Convieţuirea, 2018 (Seria a doua - Anul 5, nr. 1)

Marginalii stilistice la romanul „vieţile paralele” un posibil Eminescu

MARGINALII STILISTICE LA ROMANUL „VIEŢILE PARALELE” UN POSIBIL EMINESCU Anca Tomoioagă, Universitatea „Emanuel” Oradea E dificil să se înţeleagă, pe deplin, structura, compoziţia, natura şi mesajul unui roman precum Vieţile paralele al Florinei Ilis, dacă nu este, mai întâi, lecturat, în cele aproximativ 680 de pagini ale sale, legate sub egida editurii Cartea Românească, în 2012. Recenziile care privesc romanul lămuresc însă, a priori, că este produsul unor ample preocupări ale autoarei cu privire la constructul mitic care s-a tocmit în jurul vieţii şi personalităţii lui Eminescu. Scurta prezentare de pe copertă poate fi cât se poate de înşelătoare, dacă lectorul se aşteaptă la o nouă biografie, romanţată sau nu, a lui Eminescu. Florina Ilis urmăreşte dinamica fluidă a unei imagini, imaginea lui Eminescu, aşa cum se metamorfozează ea, amplificându-se sau diminuându-se, în conştiinţa istorică a contemporanilor săi şi a generaţiilor care au urmat. Nu atât Eminescu însuşi este în centrul romanului, cât Eminescu aşa cum a fost înţeles de-a lungul timpului de către celălalt, de aproapele lui, fie el Titu Maiorescu, partidul comunist, eminescologul contemporan, jurnalistul impetuos sau ideologul oportunist. Romanul se configurează de la şi în jurul unei imagini produse treptat pe baza unui colaj pe care Florina Ilis l-a lucrat cu minuţiozitate (printr-o abordare deopotrivă diacronică şi sincronică1). Din colaj, autoarea nu exclude improbabilul, bârfa literară, falsele presupoziţii, suprasaturaţia limbajului de lemn, presupoziţiile detractorilor lui Eminescu. In definitiv, sunt parte esenţială din constructul Eminescu, alături de aspectele veridice, de mărturisirile credibile, de datele istorice. Romanul Florinei Ilis nu este un roman document, „cartea Vieţile paralele nu este o biografie a lui Eminescu”1­2, colajul realizat de autoare înregistrează deopotrivă credibilul şi speculativul, apocriful în jurul biografiei eminesciene. De altfel, autoarea mărturiseşte că: „Jocul ficţional la care eu m-am pretat cu bună-ştiinţă a fost acela de a pune în lumină unele aspecte ale literaturii memorialistice şi biografice despre Eminescu, combinând elemente disparate, imaginând altele 1 Luminiţa Corneanu, Regăsirea lui Eminescu, în Luceafărul, nr. 3, 2013; 2 Ilis Florina, Scriitoarea Florina Ilis, „Am vrut să deconstruiesc mitul poetului naţional", în Adevărul, ianuarie, 2013, https://adevarul.ro/cultura/carti/scriitoarea-florina-ilis-am-vrut­­deconstruiesc mitul-poetului-national-l_50f9795e51543977a97726fb/index.html (consultat în data de 05.02.2018)

Next