Apărarea Patriei, iunie 1962 (Anul 18, nr. 129-154)
1962-06-10 / nr. 137
Duminică 10 iunie 1962 Nr. 137 (4910) Seminarii recapitulative la pregătirea politico-ideologică Spicuiri din scrisorile corespondenților Ofițerii din grupa de pregătire politico-ideologică unde conducător este maiorul Grigore Băgălie au participat la seminarul recapitulativ. Studiul individual al ofițerilor, consultațiile date de către ofițeri bine pregătiți din unitate, precum și alte activități organizate pentru sprijinirea însușirii cunoștințelor politice ideologice de către ofițeri au constribuit la buna desfășurare a seminarului recapitulativ. Ofițerii Nicolae Țopa, M. Lacinschi, Zaharia Piciu și alții au fost printre primii care s-au înscris la discuții și au dat răspunsuri documentate. Temeinicia cu care s-au pregătit ofițerii ne dă certitudinea că și în celelalte grupe de pregătire politicoideologică din unitate se vor obține rezultate bune și foarte bune. Maior GH. COZMĂ In grupa de lecții politice condusă de locotenentul-major Petre Dinescu s-a desfășurat seminarul recapitulativ. Răspunsurile bune date de militarii utemiști dovedesc că ei și-au respectat angajamentul luat de curînd în adunarea generală. In mod deosebit s-au evidențiat soldații Mihai Agapie, Ioan Anghelina, Cîrța Ianoș și alții. Militarii din această subunitate sînt hotărîți ca și de acum înainte să obțină rezultate mereu mai bune la pregătirea de luptă și politică. (De la un corespondent voluntar) Din desfășurarea seminarului recapitulativ la pregătirea politico-ideologică din unitatea în care muncește căpitanul Vasile Ruset a reieșit că ofițerii au studiat și și-au însușit temeinic problemele cuprinse în recentele documente ale partidului nostru. Rezultatele obținute pînă în prezent sînt în general bune. S-au evidențiat în mod deosebit maiorul Tr. Stoicuț, căpitanul Nicu Andrei, locotenenții-majori Ion Homer, C. Păun și alții. Maior I. NICOARĂ Recent, în unitatea noastră a avut loc seminarul recapitulativ la pregătirea politico-ideologică a subofițerilor. Printre cei care au dat cele mai bune răspunsuri se numără plutonierul-major Dumitru Pereșnicu, plutonierii Victor Munteanu, Ioan Nechifor și alții. Desfășurarea seminarului recapitulativ a constituit pentru subofițerii din unitatea noastră un bun prilej de îmbogățire și sistematizare a cunoștințelor căpătate în timpul anului la pregătirea politico-ideologică. Plutonier E. PLAVANESCU Și in Școala militară superioară de ofițeri „Nicolae Bălcescu" s-au desfășurat seminariile recapitulative la pregătirea politicoideologică a ofițerilor. Rezultate bune au fost obținute de ofițerii din grupa al cărei conducător este maiorul N. Neagoș. Maiorul N. Hossu, avînd de tratat problema „Congresul al III-lea al P.M.R. și însemnătatea lui istorică", și-a argumentat răspunsul cu cele mai semnificative cifre și fapte care ilustrează justețea aprecierilor și sarcinilor stabilite de Congres. Un răspuns bine documentat a dat și locotenent-colonelul Mihai Panait, care a vorbit despre dictatura proletariatului ca tipul cel mai înalt de democrație. O bună cunoaștere a problemelor au mai dovedit locotenentcolonelul Emilian Chirilă, maiorii Ionel Albu, Valeriu Popența și alții. Cu toții s-au pregătit cu seriozitate pentru seminarul recapitulativ. Maior I. DALBAN Vizită la G.A.C. Zilele trecute, din inițiativa organizației de bază de partid din unitatea unde muncește maiorul I. Andrei s-a organizat cu ofițerii, subofițerii, angajații civili și familiile acestora o vizită la G.A.C. „Steaua Roșie“. Cu acest prilej s-a luat cunoștință de importantele realizări obținute de colectiviști în creșterea șeptelului. Vorbind despre succesele obținute, tovarășul Corneanu