Apărarea Patriei, iunie 1962 (Anul 18, nr. 129-154)

1962-06-10 / nr. 137

Duminică 10 iunie 1962 Nr. 137 (4910) Seminarii recapitulative la pregătirea politico-ideologică Spicuiri din scrisorile corespondenților Ofițerii din grupa de pregătire politico-ideologică unde condu­cător este maiorul Grigore Bă­­gălie au participat la seminarul recapitulativ. Studiul individual al ofițerilor, consultațiile date de către ofițeri bine pregătiți din unitate, precum și alte activități organizate pentru sprijinirea în­sușirii cunoștințelor politice ideologice de­ către ofițeri au con­­s­tribuit la buna desfășurare a se­minarului recapitulativ. Ofițerii Nicolae Țopa, M. La­­cinschi, Zaharia Piciu și alții au fost printre primii care s-au în­scris la discuții și au dat răs­punsuri documentate. Temeini­cia cu care s-au pregătit ofițerii ne dă certitudinea că și în cele­lalte grupe de pregătire politico­­ideologică din unitate se vor ob­ține rezultate bune și foarte bune. Maior GH. COZMĂ In grupa de lecții politice con­dusă de locotenentul-major Pe­tre Dinescu s-a desfășurat semi­narul recapitulativ. Răspunsurile bune date de mi­litarii utemiști dovedesc că ei și-au respectat angajamentul luat de curînd în adunarea ge­nerală. In mod deosebit s-au evidențiat soldații Mihai Agapie, Ioan Anghelina, Cîrța Ianoș și alții. Militarii din această subunitate sînt hotărîți ca și de acum îna­inte să obțină rezultate mereu mai bune la pregătirea de luptă și politică. (De la un corespon­dent voluntar) Din desfășurarea seminarului recapitulativ la pregătirea poli­tico-ideologică din unitatea în care muncește căpitanul Vasile Ruset a reieșit că ofițerii au stu­diat și și-au însușit temeinic pro­blemele cuprinse în recentele do­cumente ale partidului nostru. Rezultatele obținute pînă în prezent sînt în general bune. S-au evidențiat în mod deosebit maiorul Tr. Stoicuț, căpitanul Nicu Andrei, locotenenții-majori Ion Hom­er, C. Păun și alții. Maior I. NICOARĂ Recent, în unitatea noastră a avut loc seminarul recapitulativ la pregătirea politico-ideologică a subofițerilor. Printre cei care au dat cele mai bune răspunsuri se numără plutonierul-major Dumitru Pereș­­nicu, plutonierii Victor Munteanu, Ioan Nechifor și alții. Desfășurarea seminarului reca­pitulativ a constituit pentru sub­ofițerii din unitatea noastră un bun prilej de îmbogățire și sis­tematizare a cunoștințelor căpă­tate în timpul anului la pregă­tirea politico-ideologică. Plutonier E. PLAVANESCU Și in Școala militară superioa­ră de ofițeri „Nicolae Bălcescu" s-au desfășurat seminariile reca­pitulative la pregătirea politico­­ideologică a ofițerilor. Rezultate bune au fost obținute de ofițerii din grupa al cărei conducător este maiorul N. Neagoș. Maiorul N. Hossu, avînd de tratat pro­blema „Congresul al III-lea al P.M.R. și însemnătatea lui isto­rică", și-a argumentat răspunsul cu cele mai semnificative cifre și fapte care ilustrează justețea aprecierilor și sarcinilor stabilite de Congres. Un răspuns bine documentat a dat și locotenent-colonelul Mihai Panait, care a vorbit despre dic­tatura proletariatului ca tipul cel mai înalt de democrație. O bună cunoaștere a proble­melor au mai dovedit locotenent­­colonelul Emilian Chirilă, maio­­rii Ionel Albu, Valeriu Popența și alții. Cu toții s-au pregătit cu seriozitate pentru seminarul re­capitulativ. Maior I. DALBAN Vizită la G.A.C. Zilele trecute, din inițiativa or­ganizației de bază de partid din unitatea unde muncește maiorul I. Andrei s-a organizat cu ofițerii, subofițerii, angajații civili și fami­liile acestora o vizită la G.A.C. „Steaua Roșie“. Cu acest prilej s-a luat cunoș­tință de importantele realizări ob­ținute de colectiviști în creșterea șeptelului. Vorbind despre succe­sele obținute, tovarășul Corneanu