. 5265-5294)

1904-04-09 / nr. 5273

tineri 9 Aprilie 1904 Pentru statuia lui Cuza-Vodă — Subscripția „Adeveruluî“ — Listele precedente S3S4 lei, 30 bani. B. Ion Stănculescu, secretarul societăței veteranilor, Voco. Lei 11 bani 30. ■ Total 3405 lei, 60 bani. Azi 8 Aprilie Teatru național On ne badine pas avec Vamour Comedie în 3 acte de Alfred de Musset, și La mitt d’Octobre Poemă de Alfred de Musset. Teatrul Boulevard (Sala Eforiei)­ .Reprezentațiile teatrului Royal Randvoll Luptele navale de la Port-Arthur. Fotoplasm­ul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului). Cu începere de Marți­­ 6 Aprilie pînă Marți 13 Aprilie, s’a expus pentru prima oară în Bucu­rești, Franța cu orașele Havre, Toulon, Biaritz și Dunquerque. Cosmoplasticul „Heminia Pitorească“, Calea Victoriei (vis-a-vis de"Frederic), s’a expus de Joi 10 pînă Simbătă 20 Martie în sala I vederile marelui oraș și port­ Hamburg și serbarea inaugurărei canalului, din Kiel, iar în sala H-a fru­moasele vederi din Belgia, comanda deci nici din motive de drep­tate,­ nici din motive fiscale, și statul ar face una din cele mai mari greșeli dacă ar căuta să țină seamă de cere­rile nemotivate ale unui cerc restrîns de populație în dauna majorităței, căci contribuabilii vor avea a suporta nu numai prețul mai urcat al consumației, dar pe spinarea lor vor cădea și even­tualele deficite ce ar proveni în anii mediocri din cauza acestei reforme. X. Y. Z. Proectul modificator al legei li­cenței Procetul pentru modificarea licenței depus acum in parlament cuprinde tot ce se poate face într-un timp scurt și cu considerare la starea actuala de lucruri. Dacă el nu corespunde perfect și nici semi-complect principiului de a plăti fie­care după cîștigul lui, după puterile lui economice, faptul se­­ ex­plică din repartizarea defectuoasă a tuturor im­pozitelor noastre directe și în special a patentei—făcîn­d abstracție de impozitul asupra capului — și cum toate stau între ele în legătura, nici nu se poate face o reformă radicală a licenței fără a le reforma pe toate și în special fără a reforma taxa de patentă. Nu este apoi­ justificată nici cererea ca statul să încurajeze toate comer­­ciurile de o­potrivă. El trebue să tra­teze pe toți supușii de o­potrivă, iar în ceea ce privește com­erciurile, ele vor trebui protejate mai mult sau­ mai puțin după importanța, după rolul ce’l an la dezvoltarea generală—și cîrciu­­marii­­ vor trebui să mărturisească că pentru țăranul român și deci pentru țara întreagă ar fi o fericire dacă nu­mărul cîrciumilor în comunele rurale s’ar reduce la jumătate, sau chiar mai puțin. Concluzie Din aceste puncte de vedere cred că circiumarii au­ obținut tot ceea ce se putea obține în împrejurările ac­tuale. Făcîndu-se o reformă generală a impozitelor, care este indispensabilă pentru o mai dreaptă repartizare a sarcinelor, statul va trebui să revină și asupra acestui proect și să aducă o legătură dreaptă, un raport just între toate categoriile de contribuabili. Dar o ast­fel de reformă nu se poate face cu un bun rezultat de­cît în tim­puri normale, cînd îți dictează rațiunea și nu nevoia, și mi se pare că reforma accizelor este unica care, făcută în­tr’un timp normal, n’a fost dictată de necesitățile fiscale—încheie directorul statisticei generale a finanțelor. I. S. D. Purcăreanu.—Da ! Negreșit. Eu­.—Și cine o să vie prefect ? D. Purcăreanu. — Eu, aici,­nici eu nu știu.... E mister acum.... Asupra acestora, convorbirea luă sfîrșit, și eu m'am grăbit să o împăr­tășesc cititorilor Adevărului, anunțîn­­du-i că simpaticul deputat de Argeș, nu va fi prefect al acestui județ, ceea ce ne pare rău­. CĂRȚI și REVISTE A apărut: „Aga Constantin Bălăceanu în politica Țarei Romînești cu împărăția Germanică veacul XVII-leaO mono­grafie istorică datorită d-lui Const. V. Obedeanu procuror la tribunalul Ilfov, care deja s’a afirmat pe terenul scrieri­lor cu voluminosul op: „Grecii în țara românească“ încă din 1900 și „evoluținea dreptului penal în raport cu regimul penitenciar­ 1903. De astă dată d. Obe­deanu abordează evoluțiunea partidelor istorice din țara românească,­ ne vor­bește de politica germană în principate, în veacul al XVII, de lupta între ve­netici și pămînteni, de acei boeri ro­mâni partizani ai politicei naționale ce doreau domn român și pe viață cu drep­turi ereditare și ca atare alianța Germa­niei ce numai ea putea da asemeni drep­turi.