Toma, președintele gospodăriei, ne-a informat că numai în acest an din sectorul zootehnic a fost realizat un venit de peste 120.000 lei. In prezent colectiviștii s-au angajat să dezvolte și mai mult sectorul zootehnic, contribuind prin aceasta la întărirea economico-organizatorică a gospodăriei colective Vizita organizată a fost deosebit de instructivă și folositoare pentru participanți. Căpitan ȘT. BAȘTA Intîlnire utila In unitatea noastră a fost invitat profesorul Vasile Velican de la Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza“ din localitate. El a vorbit în fața cadrelor și militarilor în termen despre hotărîrile luate de C.C. al P.M.R. și Consiliul de Miniștri privind dezvoltarea și îmbunătățirea învățământului agricol și redistribuirea cadrelor de specialiști din agricultură, întâlnirea a fost foarte utilă, mai ales în legătură cu faptul că în aceste zile se vor desfășura în unitate seminariile recapitulative la pregătirea politico-ideologică cu cadrele și militarii în termen, Căpitan V. CIMPEANU După desfășurarea primelor zile de seminar recapitulativ la pregătirea politico-ideologică, conducătorii de grupe au posibilitatea să tragă unele concluzii cu privire la pregătirea ofițerilor, la metodica conducerii seminarului și să înlăture unele lipsuri în zilele următoare. Iată-l, în clișeu, pe maiorul I. Stolnicu, instructor în secția politică, discutînd cu conducătorii de grupe dintr-o unitate rezultatele obținute de ofițeri la seminariile recapitulative în primele zile, precum și măsurile în vederea înlăturării lipsurilor constatate. (Foto : Șt. Ionescu) ;»«»« APĂRAREA PATRIET TELEGRAMĂ Președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ BUCUREȘTI Mulțumesc sincer pentru felicitările cu ocazia zilei mele de naștere și vă transmit la rîndul meu cele mai bune urări pentru binele dv. personal și progresul poporului romîn. IOSTP BROZ TITfl Printre altele, la uzina de mașini electrice București se fabrică și grupuri de sudură de 350 A, grupuri electrogene de 30 K.W.A. etc. In clișeu: Muncitoarele Albu Gherghina și Eleonora Călin, lucrând la legăturile de la carcasele grupurilor de sudură de 350 A (Foto - Agerpres) La Uzinele de vagoane din Arad Procedee tehnologice și metode avansate de munca Constructorii de la Uzinele de vagoane din Arad aplică noi procedee tehnologice și metode avansate de muncă, în scopul îmbunătățirii calității produselor. Pe baza unor studii făcute de serviciul constructorului-șef, în principalele sectoare de producție prelucrarea pieselor mari și complexe se face acum după un plan care prevede succesiunea tuturor operațiilor, de la turnare pînă la finisare și montaj. Paralel, o serie de mașini-unelte au fost dotate cu diverse dispozitive, care au dus la sporirea productivității muncii și reducerea rebuturilor cu 40—60 la sută. In cursul acestui an au fost extinse sudura automată, cu ÎS la sută față de anul trecut, precum și unele procedee noi de prelucrare a pieselor mici, obținîndu-se astfel o sporire a preciziei și rezistenței lor. In același timp au fost făcute modificări la unele ansamble și subansamble de vagoane. Prin îmbunătățirile aduse în construcția vagoanelor s-a obținut mărirea rezistenței pereților interiori, micșorarea greutății proprii cu circa 200 kg și reducerea consumului de tablă cu 150 kg pe vagon. (Agerpres) Pregătiri pentru lucrările agricole de vară TIMIȘOARA. (Coresp. Agerpres). Mecanizatorii de la S.M.T. Ciacova au terminat primii în regiunea Banat repararea mașinilor și utilajelor agricole necesare în campania de recoltare. Ei au executat această lucrare la un nivel tehnic superior și intr-un termen scurt. Măsurile luate pînă acum pentru buna desfășurare a lucrărilor agricole