Ateneu, 1989 (Anul 26, nr. 1-12)
1989-06-01 / nr. 6
Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, cu prilejul Simpozionului omagial „Mihai Eminescu“ In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Guvernului Republicii Socialiste România, precum şi al meu personal aducem un fierbinte omagiu marelui poet Mihai Eminescu, care, prin nemuritoarea sa operă, a cîntat poporul român, trecutul, prezentul şi viitorul său, înscriindu-se pentru totdeauna în conştiinţa întregii noastre naţiuni şi în patrimoniul culturii universale ca exponent al unor luminoase idealuri şi năzuinţe de dreptate socială şi naţională, de afirmare liberă, demnă şi independentă a României. Simpozionul omagial, prin care oamenii de ştiinţă şi cultură cinstesc memoria poetului naţional Mihai Eminescu, constituie un puternic imbold pentru toţi creatorii de literatură şi artă din ţara noastră de a-şi pune întreaga lor creaţie — urmînd strălucitul exemplu al marelui lor înaintaş — în slujba poporului, a dezvoltării cuceririlor sale revoluţionare, a făuririi socialismului şi comunismului, a ridicării României pe trepte tot mai înalte de civilizaţie şi progres. Poet al poporului său, Mihai Eminescu a lăsat posterităţii imaginea unui artist legat trup şi suflet de pămîntul ţării sale, de aspiraţiile spre mai bine ale maselor populare, receptiv la problemele majore ale epocii în care a trăit, ale luptei pentru apărarea şi afirmarea fiinţei naţionale , care au constituit în permanenţă izvorul veşnic viu al minunatei sale creaţii. Nimeni mai mult decît Mihai Eminescu n-a dat expresie şi n-a contribuit într-o asemenea măsură la afirmarea şi punerea în valoare a frumuseţii limbii române, a spiritului de înţelegere a legilor dezvoltării lumii. Cît de minunat sună şi astăzi genialele versuri din poezia „La steaua“ : „La steaua cre-a răsărit / E-o cale-atît de lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă“. In opera lui Eminescu şi-au găsit o nemuritoare oglindire paginile cele mai glorioase ale istoriei naţionale, profundul patriotism al poporului român, gata să-şi apere cu orice sacrificiu viaţa demnă şi libertatea. Cît de minunat răsună cuvintele pline de demnitate prin care Mircea cel Mare afirma — în „Scrisoarea a III-a“ — hotărîrea poporului român de a-şi apăra libertatea şi independenţa ! „Eu ? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul... / Şi de-aceea, tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul, / Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este“. Preţuind toate popoarele şi valorile create de ele, Eminescu i-a urît pe cei care s-au rupt de popor şi s-au pus în slujba străinilor. Neîndurătoare, dar profund îndreptăţite, izvorîte din cel mai curat patriotism, răsună versurile sale din „Doina“ : Cine-a îndrăgit străinii / Mînca-i-ar inima cîinii, / mînca-i-ar casa pustia, / Şi neamul nemernicia !“. Opera lui Eminescu a dat expresie marilor lupte sociale, încrederii în rolul proletariatului, al muncitorimii, pe care a chemat-o — prin versurile sale devenite legendare, din poezia „împărat şi proletar“ — la luptă unită împotriva vechii orînduiri : „Zdrobiţi orînduiala cea crudă şi nedreaptă, / Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi ! / Atunci cînd după moarte răsplată nu v-aşteaptă, / Făceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă, / Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi !“. Cît de profund legată de creaţia lui Eminescu, de prezentul şi viitorul ţării noastre, cît de luminoasă şi înălţătoare se arăta dragostea lui pentru pămîntul patriei ! „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, / Ţara mea de glorii, ţara mea de dor ? / Braţele nervoase, arma de tărie, / La trecutu-şi mare, mare viitor !... Dulce Românie, asta ţi-o doresc“. Această fierbinte urare a lui Eminescu şi-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă şi independentă, în care poporul — zdrobind orînduiala cea crudă şi nedreaptă, lichidînd pentru totdeauna exploatarea şi asuprirea — îşi făureşte, în strînsă unitate, sub conducerea partidului nostru, propriul său viitor, socialist şi comunist. Constituie o mare mîndrie pentru poporul român faptul că în anii ce au trecut de la eliberarea ţării, şi îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului — care a inagurat o perioadă de profunde transformări revoluţionare în toate domeniile —, România a obţinut strălucite realizări în făurirea societăţii socialiste, în creşterea potenţialului economic şi a avuţiei naţionale, în înflorirea ştiinţei, artei şi culturii, în ridicarea generală a nivelului de trai, material şi spiritual, al tuturor oamenilor muncii. (Continuare în pag. 2) Simpozion omagia! La Ateneul Român s-au desfăşurat lucrările în plen ale Simpozionul omagial consacrat centenarului Mihai Eminescu, în organizarea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România. In mijloc de iunie, în anotimpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vârste şi profesii din Capitală şi din întreaga ţară, şi-au dat întîlnire sub cupola impunătorului edificiu străjuit de statuia