— Cum­ Bălăceanu, inima acelui par­tid se luptă vitejește dar în cele din urmă cade învins.—• O gravură desem­nată de pictorul O. Obedeanu repre­zintă scena războiului de la Zernești 1690 unde cade eroul Aga Bălăceanuî (De vînzare la librării). IMPRESII Și PALAVRE Tot prietenului Am căzut pe gîndurî și un zbor de triste imagini îmi frămîntă gândirea. Nu mă pot împăca cu gîndul ca tu să fi fost trădat, și încă atît de grabnic. Ciudat din cale afară îmi pare sim­țirea sufletului nostru, măreția senti­mentului nostru, puterea dragostei noa­stre. Regret că nu pot pătrunde în tainele iscate între tine și iubita ta. Știu că există acolo un colțișor de simțire, care va rămînea ascuns pentru toată lumea și va fi cunoscut numai de voi. Te-a trădat! Și ce deziluzie, ce întri­stare ți-a pricinuit dureroasa ta con­vingere, te mîhnești atît de mult pen­tru atît de puțin, jertfești unor aseme­nea nimicuri bogăția unor lacrimi, plîngî. Am simțit în suflet acest trist adevăr, și faptul acesta mă chinuește, îmi strînge și îmi sfîșie inima. Și dragostea se stinge, și ea cu tim­pul moare. Zadarnic îți arzi mintea de durerea peritoarelor iluzii, zadarnic te silești a însufleți imensa pustie a chinuitului tău­ suflet. Caută mai bine de uită vre­mea perdută în legănarea dulcelor ima­gini, pricepe că trăim într’o lume în care toate se uită, toate se iartă. Caută de desprinde cu dispreț sărutul de pe buze, mîngîerea din suflet, dorul din inimă. Și frunzele cari vara fac decorul gră­­dinei, cari răspîndesc umbre și dau a­­dăpost, sunt la ivirea toamnei călcate în picioare și devin gunoiul cel mai netrebnic și nebăgat în seamă. Ast­fel este și cu inima omenească, se nimi­cesc dintr’însa dulcele imagini, cînd durerea a copleșit’o și cînd cu suflarea ei de ghiață, s-a vestejit toate florile nutrite de dorul fericirii. Cît de rar se găsesc două suflete cari să se înțeleagă în dorințî și senti­mente, în întregul lor chip de gîndire, de simțiri, de porniri pînă la cea din urmă clipă din viață. Și din dogorul dragostei tale, din focul tău sacru, pot spune că s’a ales un tăciune stins și rece... Fălticeni Rubsel Prefectura de Argeș __ Interview expres cu d. deputat Purcăreanu — D. Purcăreanu.—Da de ce Adevenit mă face numai de­cît prefect ? Bă.—Ce nu-i adevărat ! D. Purcăreanu.—Nici n’a fost vorba, Eu.—Păcat ! D. Purcăreanu.­—De ce ? Bă.—Fiind­că cine știe, ca prefect ar fi făcut mai multă ispravă de­cît fac deputații... D. Purcăreanu.— O fi, dar eu n’am temperament de funcționar. Nu pot asculta de poruncă. Bă. — Fiind­că ești tînăr generos, uita Athanasiu la Galați a nimerit-o mai bine ca dv. Cel puțin face ceva. D. Purcăreanu.—Se poate... dar dacă nu pot fi funcționar. Bă. — Va să zică nu te faci pre­fect ? D. Furcăreanu.— Nu, categoric, nu ! Eă. — Atunci îmi dai voe să dez­­m vrițt știrea. Consfătuirea de la d. Poenari-Bordea După cum am anunțat, deputații din vechile cadre liberale, aceia cari urmează pe d. Sturdza, s’au întrunit aseară la d. I. Poenaru- Bordea, vice-președinte al Camerei. Au fost prezenți 42 deputați printre cari d-niî: B. M. Missir, Ștefan Șendrea, C. Dimitrescu Iași, B. Epurescu, C. Cociaș, I. Bianu, Pîcleanu, N. P. Ianovici, N. Cons­­tantinescu-Buzău, P. Cristopol, N. Săveanu, Pană Buescu Al. Cons­­tantinescu, Marin Petrescu, I.Malla, Ștefan Ioan, Arghir, Matale, C. Penescu, Vilacrose, Stănculeanu, etc. etc. Alți deputați au­ comunicat că aderă la rezoluțiile ce se vor lua, neputînd să participe la consfătuire. Consfătuirea a durat 4 ore. Au luat cuvîntul d-ni: Epures­cu, Ianovici, Al. Constantinescu, Cociaș, Malla, Pîcleanu, Matak, Ștefan Ioan, Stănculeanu, Pană Buescu, și Titu Brumușanu. S’a făcut expunerea situației din partidul liberal, criticîndu-se atitu­dinea ostilă pe care o au față de guvern unii deputați, în frunte cu d. Take Protopopescu. După lungile discuții urmate, s’au luat următoarele rezoluții: Toți deputații