de vară permit mecanizatorilor de aci să execute recoltarea culturilor de cereale păioase într-o perioadă mai scurtă decît anul trecut. Pregătirea mașinilor pentru recoltare s-a încheiat și la S.M.T. din Bethausen, iar la S.M.T. Sinnicolau Mare, Biled, Aradu Nou se fac probele de funcționare a ultimelor mașini. Pînă acum, cele 24 S.M.T. din regiunea Banat au terminat reparațiile la circa 95 la sută din mașinile ce vor fi utilizate la executarea lucrărilor agricole de vară. In același timp, S.M.T. din regiune au mai primit 105 noi combine, precum și alte utilaje agricole. Cu mașinile și utilajele de care dispun în prezent, mecanizatorii S.M.T. din regiune vor executa, în actuala campanie de recoltare, un volum de lucrări agricole de 865.000 hantri, cu 85.000 hantri mai mult decît anul trecut 1. Cititorul cu bloc-notes de corespondent Rîndurile de față se adresează respondent, cititorului-concelui cititor ce poate fi conceput numai în socialism și care este numit pedt: comandant curesul opiniei publice. Cititorul acesta este: In cazul presei militare, ofițer sau subofițer, gradat sau soldat, comunist, atemist sau fără de partid. In unitatea sa care lucrează are îndatoriri de serviciu mari, ca instructor și educator al militarilor, ori ca simplu executant. Munca sa îl preocupă și el i se dăruiește, căci înțelege frumusețea ei, conținutul ei adine patriotic : întărirea capacității de apărare a Republicii Populare Romîne, slujirea intereselor poporului. Paralel cu îndeplinirea acestor îndatoriri, muncește cu aceeași prersiune și în alt domeniu de un larg interes obștesc : acela de corespondent voluntar al ziarului. Tot ceea ce creează tovarășii săi prin strădanii și entuziasm, experiența colectivă ce se îmbogățește în sălile de specialitate, în cații, în poligoane, aplcfaptele ostășești ce creionează profilul moral al luptătorilor din armata populară, într-un cuvînt întreaga viață militară pe care o iubește, îl îndeamnă să scrie. La început timid, apoi cu mereu mai multă încredere în sine și cu dragoste de publicistică, trimite redacției scrisorile sale, așternute, în clipe cînd poate ar avea nevoie de odihnă și de recreere, dar găsindu-și odihnă și recreere tocmai în scris. Devine astfel un prieten statornic al presei, legat de ea sufletește, așa cum sînt maiorii Gh. Cozma, I. Dalban, căpitanii I. Lucan, N. Grigore, H. locotenenții-majori Topilă, Șt. Salomia, I. Sulu, I. Toma, elevul plutonier- major N. Mateescu, sergenții St. Mîndrilă, I. Mocanu și mulți alții. In orice împrejurare s-ar afla, el are un gînd bun și pentru ziar : ce voi scrie diseară, ce veste voi trimite la redacție ? După ce și-a făcut datoria pe care singur, din îndemnul inimii, și-a asumat-o, încearcă un sentiment de mulțumire, la fel de profund ca atunci cînd dobîndește succese în aplicații și în poligon, la lecții sau în activitatea culturală. Chiar dacă se întîmplă ca rîndurile sale să nu apară, el știe că ele n-au fost degeaba trimise. Ziarul a fost informat ; rîndurile sale, ca și rîndurile altor sute de tovarăși în ale scrisului, ajută redacției să cunoască o stare de lucruri, să aibă un tabloul viu al procesului de pregătire de luptă și politică din subunități și unități Cîfi de caldă și îndreptățită este bucuria și mîndria cînd corespondența apare. Iat-o, acolo în pagină, ca o podoabă a ziarului, alături de altele, povestind în rîndurile sale despre oameni harnici și îndrăzneți, despre gîndurile lor, despre rodul minții și brațelor lor, despre conștiința lor de luptători pentru gloria drapelelor unităților, pentru întărirea capacității de apărare a patriei socialiste. Și poate mai puternic decît toate este sentimentul ce izvorăște din faptul de a ști că eroii corespondențelor și știrilor sale se simt mobilizați de cuvîntul tipărit ce vorbește despre ei și pentru ei, care-i ajută să consolideze succese și să înlăture lipsuri. Și dumneavoastră, tovarășe cititor, care parcurgeți această însemnare, puteți fi cititor cu bloc-notes de corespondent. Redacția, coloanele ziarului, linotipele, rotativa, cititorii vă așteaptă scrisorile. 