Toma, președintele gospodăriei, ne-a informat că numai în acest an din sectorul zootehnic a fost realizat un venit de peste 120.000 lei. In prezent colectiviștii s-au an­gajat să dezvolte și mai mult sectorul zootehnic, contribuind prin aceasta la întărirea economi­­co-organizatorică a gospodăriei co­­lect­ive Vizita organizată a fost deosebit de instructivă și folositoare pen­tru participanți. Căpitan ȘT. BAȘTA Intîlnire utila In unitatea noastră a fost invi­tat profesorul Vasile Velican de la Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza“ din localitate. El a vorbit în fața cadrelor și militarilor în termen despre hotărîrile luate de C.C. al P.M.R. și Consiliul de Mi­niștri privind dezvoltarea și îmbu­nătățirea învățământului agricol și redistribuirea cadrelor de specia­liști din agricultură, întâlnirea a fost foarte utilă, mai ales în legătură cu faptul că în a­­ceste zile se vor desfășura în uni­tate seminariile recapitulative la pregătirea politico-ideologică cu cadrele și militarii în termen, Căpitan V. CIMPEANU După desfășurarea primelor zile de seminar recapitulativ la pregătirea politico-ideologică, con­ducătorii de grupe au posibilitatea să tragă unele concluzii cu privire la pregătirea ofițerilor, la metodica conducerii seminarului și să înlăture unele lipsuri în zilele următoare. Iată-l, în clișeu, pe maiorul I. Stolnicu, instructor în secția politică, discutînd cu conducăto­rii de grupe dintr-o unitate rezultatele obținute de ofițeri la seminariile recapitulative în primele zile, precum și măsurile în vederea înlăturării lipsurilor constatate. (Foto : Șt. Ionescu) ;»«»« APĂRAREA PATRIET TELEGRAMĂ Președintelui Consiliului de Stat al Republicii Populare R­omîne GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ BUCUREȘTI Mulțumesc sincer pentru felicitările cu ocazia zilei mele de naș­tere și vă transmit la rîndul meu cele mai bune urări pentru binele dv. personal și progresul poporului romîn. IOSTP BROZ TITfl Printre altele, la uzina de mașini electrice Bucu­rești se fabrică și grupuri de sudu­ră de 350 A, gru­puri electrogene de 30 K.W.A. etc. In clișeu: Mun­citoarele Albu Gherghina și E­­leonora Călin, lu­­crând la legătu­rile de la carca­sele grupurilor de sudură de 350 A (Foto -­ Agerpres) La Uzinele de vagoane din Arad Procedee tehnologice și metode avansate de munca Constructorii de la Uzinele de vagoane din Arad aplică noi pro­cedee tehnologice și metode avan­sate de muncă, în scopul îmbună­tățirii calității produselor. Pe baza unor studii făcute de serviciul constructorului-șef, în principa­lele sectoare de producție prelu­crarea pieselor mari și complexe se face acum după un plan care prevede succesiunea tuturor ope­rațiilor, de la turnare pînă la fi­nisare și montaj. Paralel, o serie de mașini-unelte au fost dotate cu diverse dispozitive, care au dus la sporirea productivității muncii și reducerea rebuturilor cu 40—60 la sută. In cursul acestui an au fost extinse sudura automată, cu ÎS la sută față de anul trecut, pre­cum și unele procedee noi de prelucrare a pieselor mici, obți­­nîndu-se astfel o sporire a pre­ciziei și rezistenței lor. In același timp au fost făcute modificări la unele ansamble și subansamble de vagoane. Prin îmbunătățirile aduse în construc­ția vagoanelor s-a obținut mări­rea rezistenței pereților interiori, micșorarea greutății proprii cu circa 200 kg și reducerea consu­mului de tablă cu 150 kg pe vagon. (Agerpres) Pregătiri pentru lucrările agricole de vară TIMIȘOARA. (Coresp. Ager­pres). Mecanizatorii de la S.M.T. Cia­­cova au terminat primii în re­giunea Banat repararea mașini­lor și utilajelor agricole necesare în campania de recoltare. Ei au executat această lucrare la un nivel tehnic superior și intr-un termen scurt. Măsurile luate pînă acum