can aderă la a­­titudinea vechilor cadre liberale să dea concursul lor ne­condiționat guvernului, ajutîndu-l să treacă legea comunală cu mare majori­tate și apoi să facă pe d. Sturdza a se emancipa cu desăvîrșire de in­fluența liberalilor de la Banca na­țională și Creditul rural. Pentru a li se pune capăt ma­nifestațiilor ostile ce se fac de cî­te­va zile guvernului, deputații din vechile cadre vor asista la ședințe de la început pînă la sfîrșit, stînd în grupuri compacte. Dacă va fi nevoe, se vor înscrie spre a lua cuvîntul pentru susținerea legei co­munale, d-nii Dim­itrescu-Iași, Ar­ghir, Pîcleanu și alții. ;și înainte de a se despărți, depu­tații întruniți la d. Poenaru Bor­­dea au decis să mai fie și o altă întrunire, după votarea legei co­munale, spre a discuta asupra ne­înțelegerilor din județe și a aviza la modul în care s’ar putea rezol­va acele neînțelegeri. C. Dem. că unul din hoți, era ungur, iar celalt italian. Continuarea cercetărilor In urma căpătărea semnalmentelor celor doi indivizi, serviciul siguranței a luat măsuri de urmărire și s’au și făcut chiar cîte­va arestări. E puțin probabil însă, că necunos­cuții cari s’au introdus la hotelul Transvai ar putea fi aduși să mărtu­risească atentatul din calea Victoriei, unde ei n’au lăsat nici un indiciu care să poată servi urmăririlor. Părerea generală la poliție este însă că indivizii ar fi aceiași și că în nici un caz ei nu sunt romîni. Felul lor de procedare, lipsa de sfială cu care intră și ies, desfiderea aceasta pe care o aruncă poliției, face să se creadă că ei sunt pungași de meserie și dintre cei mai îndemînatecî. Teatru ® Muzică­ ­. Teatrul Național.­D. Le Bargy în „Marchizul de Priola“. D. Le Bargy de la comedia franceză și-a început aseară la Teatrul „național“ seria re­prezentațiilor sale, cu ultimul său cal de bătae, Marchizul de Priola. D. Le Bargy, în turneurile sale, are de luptat cu faima vestelor, fracurilor, redingotelor, jachetelor și cravatelor sale care aproape covîrșește pe acea a calităților sale de comedian. Sub a­­ceastă formă, vestele ce a încălzit la sinul său îî sunt azi aproape dușmane!... In lu­­ta sa cu această faimă de rege al modei, arta d-lui Le Bargy a cîștigat și aseară bătălia. Marchizul de Priola, acest Don Juan comedian, seducător de teatru, ca să nu zic, co operă comică, acest virtuoz de meserie în „cultura artistică a ră­ului“, cum se definește el însu­și, este o strălucită paiață, dar numai om și numai Don Juan nu e acest erou a lui Lavedan. D. Le Bargy îl și joacă în acest sens : un farsor, un meșteșugar care cînd nu e admirat și imitat, ci con­trazis în trucurile sale de paiață, se irită pînă la exasperare, ceea ce a­­dunat la un loc cu destrăbălările sa­le, ii grăbește ataxia. Intr’un ast­fel de rol de paradă, se pot remarca mai mult frumoasele focuri de artificii, rachetele de spirit moriștele de elocvență, mult fum, dar puțin foc,... sacru. Ast­fel Marchizul de Priola, cu fi­lozofia­­ cinică, a putut da prilej d-lui Le Bargy să se arate mare meșter al cuvântului și gestului, stăpîn po to­nul blazărei, pe acela al aroganței ca și pe acela al brutalităței rafinate, în­văluită în pielea moale a mănușei— dar glasul i­nimei omenești nu F am auzit, nici chiar în scena finală a ac­tului al II-lea , singura scenă de sin­ceritate a acestui virtuoz al seduc­­țiunei. Iată de ce aseară, am aplaudat fru­mosul meșteșug al actorului, fără a fi mișcați de vre­o emoție de artă. Pe coarda inimei nu a cîntat încă d. La Bargy și de aceea nu a atins-o facă pe a noastră. NI așteptăm. Din trupa de care e însoțit, abea dacă putem remarca în „Marchizul de Priola“ pe d-na Roggers în rolul d-nei de Valleroy. Restul­­ merită doar mențiunea că ar fi fost de dorit să fie mai la nive­lul artistului pe care-l secondează. Spectacolul a început cu o comedie într’un act Colib­omil. Cei doi artiști cari au jucat’o, au reușit să desintereseze publicul într’un mod, care a făcut ca ast­fel totul să treacă neobservat. E și acesta un merit. E. D. F. In comuna urbană Oltenița din ju­dețul Ilfov se va înființa in curind o școală elementară de meserii. In acest scop prefectura de Ilfov a și alocat în bugetul său pe exercițiul curent o sumă de 4000 lei.