Cronica, 1980 (Anul 15, nr. 1-52)

1980-01-25 / nr. 4

cronica moment9 JZZ* Revista revistelor Contemporanil! Printre consecvențele publicistice ale revistei „Contempora­nul“, am reține, în primul rînd, cele două pagini centrale de­dicate dialogului — modalitate pe care o cultivă cu predilecție și cu rezultate notabile. Ar fi de amintit, în acest sens, dia­logul intitulat „Demersul umanist al culturii contemporane“, susținut, în numărul 2/1979 al revistei, de prof. univ. dr. Petre Botezatu și prof. univ. dr. Petru Pînzaru. Discuția a debutat prin enunțul unei idei esențiale, care raportează umanismul la valorile culturii contemporane — literare, artistice, științifice și teh­nice, economice, politice, ideologice și psihologice, punîndu-l în termenii practicii sociale. Selecția valorilor și adecvarea in­formației la un înalt și eficient nivel de comunicare. iată una din temele pregnant reliefate în dialogul dintre prof. univ. dr. Petre Botezatu și prof. univ. dr. Petru Pînzaru, demnă de a fi reluată, eventual cu aceiași participanți, cărora le datorăm una din reușitele de frunte ale genului. In aceleași pagini (excepția confirmă regula!), numărul ul­terior al revistei prezintă cîteva aspecte edificatoare ale vieții artistice contemporane, incluzînd, printre altele, un expre­siv medalion Gheorghe Anghel („Testamentul lui Anghel“), sem­nat de Cornel Radu Constantinescu. Am reține transparența sti­lului, ca o calitate notabilă, mai ales că e vorba de „Cronica plastică“, rubrică nu o dată mai puțin accesibilă, indiferent de revista în care apare, din cauza prețiozităților de stil sau a unui descriptivism sofisticat. Aceeași apreciere, cu unele re­zerve, pentru cronica teatrală, cronica filmului și cronica mu­zicală. O notă aparte pentru însemnările Margaretei Bărbuță, pe marginea celor mai recente premiere ale Teatrului de stat Oradea. Singura cronică, de altfel, în afară de cea plastică, imu­nă la epidemia de ghilimele, care face ravagii în celelalte ru­brici. Să fie vorba de o criză a limbajului cronicii de artă, con­tracarată, prin sublinierea, cu ajutorul ghilimelelor, a conota­­țiilor implicate ? Fapt este că șochează numărul ghilimelelor cu ajutorul cărora suntem­ duși, cam școlărește, de mină spre sensul dorit de autor. Sens evident, de altfel, dacă e vorba de termeni sau de sintagme cum ar fi : „din afară“, „decît“, „ien­­tralitatea“, „rotund“, „suspens“, „suprasens“, „să se vadă", „surdină“, „trecut“, „cotidianul vieții“, „de la distanță“, „mici", „schimbarea de registru“, „deschiderea“, „problema“. Cîndva era moda asamblării cuvintelor prin intermediul li­­niuței (de exemplu : omul — care — știe — tot). Acum este, se pare, moda ghilimelelor. Cu ce „semnificație“ ? Asta ca să ne permitem o nevinovată glumă, vis-a-vis de pagini de reală ținută, vag amendabile, după cum se vede, din punct de ve­dere strict formal, dar demne de interes prin modul de a pros­pecta viața artistică a țării. In fond, eliminarea prisosului de ghilimele sau a cu totul accidentalelor nonsensuri este o trea­bă destul de ușoară. Oricum „Contemporanul“ rămâne, în ce privește rubricile men­ționate, ca și în totalitatea profilului care îl caracterizează, o revistă de un nedezmințit prestigiu. Manifestări „Eminescu“ Societatea științifică studențească .,Mihai Eminescu“, Facultatea de filologie și Consiliul Asociației­­ studenților comuniști au organi­zat in zilele de 18 și 19 ianuarie a.c. cea de a treia ediție a Co­locviului „Mihai Eminescu“ S-au prezentat următoarele comunicări: „Sărmanul Dionis“, Despre eul poetic (Doru Pruteanu), Nefini­tul ca stare poetică (Dorel Ba­­coș), Eminescu și Becquer (Ali­­na Brînzoi), „Singurătate“ în limba engleză (K. Richardson și Gabriela Scurtu), Eul poetic și geneza cosmică în „Scrisoarea I“ (Cătălin Enică), Neologismul în proza lui Eminescu (Jenică Te­­lehoi), Viziunea Eladei în lirica eminesciană (Dan Petrușcu), Vis și fantezie la Eminescu și Lau­tréamont (Dorina Stoică), Func­țiile descrierii în „Făt Frumos din lacrimă“ (Emilia Done), Mo­tivul codrului la Eminescu (Milia­ra Suciu), punere pentru „Melancolie“ — pro­- analiză (Doina Nebuneli), Elemente structurale în mitul genezei din „Scrisoarea I“ (Doina Ciubucă), „Mai am un singur dor“ — interpretare poe­tică (Doina Stănculescu). • al Cenaclul literar „V. Voiculescu“ studenților în medicină din Iași, a dedicat o ședință de lu­cru aniversării a 130 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Conf. univ. Ion Apetroaie a vor­bit despre caracterul național