pentru buna desfășurare a lucrărilor agricole de vară per­mit mecanizatorilor de aci să e­­xecute recoltarea culturilor de cereale păioase într-o perioadă mai scurtă decît anul trecut. Pregătirea mașinilor pentru re­coltare s-a încheiat și la S.M.T. din Bethausen, iar la S.M.T. Sinnicolau Mare, Biled, Aradu Nou se fac probele de func­ționare a ultimelor mașini. Pînă acum, cele 24 S.M.T. din regiunea Banat au terminat re­parațiile la circa 95 la sută din mașinile ce vor fi utilizate la e­­xecutarea lucrărilor agricole de vară. In același timp, S.M.T. din regiune au mai primit 105 noi combine, precum și alte utilaje agricole. Cu mașinile și utilajele de care dispun în prezent, meca­nizatorii S.M.T. din regiune vor executa, în actuala campanie de recoltare, un volum de lucrări agricole de 865.000 hantri, cu 85.000 hantri mai mult decît anul trecut 1. Cititorul cu bloc-notes de corespondent Rîndurile de față se adresează respondent, cititorului-co­­ncelui citi­tor ce poate fi conceput numai în socialism și care este numit pedt: comandant cu­res­ul o­­piniei publice. Cititorul acesta este: In cazul presei militare, ofițer sau subofițer, gra­dat sau soldat, comu­nist, atemist sau fără de partid. In unitatea sa care lucrează are în­datoriri de serviciu mari, ca instructor și educator al militarilor, ori ca simplu executant. Munca sa îl preocupă și el i se dăruiește, căci înțelege frumusețea ei, conținutul ei adine pa­triotic : întărirea capaci­tății de apărare a Repu­blicii Populare Romîne, slujirea intereselor po­porului. Paralel cu îndeplinirea acestor îndatoriri, muncește cu aceeași pr­er­siune și în alt domeniu de un larg interes ob­ștesc : acela de cores­pondent voluntar al zia­rului. Tot ceea ce creea­ză tovarășii săi prin strădanii și entuziasm, experiența colectivă ce se îmbogățește în sălile de specialitate, în cații, în poligoane, aplc­fap­tele ostășești ce creio­nează profilul moral al luptătorilor din armata populară, într-un cuvînt întreaga viață militară pe care o iubește, îl în­deamnă să scrie. La în­ceput timid, apoi cu mereu mai multă încre­dere în sine și cu dra­goste de publicistică, trimite redacției scriso­rile sale, așternute, în clipe cînd poate ar avea nevoie de odihnă și de recreere, dar găsindu-și odihnă și recreere tocmai în scris. Devine astfel un prieten statornic al pre­sei, legat de ea sufle­tește, așa cum sînt ma­iorii Gh. Cozma, I. Dal­­ban, căpitanii I. Lucan, N. Grigore, H. locotenenții-majori Topilă, Șt. Salomia, I. Sulu, I. Toma, elevul plutonier- major N. Mateescu, ser­genții St. Mîndrilă, I. Mocanu și mulți alții. In orice împrejurare s-ar afla, el are un gînd bun și pentru ziar : ce voi scrie diseară, ce veste voi trimite la redacție ? După ce și-a făcut dato­ria pe care singur, din îndemnul inimii, și-a a­­sumat-o, încearcă un sentiment de mulțumire, la fel de profund ca a­­tunci cînd dobîndește succese în aplicații și în poligon, la lecții sau în activitatea culturală. Chiar dacă se întîmplă ca rîndurile sale să nu apară, el știe că ele n-au fost degeaba trimise. Ziarul a fost informat ; rîndurile sale, ca și rîn­durile altor sute de to­varăși în ale scrisului, ajută redacției să cu­noască o stare de lu­cruri, să aibă un tabloul viu al procesului de pregătire de luptă și po­litică din subunități și unități Cîfi de caldă și în­dreptățită este bucuria și mîndria cînd cores­pondența apare. Iat-o, acolo în pagină, ca o podoabă a ziarului, ală­turi de altele, povestind în rîndurile sale despre oameni harnici și în­drăzneți, despre­­ gîndu­­rile lor, despre rodul minții și brațelor lor, despre conștiința lor de luptători pentru glo­ria drapelelor unităților, pentru întărirea capaci­tății de apărare a pa­triei socialiste. Și poate mai puternic decît toate este senti­mentul ce izvorăște din faptul de a ști că eroii corespondențelor și știri­lor sale se simt­­ mobili­zați de cuvîntul tipărit ce vorbește despre ei și pentru ei, care-i ajută să consolideze succese și să înlăture lipsuri. Și dumneavoastră, to­varășe cititor, care par­curgeți această însem­nare, puteți fi cititor cu bloc-notes de corespon­dent. Redacția, coloanele ziarului, linotipele, rota­tiva, cititorii vă așteaptă scrisorile. 