­­ Pe ziua de eri au fost în Capitală 1 caz nou de scarlatina și 1 de pojar. Numărul total al cazurilor de scar­latina din Capitală e de 70, iar al celor de pojar de 40. O Pentru culegerea documentelor is­torice și publicarea colecțiunei Hur­­muzachi, ministerul cultelor și instruc­țiunei publice a acordat Academiei române o sumă de 10.000 lei. Afară de aceștia s-a mai acordat pa anul acesta, 25000 lei pentru înavuțirea bibliotecei sale și 30000 ca subvenție anuală. Dintre foștii comisari de poliție ai Capitalei cari s’au prezentat la exa­menul de capacitate și aptitudini, au reușit numai d-ni: Ion Ponici, State Elefterescu, George Andreescu și Ște­­fan Melidoneanu. Atentatul contra d-nei Clerge — Noul amănunte — O nouă apariție a atentatorilor.— Cine sunt atentatorii.— Conti­nuarea cercetărilor Er­ d. Aurel Steiescu, comisarul șef al circ. a 2-a, a terminat anchetarea unei încercări de furt, însemnat prin aceea că aruncă o oare­care lumină asupra atentatului contra d-nei Clergé. O nouă apariție a atentatorilor A treia noapte după atentatul din calea Victoriei, la orele 2 și juni. după miezul noptei, doi indivizi au intrat la hotel Transvaal, în str. Modei, unde locuește o femee de stradă, Regina Feigenbaum. Ca și la d-na Clergé, indivizii s-au năpustit asupra Reginei Feigenbaum amenințînd-o cu moartea dacă va striga, și au răscolit toate lucrurile din casă pentru a găsi bani. Regina Feigenbaum a profitat însă de graba și zăpăceala necunoscuților, pentru a fugi din cameră strigînd după ajutor. Cine sînt atentatorii La hotel Transval cei doi indivizi nu s’au prezentat mascați. Ast­fel s’s putut observa că unul din ei era oa­cheș și scund, iar celalt bălan și înalt. D-na Clerge spunea că ei au vor­bit cîte­va cuvinte într-o limbă pe care nu o înțelese. Regina Feigenbaum și un servitor bătrin al h­otelului, anume Freiss, spun, hifoematiuni Comisia Senatului pentru studiarea tarifului vamal a continuat și terminat eră discuția generală asupra tarifului. Tot cri a început și discuția pe arti­cole. După cum am spus, discuția publică la tarif va începe luni în Senat. O­me­nii deputați Victor Antonescu, C. Cernescu și C. Dimitriu, cari se înscri­seseră spre a vorbi contra legei comu­nale, s’au fleri de pe lista oratorilor renunțind de a mai vorbi. In schimb, s'a înscris d. Titu Fru­­mușanu care va vorbi pentru lege. O _ Pentru construiri și reconstruiri de poduri și podețe în județul Ilfov, se va întrebuința anul acesta o sumă de 150.000 lei, alocată în bugetul dru­murilor acestui județ pe exercițiul cu­rent în acest scop.­­ Ministerul de domenii a numit o co­misie compusă din profesorii de agri­cultură, zooteh­nie și chimie agricolă ai școalei de agricultură de la He­răstrău, care să se întrunească la în­ceputul fie­cărui trimestru și să-și dea avizul asupra modului mai eficace cum ar trebui condusă moșia și ferma ace­lei școale. . & Consiliul sanitar superior, în ședința sa de mîine, va asculta rapoartele so­site din toate județele din țară cu privire la starea lor sanitară: „ c­onscrierile la examenul de licență de la facultatea de teologie vor lua sfîrșit azi. Comisiunea de recensămînt a Capi­talei va continua a mai primi contes­tații și cereri de dispensă pînă la 20 ale lunei curente. 4. In urma legei băncilor populare so­cietatea economică culturală „V. A­­lexandri“ de pe domeniul Coroanei Sadova din județul Dolj și-a modifi­­ficat statutele pe ziua de 1 Aprilie a. c. Incheindu-se cu această ocaziune socotelile pe exercițiul expirat—de 11 luni—s’a constatat că societatea—în­ființată în Ianuarie 1899 ca culturală, iar în Martie 1900 transformată în e­­conomică­ culturală—dispune de un ca­pital de 14.400 lei, din cari loi 650 numerar în casă, 12750 în împrumu­turi și 1000 în efecte publice. Pe lângă aceste societatea mai are 500 lei mobilier și 800 biblioteca, dă­ruite aproape în întregime de admi­nistrația domeniului Coroanei.­­ Ministerul cultelor și instrucțiunei publice a prevăzut prin bugetul său pe exercițiul curent o sumă de 400.000 lei spre a se da școalelor și bisericilor din străinătate. In această sumă se cuprinde și a­­cea de 10.000 dată ca subvenția se­­­minarului de filologie din Germania,"1­0 " ~ k 3 TELEGRAME Serviciul Agenției Dezmințire Sofia. 