2. Subiect de corespondență tes Un cititor cu bloc-node corespondent, la începutul acestei activități obștești, ne-a cerut: spuneți-mi, tovarăși, ce să scriu ziarului ? Răspunsul la întrebare poate fi dat într-o carte întreagă, dar poate exprimat și în câteva cuvinte : despre viața în mijlocul căreia trăiți să ne scrieți, tovarășe cititor-corespondent. Priviți în jurul dumneavoastră ! Iată pe acest tînăr ofițer, la începutul anilor săi de comandant. Cu altă însuflețire caută să-și ridice plutonul la nivelul celor de frunte, cît de nerăbdător este să realizeze lucruri deosebite, așa cum a visat încă din școala militară ; mai greșește uneori, experiența abia i se formează , dar el nu-i singur, nu e lăsat să-și irosească energiile în căutări sterile ; un tovarăș cu mai multa experiență, care și el a trecut prin asemănătoare, frămîntări îi transmite cu răbdare ceea ce au acumulat el și alții la școala practicii... Sau această grupă ! Gradatul și pușcașul mitralior — oameni de cinul 11, cum se spune — au străbătut un drum in viața ostășească. Dacă ai lua numai salturile făcute de ei, iarna și vara, ai vedea că ar fi putut acoperi distanțe mari. Au învățat mult și s-au călit. încă cu luni în urmă, comandantul le-a prins insigna de onoare Pe piept. Dar ei nu se mulțumesc doar cu atît. Vor ca și cei de anul întîi să o aibă, se antrenează împreună, fiecare aduce ceva, fia cunoștințe, fie deprinderi la urcușul grupei... Vedeți pe acest comunist ! E un simplu pistolar, dar numele lui a cunoscut în tot regimentul. Cînd s-a prezentat prima oară la secretarul de partid, acela i-a spus: Bun venit, tovarășe ! Ești comunist — să fii exemplu !l-a fost poate greu la început să tragă pe ploaie sau pe viscol, să se scoale în mijlocul nopții și să pornească pe drumurile unei aplicații, să postul de stea în germ santinelă, dar nu numai că și-a împlinit toate îndatoririle, ci le-a răspuns în așa fel incît, după pilda lui, și celorlalți le-a venit mai ușor... Iată și pe secretarul organizației atemiste ! Niciodată n-are astîmpăr, totdeauna mintea lui e preocupată de activități care să ajute atemiștilor să învețe și să le facă bucurie. Acum cere sfatul locțiitorului politic al comandantului de batalion despre posibilitățile de a se răspîndi mai pe larg cunoștințele tehnico-științifice. Subiecte de corespondență . Și cîte nu sînt ! Cum a ajuns fotografia unui ostaș la panoul de onoare ? Ce-a devenit angajamentul luat de un tovarăș în urmă cu un timp ? Ce s-a învățat la ultima aplicație ? Ce fapte se înscriu în registrul istoric și se consemnează în ordinele pe unitate ? Cum este o zi de tabără ? Cine a sădit pomii aceștia tineri care peste ani vor umbri cu coroanele lor bogate aleile unității? Cum s-a ajuns la inovația al cărei dosar a fost înaintat la comisia marii unități? Subiecte de corespondență ! Și cîte nu sînt ! Și dumneavoastră, tovarășe cititor, care parcurgeți această însemnare, puteți sene despre ele pe bloc notesul de corespondent. Redacția, coloanele ziarului, linotipele, rotativa, cititorii, vă așteaptă scrisorile. In loc de Cea de-a 16-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc La 7 iunie 1962, la Moscova a avut loc cea de-a 16-a sesiune extraordinară a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. La lucrările sesiunii au luat parte delegațiile țărilor membre ale