2. Subiect de corespondență tes Un cititor cu bloc-no­de corespondent, la începutul acestei activi­tăți obștești, ne-a cerut: spuneți-mi, tovarăși, ce să scriu ziarului ? Răspunsul la întrebare poate fi dat într-o carte întreagă, dar poate­­ exprimat și în câteva cuvinte : despre viața în mijlocul căreia trăiți să ne scrieți, tovarășe cititor-corespondent. Pri­viți în jurul dumnea­voastră ! Iată pe acest tînăr ofițer, la începutul anilor săi de coman­dant. Cu altă însuflețire caută să-și ridice pluto­nul la nivelul celor de frunte, cît de nerăbdă­tor este să realizeze lu­cruri deosebite, așa cum a visat încă din școala militară ; mai greșește uneori, experiența abia i se f­ormează ,­­ dar el nu-i singur, nu e lăsat să-și irosească energiile în căutări sterile ; un tovarăș cu mai multa experiență, care și el a trecut prin asemănătoare, frăm­întări îi trans­mite cu răbdare ceea ce au acumulat el și alții la școala practicii.­.. Sau această grupă ! Gradatul și pușcașul mi­­tralior — oameni de ci­nul 11, cum se spune — au străbătut un drum in viața ostășească. Dacă ai lua numai salturile făcute de ei, iarna și vara, ai vedea că ar fi putut acoperi distanțe mari. Au învățat mult și s-au călit. încă cu luni în urmă, comandan­tul le-a prins insigna de onoare Pe piept. Dar ei nu se mulțumesc doar cu atît. Vor ca și cei de anul întîi să o aibă, se antrenează împreună, fiecare aduce ceva, fia cunoștințe, fie deprin­deri la urcușul grupei... Vedeți pe acest comu­nist ! E un simplu pis­tolar, dar numele lui a cunoscut în tot regimen­tul. Cînd s-a prezentat prima oară la secretarul de partid, acela i-a spus: Bun venit, tovarășe ! Ești comunist — să fii exemplu !­l-a fost poate greu la început să tragă pe ploaie sau pe viscol, să se scoale în mijlocul nopții și să pornească pe drumurile unei apli­cații, să postul de stea în ger­m santinelă, dar nu numai că și-a împli­nit toate îndatoririle, ci le-a răspuns în așa fel incît, după pilda lui, și celorlalți le-a venit mai ușor... Iată și pe secretarul organizației atemiste ! Niciodată n-are astîm­­păr, totdeauna mintea lui e preocupată de ac­tivități care să ajute atemiștilor să învețe și să le facă bucurie. Acum cere sfatul locțiitorului politic al comandantului de batalion despre posi­bilitățile de a se răs­­pîndi­ mai pe larg cu­noștințele tehnico-știin­­țifice. Subiecte de corespon­dență . Și cîte nu sînt ! Cum a ajuns fotografia unui ostaș la panoul de onoare ? Ce-a devenit angajamentul luat de un tovarăș în urmă cu un timp ? Ce s-a învățat la ultima aplicație ? Ce fapte se înscriu în regi­strul istoric și se con­semnează în ordinele pe unitate ? Cum este o zi de tabără ? Cine a sădit pomii aceștia tineri care peste ani vor umbri cu coroanele lor bogate a­­leile unității? Cum s-a ajuns la inovația al că­rei dosar a fost înaintat la comisia marii unități? Subiecte de corespon­dență ! Și cîte nu sînt ! Și dumneavoas­tră, tovarășe cititor, care parcurgeți această însemnare, puteți sene despre ele pe bloc­ no­­tesul de corespondent. Redacția, coloanele zia­rului,­­ linotipele, rotati­va, cititorii, vă așteaptă scrisorile. In loc de Cea de-a 16-a sesiune a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc La 7 iunie 1962, la Moscova a avut loc cea de-a 16-a sesiune extraordinară a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. La lucrările