7 Aprilie.— „Agenția telegra­fică bulgară“ află că știrea dată de „Corespondent bureau“ relativă la o încercare din partea Bulgariei să a­­ducă pe Sultan ca să semneze o con­venție militară este lipsită de temei­e și tendențioasă Bulgaria n’a propus nici­odată o asemenea convenție. Călătoria lui Wilhelm Catana, 7 Aprilie.— împăratul Wil­helm I a debarcat aci la ora 8 și un sfert. Suveranul a plecat apoi la Ni­­colosi pentru a vedea Etna. SERVICIUL PARTICULAR Petersburg e foarte indignată de modul transmiterei oficiale a ști­rilor de la teatrul războiului. Știrea despre dezastrul lui „Pe­­tropawlowsk“ care sosise în Pe­tersburg des de dimineață, fu transmisă ziarelor abia la ora 6­ seara. O declarație a lui Skrydlow Petersburg, 7 Aprilie.—Amiralul Sk­rydlowu este eroul zilei. Intr’însul sunt concentrate toate speranțele. Skrydlow a spus: — Mă vom­ feri de a mă aven­tura ieșind din port. Demisia lui Alexejew Petersburg, 7 Aprilie.— Amira­lul Alexejew și-a înaintat țarului demisiunea sa. Cauzele acestei demisiuni sunt ui­nele aprecieri făcute de către a­­miralul Skrydlow asupra incapa­cități lui Alexeyev. Planul lui Skrydlow Petersburg, 7 Aprilie.—Persoane din anturajul amiralului Skrydlow afirmă că planul său este de a uni flota rusă din Port-Arthur cu cea din Wladivostok. Epidemii în ambele armate Petersburg, 7 Aprilie.— O tele­gramă din Liaoyang anunță că în armata japoneză bîntue niște fri­guri epidemice. In lagărul rușilor de la Charbin­dysenteria face numeroase victime. Japonezii și mediațiunea pentru pace Londra, 7 Aprilie.— Telegramă din Tokio: Toate știrile anunțînd mediați­A AP­ARUT Wo. IO (anal II) OfW­abiffl BELGIA... ORIENTULUI M CAMIRUA CIPYip M­iliPi (Ilustrație) 8 Apr'll : C. A. Rosetti; A vorbi-vortoiro, a votu-voiture,­­le Lalit ; I.e Barry (cu goi­ tret), de Max Dearly ț Le clivitase cu unu’m lații (istorioară), de J. d'O. ; i­u­varcJîst (poez­ia), de 0. Cosco; SIiș-Maș, de Xavier ; He Paști (tragedie în versuri), de Vasile Pop; Curiozitate» satisliuatil (schiță), de Caviar ; Juramintul lui Micu (poem), de Elisa ; «veseui de tipar, de Maurus ; Ordonanțe deștepte, de Floretă ; Sfîrșitul romanului; Stafia din b­ibli­otera sau Congresul internat, de Falvod­ok; Provincia are ca­vrem­e-unS • flilot-V li’coeori, T* d.’&A o­ron voi P- Pu­fiSt.1. Tintitl : u-aiați, i­­ocșam, T.-Magure*^. — Exemplarul 5 bani,­unea ‘pentru pace a diverselor pu­teri sunt primite aci în hăine de joc. Cadavrul lui Makarov găsit Petersburg, 7 Aprilie.— O tele­gramă din Port-Arthur anunță că m­­ai multe cadavre ale victimelor de pe vasul „Petropavlovsk“ au­ fost găsite. Printre acestea e și cadavrul lui Makarov. Explosiv invenție japoneză Londra, 7 Aprilie.—„Daily Ex­pres“ află din Tokio că­ teribilul explosiv conținut de minele puse de japonezi pentru a arunca în aer vasele rusești este o invenție japoneză. Acest explosiv se numește „schi­­moza“, după numele inventatorului său, profesorul de chimie Schi­­mose care a făcut timp de 20 de ani experiențe neîntrerupte cu toate explosivele existente și care are el însuși corpul plin de răni în urma atîtor încercări a căror victimă a căzut în multe rînduri, scăpînd însă de moarte grație unui noroc deosebit. Schimosa este mai puternică de­cît lydita și melynita. Vasul „Petropawlowsk“ a fost aruncat în aer de una din minele submarine de schimosă ale japo­nezilor. $>onament: 21 BD b.pe an Comerțul suferă pagube colosale.» Multe case comerciale ne mai putînd primi corespondență și ex­pedia transporturi de marfă sînt­ amenințate de faliment. Birourile telegrafice sunt asediate de comercianții cari nu se mai pot servi de poștă și cari au nevoie de a comunica urgent, fie cu ora­­­șele din țară, fie cu străinătatea. Serviciul telegrafic e în imposi­bilitate de a satisface întreaga co­respondență ce i se prezintă. Greviștii uzînd de revolvers Tiena, 7 Aprilie.