consiliului : Republicii Populare Bulgaria, Republicii Socialiste Cehoslovace, Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Polone, Republicii Populare Române, Republicii Populare Ungare și Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. La lucrările sesiunii au luat parte, de asemenea, reprezentanți ai Republicii Populare Mongole Sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc a elaborat măsuri practice pentru traducerea în viață a recomandărilor Consfătuirii reprezentanților partidelor comuniste și muncitorești ale țărilor participante la consiliu, care a avut loc la 6—7 iunie 1962, pe linia dezvoltării și perfecționării continue a organizării colaborării economice între țările membre ale consiliului. Sesiunea a adoptat hotărîri pentru întărirea organizatorică și intensificarea activității organelor consiliului, constituind ani Comitet Executiv al consiliului, alcătuit din vicepreședinți ai Consiliilor de Miniștri ale țărilor membre ale C.A.E.R., și totodată a hotărît să constituie noi comisii permanente ale consiliului pentru standardizare, pentru coordonarea cercetărilor științifice și tehnice și pentru statistică, precum și un institut al C.A.E.R. pentru standardizare. Sesiunea a subliniat că dezvoltarea colaborării multilaterale a țărilor membre ale Consiliului va contribui la consolidarea continuă a puterii economice a lagărului socialist, la întărirea unității și coeziunii țărilor socialiste și, implicit, la grăbirea victoriei sistemului mondial socialist în întrecerea economică cu capitalismul. Sesiunea a aprobat modificările din statutul consiliului, care prevăd posibilitatea alăturării Consiliul de Ajutor Economic Releciproc și a țărilor neeuropene care împărtășesc țelurile și principiile consiliului Sesiunea a examinat și satisfăcut cererea Republicii Populare Mongole de a fi primită ca membră în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. Sesiunea s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie frățească și cordialitate Constituirea Biroului Comitetului național pentru apărarea păcii din R. P. Romînă Vineri a avut loc ședința plenară a Comitetului național pentru apărarea păcii ales la recenta Adunare a reprezentanților mișcării pentru pace din țara noastră. Cu acest prilej a fost constituit Biroul Comitetului, din care fac parte : președinte — acad. Mihai Ralea , vicepreședinți — Corneliu Baba, artist ai poporului acad. Geo Bogza, acad. Horia Hulubei, Vasile Mușat, vicepreședinte al C.C.S., acad. Nicolae Gh Lupu, acad. Ștefan Nicolau ; membri — Marcel Breslașu scriitor, acad. Elie Carafoli, prof. univ. Ion Creangă, prof. univ. Dumitru Dumitrescu, prof. univ. Mihai Ghelmegeanu, Filip Geltz, vicepreședinte al Centrocoop, Suzana Gîdea, membru în Consiliul național al femeilor, Gheorghe Ionescu, președintele Consiliului local al sindicatelor București, prof. univ. Jean Livescu, prof. univ. Ștefan Peterfi, prof. Nicolae Petrulian, prof. Sanda Rangheț (secretar), acad. Raluca Ripan, Andrei Ștefan, membru al Biroului C.C. al U.T.M. (Agerpres) ȘTIRI SPORTIVE In sala sporturilor de la Floreasca se va desfășura astă seară cu începere de la ora 19.30 prima întâlnire dintre echipele Rapid București și Ț.S.K.A. Moscova, din cadrul finalei „Cupei campionilor europeni" la volei masculin. ★ Pe poligonul de la Tunari început sîmbătă meciul de taleree aruncate din șanț dintre echipele selecționate ale R. P. Române și U.R.S.S. După prima manșă pe primul loc în clasament se află la egalitate I. Dumitrescu (R.P.R.) și Senicev (U.R.S.S.) Astăzi de la ora 16.30 pe stadionul „23 August“ din Capitală, echipa selecționată de rugbi a R.P Romine întâlnește puternica echipă a Italiei. In deschidere la jocul de rugby