Ateneu, 1993 (Anul 30, nr. 1-12)

1993-02-01 / nr. 2

A­T EDITORI : INSPECTORATUL PENTRU CULTURĂ • FUNDAȚIA ACADEMICA „GEORGE BACOVIA“ BACAU Revistă de cultură Serie nouă Anul 30 Nr. 2 (281) Februarie 1993 20 lei 'Daa.te nie&eeUle cui eeaiLt ia ic acg.cuiLzeze, ceaett d ieitu/a-si dceptaci ici l'dpBl't cu, ca Lid Lac. rDe ce nieitcpig.iiL da iccLLtac să iul Iii pcatait La a aaaiip aa Lance, pe ea.ee a ace iute-un itat eiailLzat? TUDOR ARGHEZI („d[)la...CL iltlCCLCod‘, OUL 1, tic. 28, nalfmkcii 1926) INTR-O LIMBĂ TOTODATĂ SONORĂ Șl SUAVĂ, LUCHIAN A FOST UN MARE REVE­LATOR AL SUFLETULUI ROMÂNESC. HENRI FOCILLON ANUL LUCHIAN _ 125 de ani de la naştere (1 februarie 1868 — 28 iunie 1916) PAG. 2 ABD­ RU­SHIN IN lumina adevărului 1. Un mesaj al speranţei „Aflarea adevărului a fascinat întotdea­una pe oameni, dar dorinţa de a ridica voalul şi de a şti ce se va întîmpla mîine a devenit mai imperativă în perioadele de nesiguranţă. Cînd toate valorile re­cunoscute ca atare se devalorizează, cînd cadrul exterior se dezagregă şi totul este pus în dubiu, ne-ar plăcea să ştim de ce să ne agăţăm pentru o perspectivă certă şi pentru a putea spera în ciuda tuturor acestor situaţii“. PAG. 3 VAL CONDURACN­E „De scris, scriu din necesitate“ „...Nu am un model anume, am doar scriitori preferaţi. Ei au modelat în mine înţelegerea literaturii. De scris, scriu din necesitate. Ca şi dragostea, scrisul repre­zintă pentru mine unul din marile ros­turi ale vieţii. Prin dragoste şi prin scris mă apăr de moarte. Cam firave mijloace de apărare !“ FONDATORI : GEORGE BACOVIA, GRIGORE TABACARU (1925) PAG. 4 Daniel DIMITRIU BACOVIA DUPĂ EMINESCU „...Paralela Bacovia—Eminescu poate fi dezvoltată în diferite interpretări care, în majoritatea lor,­ văd în Eminescu nu doar un model ulterior renegat, ci un predecesor autentic. Ideea continuităţii lui Eminescu prin Bacovia are argumente serioase". PAG. 5 Constantin PR­AN­GĂTI, T.S. KIRILEANU „...In 1956 trăia la Piatra Neamţ, în mijlocul cărţilor şi al manuscriselor timp de o viaţă, G.T. Kirileanu (1872—1960) — reputat istoric literar, folclorist şi căr­turar, cel mai de seamă editor al operei lui Creangă şi al scrierilor politice ale lui M. Eminescu. Bolnav şi fără pensie, era supus unor dese anchete din partea or­ganelor respective ale statului, pentru ac­tivitatea desfăşurată în trecut.“ PAG. 7 Emil NICOLAE PRE­TEXT ŞI COMENTARIU „Dacă poezia, după zeci ş­i sute de de­finiţii, a rămas o necunoscută (mă refer, desigur, la "imponderabila despre care s-a vorbit mereu înainte de limitarea „tex­­tualistă"), destul de multă lume crede că ştie cum este şi ce este un poet...“ PAG. 8 CONSULTAȚII ȘCOLARE • EMINESCU • CREANGĂ • CARAGIALE PAG. 9 UNIVERSITARIA • GRIGORE TABACARU — 110 OBIECTUL DIDACTICII PAG. 6 Irina PETRAȘ „Obosite, vorbele s-au dat peste cap şi s-au prăvălit asupra lumii intr-un po­top colorat violent, zuruitor, senzaţional cu orice preţ. Nici un semn nu mai trimite la ceva cit de cit ferm identificabil.“ PAG. 10 ARTE • Teatrul Tineretului Piatra Neamţ „MAREA MASCARADĂ" • Cronica muzicală PAG. 11 O întilnire CU Vittorio GASSMAN TENTAŢIA NECUNOSCUTULUI (Traducere şi adaptare de C.M. POPA) Gregor Von REZZORI MEMORIILE UNUI ANTISEMIT (II) „...Dar necazul meu cel mai mare era altul. Eram copleşit de un sentiment de vinovăţie. Căci cele ai căror ochi frumoşi şi rîs răsunător mă fermecaseră erau evreice, iar privirile mele libidinoase re­prezentau o trădare față de ceea ce mi se băgase în cap.“ (în românește de Catrinel PLEȘU) PAG. 12 LITERATURA UNIVERSALĂ Din poezia belgiană modernă • HENRI CORNÉLUS • ARTHUR HAULOT • JEAN-LUC WAUTHIER • PHILIPPE CANTRAINE • ANDRE SMITZ • MARIE-CLAIRE D’ORBAIX • JACQUES CRICEILLIEN (In tălmăcirea lui Ion CRISTOFOR)

Next