—Azi dimineața­­a sosit aci orientul­ expres din Un­garia care de­o­camdată e cel din urmă. Mai mulți mecanici de loco­motive, cari ii au­ primit la timp din partea conducătorilor grevei, înștiințarea de a părăsi lucrul, voiră să continue drumul. Greviștii însă au­ amenințat pe colegii lor cu revolverele, decizîn­­du-i ast­fel să lase trenul ***■ gară. Demisiunea guvernului Budapesta, 7 Aprilie.—întreaga populațiune suferă din cauza gre­vei de la căile ferate care a pro­dus o stagnațiune generală în toate ramurile de activitate comercială. Chestiunea grevei a fost adusă în parlament, unde oratorii opo­ziției au­ cerut demisiunea imediată a guvernului din cauza neîndemî­­nărei căruia s' a produs greva. Se dă ca aproape sigur că a­­ceastă calamitate va atrage demi­siunea cabinetului Tisza. Lipsă de carne la Viena Trcnii, 7 Aprilie. — De­oare­ce 80 la sută din carnea ei se con­sumă aci vine din Ungaria, în trei zile orașul Viena nu va mai avea carne, din cauza încetarea trans­­­porturilor în urma grevei de la căile ferate. Trenurile în serviciul greviștilor Budapesta. 7 Aprilie.­­ Greva de la căile ferate continuă cu a­­­ceeași înverșunare și solidaritatea greviștilor devine din ce în ce mai puternică. Numeroase trenuri au­ fost oprite in drum, pe toate liniile, de către greviști, cari au amenințat cu re­­revolverele pe aceia dintre meca­­­nici ce continuau să facă serviciul.. 700 de greviști cari au­ pus stă­­­pînire pe un tren venind de la A­­gram la Budapesta au fost arestați. Rusia are nevoe de bani Londra, 7 Aprilie.—Somațiunea energică a Rusiei către Poartă pen­tru achitarea ratelor rămase în ur­mă din despăgubirea de război, dovedește că Rusia are nevoe ur­gentă de bani. Mare nenorocire Turin, 7 Aprilie.—La Pragelate o surpare de pămînt a îngropat 100 de lucrători mineri. Sinuciderea unei logodnice Berlin, 7 Aprilie. — Americana Edith Bricent din New-York s-a sinucis după înmormîntarea gine­relui ei, inginerul Kugel, trăgîn­­du-și două gloanțe de revolver în inimă. Ea a rămas moartă pe loc. Un act de disperare Frankfurt, 7 Aprilie.­Comerci­antul Gustav Bender a tăiat gîtul celor două copii ai săi și și-a rănit soția prin lovituri de cuțit. El a comis faptul acesta dispe­­rat pentru că nu-și mai putea susține familia. Pro­cesul contra lui Leopold al II: Sentința Bruxelles, 7 Aprilie.—Astăzi s’a dat sentința în procesul intentat re­gelui Leopold II de către contesa de Lomjai și prințesa Luisa de Coburg, fiicele sale, pentru reven­dicarea moștenirei lăsate de mama lor. Tribunalul a respins­ acțiunea con­­damnînd pe reclamante la cheltuelî mari de judecată. Mare incendiu în Canada: 50 milioane pagube Londra, 7 Aprilie.­­ Astăzi un groaznic incendiu a distrus în o­­rașul Torronto din Canada întregul cartier comercial. Pagubele se ridică la 50 mi­lioane de franci. Nu este nici o victimă omenea­scă. Complot contra lui Pleiwe Berlin, 7 Aprilie.—Ziarul Vos­­sische Zeitung anunță din­­ Pe­tersburg că explozia petar­dei de la hotel de nord are urmări mai serioase de­cît s’a crezut. Poliția secretă crede că era vorba de un nou complot con­tra lui Plehwe, complot des­coperit acum. Din ziua exploziei petar­dei pînă azi s’au făcut a­­proape Î00 de arestări. Guvernul nu cedează Până acum guvernul nu s’a de­cis să facă absolut nici o conce­siune greviștilor. Circulația între Viena și Buda­pesta e întreruptă și nici o spe­ranță nu este ca ea să se poată­ relua în stare de grevă. 21 de trenuri s’au adunat între aceste două stațiuni, fiind oprite în cîmpul liber. Zvon despre încetarea grevei Budapesta, 7 Aprilie.—­In ulti­mul moment circulă zvonul că e probabilă încetarea gre­vei chiar astăzi, guvernul fi­ind silit să facă mari con­cesii greviștilor, sub presiu­nea opiniei publice nemul­țumite. Războiul ruso japonez Ser­viciul „Agenției„ Situația la Port-Arthur Petersburg, 7 Aprilie.— Știrile so­site de la Port-Arthur spun că liniștea a domnit era prin împrejurimi. Se asigură că afară de un crucișă­tor japonez scufundat, mai sunt încă două crucișătoare foarte rău avariate din ziua de 2 Apr­ilie. Mine distruse de japonezi Nagasaki, 7 Aprilie.—„Agenția Re­uter“ este informată că flota japoneză a distrus la 40 de leghe departe de promontoriul Santung trei mine flo­­tante. SERVICIUL PARTICULAR Starea marelui duce Ciril Petersburg. 