R.P.R. — Italia de la ora 14.30 se va disputa meciul Steaua — Rapid, contînd pentru campionatul cat A de fotbal. De la ora 18 se va desfășura alt meci de fotbal pentru campionat : Dinamo București — Progresul București (Agerpres) m 3 Comemorarea a 50 de ani de la moartea lui L L. Caragiale In cadrul manifestărilor consacrate comemorării lui I. L. Caragiale, sîmbătă dimineața a avut loc un pelerinaj la mormîntul de la cimitirul Bellu al marelui scriitor. Au luat parte academicieni, scriitori și artiști de frunte, alți oameni de artă și cultură, precum și oaspeți din străinătate invitați cu prilejul comemorării. La mormîntul scriitorului, situat alături de cele ale lui Mihail Eminescu, George Coșbuc și Mihail Sadoveanu, au fost depuse coroane de flori din partea Comitetului național pentru organizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, Prezidiului Academiei R. P. Române, Uniunii Scriitorilor, Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, participanților de peste hotare invitați la această comemorare, Comitetului național pentru apărarea păcii, Sfatului popular al Capitalei, Teatrului național „I. L. Caragiale", Asociației oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale, Institutului de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale", precum și a Ecaterinei Caragiale-Logadi, fiica marelui scriitor, Scriitoarea Lucia Demetrius, in numele Comitetului national pentru organizarea comemorării 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, și Pierre Paras, în numele Consiliului național al păcii din Franța, au adus un omagiu strălucitului clasic al literaturii noastre. In aceeași zi, pe casa din str. Caragiale nr. 21—23 din București, unde a locuit marele scriitor între anii 1901 și 1902, s-a dezvelit o placă comemorativă. Evocînd amintirea marelui clasic, ing. Victor Constantinescu, vicepreședinte al Sfatului popular al Capitalei, a relevat adinca cinstire adusă lui Caragiale în țara noastră în anii de democrație populară, prețuirea de care se bucură opera sa în lumea întreagă. Comitetul național pentru organizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale a organizat sîmbătă seara, la restaurantul Athenée Palace, o reuniune cu prilejul încheierii manifestărilor prilejuite de acest eveniment. Au participat scriitori, actori, regizori și alți oameni de artă și cultură din țara noastră. De asemenea, au luat parte oaspeții de peste hotare invitați la manifestările dedicate lui Caragiale Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale a fost pusă în circulație o marcă poștală. Marca, de 55 de bani, avînd culoarea roșu violet, reprezintă chipul lui Caragiale și este tipărită pe hîrtie cretată. Ea face parte din emisiunea „Mari aniversări culturale — 1962“. De asemenea, a fost pusă în circulație o colită comemorativă. Cu același prilej a apărut și un plic „prima zi a emisiunii“, cu un desen reprezentînd siluetele unor personaje din operele lui Caragiale. (Agerpres) mäHEffl / / I _ ______ . RADIO LUNI II IUNIE PROGRAMUL I : 5.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 5.10 Emisiunea pentru sate ; 6.10 Marșuri ; 7.00 Radiojurnal. Sumarul ziarului „Scînteia“ ; 7.10 Jocuri populare romînești ; 7.45 Muzică ușoară; 9.00 Tinerețea ne e dragă ; 9.20 Fragmente din opera „Ivan Susanin'* de Glinka ; 10.00 Buletin de știri ; 10.38 „Slavă partidului" - program de cîntece sovietice ; 11.00 Buletin de știri ; 12.00 Muzică ușoară; 12.30 Muzică populară din R. D. Germană ; 13.00 Buletin de știri ; 14.00 Valsuri de Waldteufel ; 14.30 Cîntece și jocuri populare romînești ; 16.15 Vorbește Moscova ; 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 17.15 Ansambluri corale studențești ; 17.30 Prietena