sesiunii au luat parte delegațiile țărilor membre ale consiliului : Republicii Popu­lare Bulgaria, Republicii Socialis­te Cehoslovace, Republicii Demo­crate Germane, Republicii Popu­lare Polone, Republicii Populare Române, Republicii Populare Un­gare și Uniunii Republicilor So­vietice Socialiste. La lucrările sesiunii au luat parte, de asemenea, reprezentanți ai Republicii Populare Mongole Sesiunea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc a elaborat măsuri practice pentru traduce­rea în viață a recomandărilor Consfătuirii reprezentanților par­tidelor comuniste și muncitorești ale țărilor participante la consi­liu, care a avut loc la 6—7 iunie 1962, pe linia dezvoltării și per­fecționării continue a organizării colaborării economice între țările membre ale consiliului. Sesiunea a adoptat hotărîri pentru întărirea organizatorică și intensificarea activității organe­lor consiliului, constituind ani Comitet Executiv al consiliului, alcătuit din vicepreședinți ai Consiliilor de Miniștri ale țărilor membre ale C.A.E.R., și totodată a hotărît să constituie noi comi­sii permanente ale consiliului pentru standardizare, pentru coordonarea cercetărilor științi­fice și tehnice și pentru statistică, precum și un institut al C.A.E.R. pentru standardizare. Sesiunea a subliniat că dezvol­tarea colaborării multilaterale a țărilor membre ale Consiliului va contribui la consolidarea continuă a puterii economice a lagărului socialist, la întărirea unității și coeziunii țărilor socialiste și,­ im­plicit, la grăbirea victoriei siste­mului mondial socialist în între­cerea economică cu capitalismul. Sesiunea a aprobat modificările din statutul consiliului, care pre­văd posibilitatea alăturării Consiliul de Ajutor Economic Re­le­ciproc și a țărilor neeuropene care împărtășesc țelurile și prin­cipiile consiliului Sesiunea a examinat și satis­făcut cererea Republicii­ Popu­lare Mongole de a fi primită ca membră în Consiliul de Ajutor Economic Reciproc. Sesiunea s-a desfășurat într-o atmosferă de prietenie frățească și cordialitate Constituirea Biroului Comitetului național pentru apărarea păcii din R. P. Romînă Vineri a avut loc ședința ple­nară a Comitetului național pen­tru apărarea păcii ales la re­centa Adunare a reprezentanți­lor mișcării pentru pace din țara noastră. Cu acest prilej a fost constituit Biroul Comitetului, din care fac parte : președinte — acad. Mihai­ Ralea , vicepreședinți — Corne­­liu Baba, artist ai poporului acad. Geo Bogza, acad. Horia Hulubei, Vasile Mușat, vicepreșe­dinte al C.C.S., acad. Nicolae Gh Lupu, acad. Ștefan Nicolau ; membri — Marcel Breslașu scriitor, acad. Elie Carafoli, prof. univ. Ion Creangă, prof. univ. Dumitru Dumitrescu, prof. univ. Mihai Ghelmegeanu, Filip Geltz, vicepreședinte al Centrocoop, Su­­zana Gîdea, membru în Consiliul național al femeilor, Gheorghe Ionescu, președintele Consiliului local al sindicatelor București, prof. univ. Jean Livescu, prof. univ. Ștefan Peterfi, prof. Nico­lae Petrulian, prof. Sanda Ran­­gheț (secretar), acad. Raluca Ri­­pan, Andrei Ștefan, membru al Biroului C.C. al U.T.M. (Agerpres) ȘTIRI SPORTIVE In sala sporturilor de la Floreas­­ca se va desfășura astă seară cu începere de la ora 19.30 prima în­tâlnire dintre echipele Rapid Bucu­rești și Ț.S.K.A. Moscova, din ca­drul finalei „Cupei campionilor europeni" la volei masculin. ★ Pe poligonul de la Tunari început sîmbătă meciul de talere­e aruncate din șanț dintre echipele selecționate ale R. P. Române și U.R.S.S. După prima manșă p­e primul loc în clasament se­­ află la egalitate I. Dumitrescu (R.P.R.) și Senicev (U.R.S.S.) Astăzi de la ora 16.30 pe stadio­nul „23 August“ din Capitală, e­­chipa selecționată de rugbi a R.P Romine întâlnește puternica echi­pă a Italiei. In deschidere