7 Aprilie. ■— Marele duce Ciril e în voiaj de întoarcere spre Charbin. Arsurile căpătate cu ocazia ex­ploziei lui „Petropawlowsk“ merg spre vindecare. Atentat japonez zădărnicit Colonia. 7 Aprilie.—Ziarul Koel­­nische Zeitung anunță că senti­nelele ruse de la granița manciu­­riană au reușit să zădărnicească un atentat în contra drumului de fier din Manciuria, oprind o cara­vană mongolă, în care ofițeri ja­ponezi travestiți ca mongoli du­ceau mari cantități de dinamită. Nemulțumirile presei ruse Petersburg, 7 Aprilie.—Presa din teribila grevă din Ungaria — AmănasB fire complecte — încetarea circulației tuturor trenurilor.— Calamitate groaznică. — Pagube imense ale comerțului.—Atitudinea greviștilor: amenin­­țări cu revolverele. — Stagnație generală. — Poșta austriacă pentru Romînia.—Solidarizarea muncitorilor din uzine.—Mii de arestări.—Scumpirea alimentelor.—Nemulțumirea popu­­lațiunei.— Zvon despre retragerea guvernului ungar. — Greviștii recurgînd la dinamită.— Demontarea șinelor și telegrafului. —Numeroase trenuri oprite în cîmp liber. — Trenuri în serviciul grevei.—Chesti­unea în parlament. — Lipsa de lupte la Buda­ Pesta cu enorme întîrzieri, din pricină că merg încet și cu prudență, li­niile fiind lipsite de ori­ ce supra­­veghieri. Astăzi circulă numai trenurile private, care sînt puține la număr. Circulă zvonul că guvernul ar fi cerut venirea regimentului de tren. De asemenea vor fi întrebuin­țați ca conductori de locomotive tinerii politehnicieni cari tocmai­­i-au trecut examenele. Serviciul Agenției Amănunte asupra grevei de la căi­le ferate Budapesta. 7 Aprilie.—Greva gene­rală a funcționarilor drumurilor de fer ale statului continuă. Numai trenuri­le mergînd de la Budapesta spre sud au plecat azi. Comitetul grevei a avizat ori tele­grafic pe funcționari să­­ oprească toa­te trenurile la miezul noptei lingă sta­țiuni. Cu toate astea, trenurile expres pentru Constantinopol și Paris au­ ple­cat, dar cu întârzieri, căci au fost o­­prite prin stații. Toate comunicațiile întrerupte în Ungaria­udapesta, 7 aprilie.­In urma gre­vei generale a funcționarilor drumu­rilor de fer ale statului, circulația pentru și din Ungaria a fost întrerup­tă. Trenul orient­ expres a sosit azi di­mineață la Viena ca tren ordinar. SERVICIUL PARTICULAR Greva de la căile ferate Budapesta, 7 Aprilie. — Entu­ziasmul populațiunea față de res­­criptul regelui Franz-Iosef, cetind readucerea în patrie a rămășițelor lui Rakoczy, este paralizat din cauza grevei de la căile ferate. O ast­fel de grevă nu s’a mai pomenit în Europa. Circulația trenurilor este între­ruptă, de era de la orele 6 p. m., pe toate liniile căilor ferate ale sta­­tului ungar. Greviștii nu lasă să plece de­cît trenurile de care au chiar ei nevoe spre a se duce la locurile lor de întrunire. Atît funcționarii cît și servitorii și muncitorii au lăsat în părăsire bi­rourile, locomotivele și trenurile, la aceeași oră. Nu se cunoaște încă atitudinea ce va avea guvernul față de acea­stă grevă ne mai pomenită. In toată țara e o fierbere mare din cauza grevei, de­oare­ce toată corespondența poștală se află în trenuri și nu a fost predată și nu se scoate expedia altă corespondență. Comercial și toți particularii su­feră mult din pricina aceasta. Amănunte asupra grevei din Ungaria Budapesta, 7 Aprilie. — Uriașa grevă a funcționarilor de la căile ferate paralizează întreaga comu­nicație a imperiului. Nimeni nu știe ce se va întîmpla și afară de aceasta sunt mari te­meri că greviștii care de­o­cam­­dată sînt liniștiți, să nu intre în o­­raș, ceea­ ce ar da loc inevitabil în ciocniri. Poliția și armata iau măsuri pen­tru ori­ce eventualitate. Pentru moment Ungaria e ab­solut izolată de toată lumea în ce privește relațiile poștale. Greva a început era seara la gara de vest, prin aceea că toți macabiii au stins toate lămpile de semnal și au lăsat numai lumina semaforului în stație. După aceea s-a dat comunicarea ca trenurile din toată țara să se oprească acolo unde se vor găsi tocmai la miezul nopții. înaintea multor trenuri în Buda­pesta și în provincie ai căror me­­canicieni erau încă șovăitori, sute de lucrători s’au culcat. Pasagerii se aflau într’o situație penibilă, trebuind să se coboare în locuri depărtate de ținta lor. Alte multe stațiuni, însă, sunt pustii, de­oare­ce au fost părăsite de funcționari și de personal. Trenurile internaționale circulă Solidarizarea muncitorilor din uzine.