noastră cartea ; 18.00 Melodii de estradă ; 18.40 Tineri interpreți la microfon ; 19.00 Almanah științific ; 19.20 Muzică ușoară de compozitori sovietici ; 20.00 Radiojurnal ; 20.40 Concert de seară ; 21.15 Tribuna radio ; 21.25 Din cîntecele și dansurile popoarelor ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22.30 Muzică simfonică ; 23.52—23.55 Buletin de știri. PROGRAMUL ns 12.00 Buletin de știri ; 12.15 Concert popular ; 13.00 Cîntă taraful G.A.C. din comuna Jilavele, regiunea București ; 13.15 Carnet de reporter ; 13.22 Muzică ușoară ; 14.00 Buletin de știri ; 15.00 Fragmente din opereta „Lăsați-mă să cînt" de Gherase Dendrino ; 15.30 Muzică populară romînească și a minorităților naționale ; 17.00 Muzică ușoară românească ; 18.00 Buletin de știri ; 18.40 Dansuri populare sovietice ; 19.00 Program de valsuri ; 19.30 Din activitatea sfaturilor populare; 20.45 Muzică de estradă din filme ; 21.00 Radiojurnal ; 22.00 Mari cîntăreți de operă ; Trio Schipa ; 22.30 Orchestre de muzică ușoară ; 23.00 Radiojurnal TELEVIZIUNE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.20 Emisiunea pentru eopii ; 20.00 Filmul artistic : Dragostea și pilotul secund" 21.40 Telesport . In încheiere : Ultimele știri. RADIO MARTI 12 IUNIE PROGRAMUL 1î 5.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 5.10 Emisiunea pentru sate ; 5.40 Melodii sportive ; 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei centrale ; 7.15 Dansuri instrumentale ; 8.00 Muzică; 9.30 Muzică simfonică ; 10.00 Buletin de știri ; 10.08 Cîntă ansamblul de cîntece și dansuri „Ciocîrlia" ; 11.03 Muzică populară din R.S.S. Bielorusă ; 12.00 Muzică de estradă ; 12.30 Răspundem ascultătorilor ; 13.00 Buletin de știri ; 13.10 Cîntece și jocuri bănățene ; 14.00 Emisiunea Studioului de radio Craiova ; 14.30 Muzică ușoară ; 15.00 Buletin de știri ; 15.05 „Programe muzicale alcătuite de ascultători" ; 16.15 Vorbește Moscova ; 16.45 Cîntece de pace și prietenie ; 17.00 Radiojurnal ; 17.15 Cîntă Marieta Grebenișan, Ion Piso și Ion Prisăcaru ; 18.30 Limba noastră ; 19.00 Revista economică radio ; 19.35 Program muzical pentru fruntași în producție din industrie și agricultură ; £<0.15 Muzică distractivă de compozitori din țări socialiste ; 21.15 La microfon : Satira și umorul ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport 22.59 Lucrări simfonice de compozitori sovietici ; 23.52-23.55 Buletin de știri PROGRAMUL II : 12.00 Buletin de Știri ; 12.15 Interpreți de operetă ; 12.40 Lucrări de compozitori romîni ; 13.30 Muzică ușoară ; 14.00 Buletin de știri ; 14.30 Concert de prînz ; 15.00 Cîntece și jocuri populare românești și ale minorităților naționale ; 15.30 Muzică ușoară sovietică ; 16.00 Radiojurnal ; 16.15 Muzică vocală de mare popularitate ; 16.50 Tribuna radio ; 17.00 Melodii populare romînești ; 18.00 Buletin de știri ; 19.00 Muzică populară romînească; 19.30 Fragmente din opera „Falstaff“ de Verdi ; 21.00 Radiojurnal ; 21.15 Muzică ușoară interpretată de orchestra Boris Sarbek în 22.00 Din dansurile popoarelor : 23.00 Radiojurnal ; 23.15—24.00 Concert de noapte. TELEVIZIUNE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.15 Emisiune pentru tineretul școlar : 20.35 Muzică ușoară executată la diferite instrumente : 20.05 Evocare : „Aleksandr Ivanovici Herzen“ ; 21.05 Artiști amatori în studio ; 21.45 Sfaturi pentru telespectatori . In încheiere : Ultimele știri. Buletin meteorologic Pentru următoarele trei zile , Vremea va continua să se încălzească. Cerul va fi variabil. Izolat, vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt moderat din sectorul vestic. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 7—17 grade, iar maximele între 18—28 grades