la jocul de rugby R.P.R. — Italia de la ora 14.30 se va disputa meciul Steaua — Ra­pid, contînd pentru campionatul cat­ A de fotbal. De la ora 18 se va desfășura alt meci de fotbal pen­tru campionat : Dinamo Bucu­rești — Progresul București (Agerpres) m 3 Comemorarea a 50 de ani de la moartea lui L L. Caragiale In cadrul manifestărilor con­sacrate comemorării lui I. L. Caragiale, sîmbătă dimineața a avut loc un pelerinaj la mormîn­­tul de la cimitirul Bellu al ma­relui scriitor. Au luat parte academicieni, scriitori și artiști de frunte, alți oameni de artă și cultură, pre­cum și oaspeți din străinătate invitați cu prilejul comemorării. La mormîntul scriitorului, si­tuat alături de cele ale lui Mi­hail Eminescu, George Coșbuc și Mihail Sadoveanu, au fost­ de­puse coroane de flori din partea Comitetului național pentru orga­nizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale, Prezidiului Academiei R. P. Româ­ne, Uniunii Scriitorilor, Comite­tului de Stat pentru Cultură și Artă, participanților de peste ho­tare invitați la această comemo­rare, Comitetului național pen­tru apărarea păcii, Sfatului popu­lar al Capitalei, Teatrului națio­nal „I. L. Caragiale", Asociației oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale, Institutului de artă teatrală și cinematogra­fică „I. L. Caragiale", precum și a Ecaterinei Caragiale-Logadi, fiica marelui scriitor, Scriitoarea Lucia Demetrius, in numele Comitetului national pen­tru organizarea comemorării 50 de ani de la moartea lui I. L.­­ Caragiale, și Pierre Paras, în nu­mele Consiliului național al păcii din Franța, au adus un omagiu strălucitului clasic al­­ literaturii noastre. In aceeași zi, pe casa din str. Caragiale nr. 21—23 din Bucu­rești, unde a locuit marele scrii­tor între anii 1901 și 1902, s-a dezvelit o placă comemorativă. Evocînd amintirea marelui clasic, ing. Victor Constantinescu, vicepreședinte al Sfatului popu­lar al Capitalei, a relevat adinca cinstire adusă lui Caragiale în țara noastră în anii de democra­ție populară, prețuirea de care se bucură opera sa în lumea în­treagă. Comitetul național pentru orga­nizarea comemorării a 50 de ani de la moartea lui I. L. Caragiale a organizat sîmbătă seara, la res­taurantul Athenée Palace, o reu­niune cu prilejul încheierii mani­festărilor prilejuite de acest eveni­ment. Au participat scriitori, actori, re­gizori și alți oameni de artă și cul­tură din țara noastră. De asemenea, au luat parte oas­peții de peste hotare invitați la manifestările dedicate lui­­ Cara­giale Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la moartea lui I. L. Ca­ragiale a fost pusă în circulație o marcă poștală. Marca, de 55 de bani, avînd culoarea roșu violet, reprezintă chipul lui Caragiale și este tipă­rită pe hîrtie cretată. Ea face parte din emisiunea „Mari ani­versări culturale — 1962“. De a­­semenea, a fost pusă în circula­ție o colită comemorativă. Cu același prilej a apărut și un plic „prima zi a emisiunii“, cu un desen reprezentînd siluetele unor personaje din operele lui Caragiale. (Agerpres) mäHEffl­ / / I _ ______ . RADIO LUNI II IUNIE PROGRAMUL I : 5.00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic ; 5.10 Emisiunea pen­tru sate ; 6.10 Marșuri ; 7.00 Radiojurnal. Sumarul ziarului „Scînteia“ ; 7.10 Jocuri populare romînești ; 7.45 Muzică ușoară; 9.00 Tinerețea ne e dragă ; 9.20 Frag­mente din opera „Ivan Susanin'* de Glinka ; 10.00 Buletin de știri ; 10.38 „Slavă partidului" - program de cîn­­tece sovietice ; 11.00 Buletin de știri ; 12.00 Muzică ușoară; 12.30 Muzică popu­lară din R. D. Germană ; 13.00 Buletin de știri ; 14.00 Valsuri de Waldteufel ; 14.30 Cîntece și jocuri populare romî­nești ; 16.15 Vorbește Moscova­­ ; 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic ; 17.15 