­Mii de arestări Budapesta, 7 Aprilie.— S’au luat măsuri extraordinare pentru a împedeca devastarea gărilor de către greviști. 950 de amplaiați ai drumurilor de fer, sosiți la Budapesta din diferite stațiuni, au fost arestați pentru că au nesocotit datoria funcțiunei lor. Ei vor fi trimiși la posturile lor sub escortă de jandarmi. Multe uzine au încetat lucrul azi dimineață. Lucrătorii acestor uzine anunță, prin niște afișe, că se solidarizează cu amplaiații căi­lor ferate. Liniile Budapesta - Marchegg și Budapesta-Sillein (Zsolna) au fost închise de­oare­ce aparatele tele­grafice de la diferite stațiuni in­termediare au fost demontate. 750 amplaiați ai drumurilor de fer, dintre care și cîți­va funcțio­nari, au fost arestați pentru că cu forța au luat în stăpînire un tren și au sosit cu el la Budapesta. Președintele consiliului și mi­nistrul de comerț au declarat că guvernul a luat toate măsurile ne­cesare pentru menținerea ordinei. Guvernul a ordonat regimentului de telegrafiști și amplasați de dru­muri de fier să facă serviciul pe liniile puse în greva. Jandarmeria a fost însărcinată cu paza telegra­fului și a liniei ferate. La Cameră, cîți­va deputați au ridicat chestiunea grevei. Opozi­­țiunea a sfătuit pe contele Tisza să se retragă de la putere. Greva din Austro-Ungaria: poșta pentru Romînia Viena, 7 Aprilie.—In urma gre­vei funcționarilor de la căile fe­­rate austro-ungare, poșta pentru Romînia a mers de­o­cam­dată astăzi prin Ițcani. Alte amănunte asupra grevei Budapesta, 7 Aprilie.­ Părerea generală este că greva funcționa­rilor și mecanicilor de la căile fe­rate, care este considerată ca o calamitate ne­mai­pomenită și ale cărei consecințe sunt incalculabile, a fost provocată de nechibzuința guvernului. Măsurile luate astăzi de guvern au avut efectul de a irita foarte mult pe greviști. In împrejurimile orașului Buda­pesta serviciul poștal se face cu ajutorul automobilelor. Corespondența cu Viena se face cu vaporul, pe Dunăre. De­oare­ce alimente au fost azi puține în piață, prețul lor s-a urcat. Circulă zvonul că greviștii din provincie ar fi scos șinele în di­verse localități. Numeroase trenuri au fost silite să se oprească în cîmp liber. Personalul lor și-a părăsit ser­viciul lăsînd pe călători în voia soartei. Greviștii uzînd de dinamită . La Szolnock staționează șapte trenuri cU câte un șir de vagoane care nu și-au mai putut continua drumul de­oare­ce greviștii au pus cartușe de dinamită pe șine. Telegraful a fost demontat. Lipsă de lapte la Budapesta Populațiunea din Budapesta su­feră foarte mult de lipsă de lapte, de­oare­ce orașul nu mai poate fi aprovizionat. Consumul are nevoe de 200.000­ de litri de lapte pe zi și astăzi cu mare greutate s’a putut avea abia 30 mii de litri.­ ­ Adeveriți ereale, București, 8 Aprilie Tendința griului și a porumbului în­ America este de abia susținută și fără, nici o cerere, din care cauză prețurile au suferit și astăzi o simțitoare scă­dere. La Londra, vînzătorii de grân sunt dispuși a vinde­­ tendința porumbului o calmă și fără nici o cerere, a orzu­lui e mult mai slabă ; ovăz este prea mult oferit. S’a vindut, orz de Odessa Nicolaeff per Iunie cu 15M și jumă­tate (lei 10.40 suta de kilograme). Toate bursele europene notează as­tăzi prețurile în scădere. Erî s’a vîndut în Brăila prin 8 vag. 70­75 kilograme, lei 11.80­-~14.50 suta de kilograme. Porumb: 3820 hect. 77 kgr. lei 9.80 suta de kgr. șlep: 5500 hect. 74.600 kgr. lei 7.12 și jumătate hectolitrul șlep; 7.150 hect. 76.20­1 kgr. lei 9.80 suta de kgr. 482 hect. 75.500 kgr. cu lei 9.60 suta de kgr. șlep; 7 vag. 76.700—77 kgr. lei 9.85 pînă la 10 suta de kgr. Porumbul co­lorat 1 vag. 77 kgr. lei 11.10 suta de kgr. Corcituri, 2 vag. 77 kgr. lei 10.35 suta de kgr. Orz 3 vag. 57—6ă kgr. lei 8.10—9.70 suta de kgr. Ovăz 5 vag. 43—47 kgr. lei 9.20—9.75 suta de kgr. t

Next