poetului nostru naţional pentru a omagia creaţia şi viaţa lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarăşii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanţi de frunte ai vieţii cultural-ştiinţifice din ţara noastră, precum şi oaspeţi de peste hotare, cunoscători ai operei eminesciene, întreaga desfăşurare a simpozionului omagial care încununează bogata suită de manifestări organizate la oraşe şi sate cu prilejul acestui centenar, s-a aflat sub semnul de emoţie şi nobleţe al ideilor şi aprecierilor cuprinse în Mesajul adresat participanţilor de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarăşul Emil Robu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Mesajul conducătorului partidului şi statului — vibrantă cinstire şi preţuire a marelui nostru poet, a creaţiei sale nemuritoare, inspirată de viaţa şi idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridicat , a fost primit cu profundă satisfacţie şi gratitudine de către participanţi. Aprecierile formulate la adresa nobilei misiuni educative a literaturii şi artei, caldele îndemnuri adresate creatorilor de a-şi pune talentul şi puterea de muncă in slujba aspiraţiilor legitime ale omenirii de pace şi progres pe planeta noastră, a nobilelor idei umaniste de modelare a conştiinţelor, constituie pentru toţi oamenii de artă şi cultură un mobilizator program de acţiuni în vederea realizării unor opere valoroase, care să vorbească posterităţii despre măreţele împliniri ale prezentului socialist. (Continuare în pag. 2) Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, de participanţii la Simpozionul dedicat Centenarului Mihai Eminescu Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu. Participanţii la Simpozionul omagial dedicat Centenarului Mihai Eminescu vă aduc, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu — marele Erou între eroii neamului românesc, ilustru conducător de partid şi de ţară, strălucită personalitate a lumii contemporane, înflăcărat luptător pentru libertatea, independenţa şi prosperitatea naţiunii române — un cald şi vibrant omagiu, expresia sentimentelor de aleasă stimă, neţărmurită dragoste şi fierbinte recunoştinţă pe care scriitorii, oamenii de ştiinţă, cultură şi artă, asemenea întregului nostru popor, le nutresc faţă de exemplara şi prodigioasa dumneavoastră activitate consacrată înfloririi patriei, formării omului nou, constructor conştient şi devotat al societăţii socialiste şi comuniste în România. Exprimăm, totodată, cu adine respect, sentimentele noastre de aleasă consideraţie şi deosebită preţuire tovarăşei Elena Ceaşuescu, membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al guvernului, preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Invăţămîntului, eminent om politic şi savant de largă recunoaştere internaţională, căreia îi adresăm, şi cu acest prilej, întreaga noastră gratitudine pentru îndrumarea şi sprijinul permanent acordate literaturii şi artei, activităţii din domeniul ştiinţei, culturii, educaţiei şi învăţămîntului. Participanţii la simpozion au primit, cu profunde sentimente de respect şi satisfacţie, căldurosul mesaj adresat de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, prin care se exprimă un fierbinte omagiu şi cea mai înaltă cinstire adusă marelui nostru poet ce a oglindit în opera sa, ca nimeni altul, trecutul, prezentul şi viitorul ţării, alesele însuşiri ale poporului român, aspiraţiile sale de dreptate, libertate şi înălţare a României, apreciere de autentică simţire patriotică ce ilustrează dragostea şi preţuirea pe care noi, toţi, o purtăm Luceafărului poeziei româneşti. Evocînd valoarea fără egal a creaţiei eminesciene, în cadrul lucrărilor simpozionului a fost subliniată cu pregnanţă grija permanentă şi înalta consideraţie manifestate de conducerea partidului, personal de dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, faţă de cunoaşterea şi valorificarea operei, de aprofundarea cercetărilor privind viaţa şi activitatea poetului. Cu deosebită satisfacţie, participanţii la simpozion au evidenţiat că, în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea — moment de însemnătate istorică în dezvoltarea economico-socială şi politică a ţării, în descătuşarea energiilor creatoare ale întregii naţiuni , a fost întreprins un vast program de valorificare critică a moştenirii noastre literare, în cadrul căruia s-au înscris la loc de frunte cercetarea şi editarea creaţiei eminesciene, operă monumentală a culturii române, tipărită şi difuzată în sute de mii de exemplare, asigurîndu-se, astfel, pătrunderea şi cunoaşterea ei de către întregul popor. Punînd în lumină înalta valoare naţională şi universală a creaţiei eminesciene, comunicările prezentate au reliefat, în acelaşi timp, semnificaţiile majore ale generoasei politici culturale a partidului şi statului nostru de păstrare şi dezvoltare a tradiţiilor umaniste ale poporului român şi ale culturii naţionale, permanenta preocupare pentru ca, odată cu progresul remarcabil pe plan economic şi social al patriei, să se asigure înflorirea continuă (Continuare în pag. 2)