Ansambluri corale studențești ; 17.30 Prietena noastră cartea ; 18.00 Melodii de estradă ; 18.40 Tineri interpreți la microfon ; 19.00 Almanah științific ; 19.20 Muzică ușoară de compozitori sovietici ; 20.00 Radiojurnal ; 20.40 Concert de seară ; 21.15 Tribuna radio ; 21.25 Din cîntecele și dansurile popoarelor ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport; 22.30 Muzică simfonică ; 23.52—23.55 Bu­letin de știri. PROGRAMUL ns 12.00 Buletin de știri ; 12.15 Concert popular ; 13.00 Cîntă taraful G.A.C. din comuna Jilavele, re­giunea București ; 13.15 Carnet de re­porter ; 13.22 Muzică ușoară ; 14.00 Bu­letin de știri ; 15.00 Fragmente din ope­reta „Lăsați-mă să cînt" de Gherase Dendrino ; 15.30 Muzică populară romî­­nească și a minorităților naționale ; 17.00 Muzică ușoară românească ; 18.00 Buletin de știri ; 18.40 Dansuri populare sovietice ; 19.00 Program de valsuri ; 19.30 Din activitatea sfaturilor populare; 20.45 Muzică de estradă din filme ; 21.00 Radiojurnal ; 22.00 Mari cîntăreți de operă ; Trio Schipa ; 22.30 Orchestre de muzică ușoară ; 23.00 Radiojurnal TELEVIZIUNE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.20 Emi­siunea pentru eopii ; 20.00 Filmul artis­tic : Dragostea și pilotul secund" 21.40 Telesport . In încheiere : Ultimele știri. RADIO MARTI 12 IUNIE PROGRAMUL 1î 5.00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic ; 5.10 Emisiunea pen­tru sate ; 5.40 Melodii sportive ; 7.00 Radiojurnal. Sumarul presei centrale ; 7.15 Dansuri instrumentale ; 8.00 Muzică; 9.30 Muzică simfonică ; 10.00 Buletin de știri ; 10.08 Cîntă ansamblul de cîntece și dansuri „Ciocîrlia" ; 11.03 Muzică populară din R.S.S. Bielorusă ; 12.00 Muzică de estradă ; 12.30 Răspundem ascultătorilor ; 13.00 Buletin de știri ; 13.10 Cîntece și jocuri bănățene ; 14.00 Emisiunea Studioului de radio Craiova ; 14.30 Muzică ușoară ; 15.00 Buletin de știri ; 15.05 „Programe muzicale alcă­tuite de ascultători" ; 16.15 Vorbește Moscova­ ; 16.45 Cîntece de pace și prie­tenie ; 17.00 Radiojurnal ; 17.15 Cîntă Marieta Grebenișan, Ion Piso și Ion Prisăcaru ; 18.30 Limba noastră ; 19.00 Revista economică radio ; 19.35 Program muzical pentru fruntași în producție din industrie și agricultură ; £<0.15 Mu­zică distractivă de compozitori din țări socialiste ; 21.15 La microfon : Satira și umorul ; 22.00 Radiojurnal. Buletin me­teorologic. Sport 22.59 Lucrări simfo­nice de compozitori sovietici ; 23.52-23.55 Buletin de știri PROGRAMUL II : 12.00 Buletin de Știri ; 12.15 Interpreți de operetă ; 12.40 Lucrări de compozitori romîni ; 13.30 Muzică ușoară ; 14.00 Buletin de știri ; 14.30 Concert de prînz ; 15.00 Cîntece și jocuri populare românești și ale minori­tăților naționale ; 15.30 Muzică ușoară sovietică ; 16.00 Radiojurnal ; 16.15 Mu­zică vocală de mare popularitate ; 16.50 Tribuna radio ; 17.00 Melodii populare romînești ; 18.00 Buletin de știri ; 19.00 Muzică populară romînească; 19.30 Frag­mente din opera „Falstaff“ de Verdi ; 21.00 Radiojurnal ; 21.15 Muzică ușoară interpretată de orchestra Boris Sarbek î­n 22.00 Din dansurile popoarelor : 23.00 Radiojurnal ; 23.15—24.00 Concert de noapte. TELEVIZIUNE 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.15 Emi­siune pentru tineretul școlar : 20.35 Mu­zică ușoară executată la diferite in­strumente : 20.05 Evocare : „Aleksandr Ivanovici Herzen“ ; 21.05 Artiști amatori în studio ; 21.45 Sfaturi pentru telespec­tatori . In încheiere : Ultimele știri. Buletin meteorologic Pentru următoarele trei zile , Vremea va continua să se încăl­zească. Cerul va fi variabil. Izolat, vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt moderat din sectorul vestic. Temperatura în creștere. Minimele vor fi cuprinse între 7—17 grade, iar maximele între 18—28 grades

Next