și universal al poeziei lui Emines­cu. Dorin Cernei a citit traduceri proprii din opera lui Eminescu în limbile franceză și italiană. Au fost audiate apoi poezii de Eminescu în interpretarea unor mari actori. Partea a doua a ședinței cer­­naclului (îndrumat de poetul Ion Hurjui) a avut un caracter de lucru. Au citit din lucrările lor Adrian Nistor, Lăcrămioara Ță­­ranu și Nicolae Țancoi. La 15 ianuarie 1980, ziua cînd s-au aniversat, în întreaga țară, 130 de ani de la nașterea lui M. Eminescu. Liceul nr. 2 din Iași, care poartă numele poetului, a săr­bătorit 115 de ani de existență. Mani­festările prilejuite de acest eve­niment s-au transformat intr-un omagiu adus patronului spiritu­al al școlii. Criticul și istoricul literar Mihai Drăgan a vorbit, în fața cadrelor didactice și a e­­levilor, despre M. Eminescu, sin­teză a spiritualității naționale. A urmat apoi un program de cîn­­tece pe versurile marelui poet, susținut de corul școlii, dirijat de prof. Inocențiu Măcăreanu, și un recital de poezie realizat de membrii cenaclului literar al li­ceului, „Luceafărul“. Manifestările dedicate lui Emi­nescu au continuat în ziua de 19 ianuarie cu un montaj muzical­­literar Eminescu realizat de e­­levii școlii. S-a desfășurat apoi o sesiune științifică a elevilor, împărțită în două secțiuni: una de istorie și una închinată operei lui Eminescu. Tot în aceste zile a apărut și revista școlară a Li­ceului ,,M. Eminescu“, Luceafărul (nr. 10-11, 1979 — 1980), care îm­plinește un deceniu de existență. Vitrina cu cărți Dincolo de poveste de DUMITRU VACARIU, apărută la Editu­ra Junimea, 1979, grupează cî­teva din recentele realizări ale autorului în domeniul literaturii pentru copii. Cum sugerează însuși titlul volumului, este vorba de o literatură care cau­tă să surprindă spațiul — pe cit de fascinant, pe atît de greu de definit — dintre lumea po­veștilor și cea a realității în­conjurătoare, așa cum apare în imaginația specifică vîrstei co­pilăriei. Este vorba, așadar, de povestiri pentru copii, însă de niște povestiri care presupun tot timpul o anume proiecție în universul miraculos al povești­lor, și tocmai în această capa­citate de potențare, în structu­ra fiecărei povestiri, a acestor două „dimensiuni“ ale imagina­rului constă particularitatea căr­ții, autenticitatea ei. Așadar, carte de real interes intr-un do­­­meniu despre care, însă, din nefericire, se scrie destul de rar, cum este literatura pentru co­pii. Să mai notăm că volumul apare în condiții grafice deose­bite, cu admirabile ilustrații da­torate arhitectului Gheorghe An­ton. DUMITRU TIUTIUCA — „Eseul — personalitatea unui gen“. Apă­rută la editura „Junimea“ (1979), cartea constituie o avizată exe­geză pe tema dată, abordată teoretic și practic, prin defini­rea genului și prin analiza la obiect a eseului interbelic. Pri­lej de a trece în revistă, din perspectiva amintită, scrieri de Lucian Blaga, Eugen Lovinescu, Camil Petrescu, Tud­or Vianu, Mihai Ralea ș.a. „Autorul lucră­rii de­ față, arată Ion Zamfires­­cu, în introducere, cadru didac­tic al Universității din Galați, consideră eseul un gen cu ră­dăcini îndepărtate, cu mari punc­te de sprijin în literatura lui Montaigne, cu etape de evoluție de variate intensități, cu dez­voltare majoră în epoca noas­tră, adevărat fruct al intelec­tualității moderne“. Dens, de­mersul are un caracter sistema­tic, beneficiind, în­ același timp, de avantajele unui stil fluent, care prilejuiește o lectură pe cit de instructivă, pe atît de agrea­bilă. MIHAELA ROCO : Creativitatea individuală și de grup. O mono­grafie­­ asupra problematicii psi­hosociologice a creativității în care, alături de sinteza a interpretărilor moderne, critică sînt cuprinse studii experimentale privind structura creativității, factorii psihosociali ai creativită­ții, problematica grupului crea­tiv. In mod special se cuvine remarcată încercarea autoarei de a elabora și experimenta un mo­del psihosociologic de grup creativ, adaptat pentru a funcționa în întreprinderi ori în institutele de cercetare-proiectare. Valoarea deo­sebită a ideilor noi, stimulate prin procedeele actuale de crea­tivitate—experimentate și în țară — justifică interesul teoretic și practic al acestei lucrări. Tv Vorba lui Parizianu’... în ultima vreme se pare că televiziunea și-a asumat un rol cultural mai decis, fapt care se vede (și) din distribuția filme­lor în program. După ce vreo șapte ani tereul a mîncat nu­mai vaci slabe — ne referim la filmele cu cow-boy care minau mereu vite mai mult sau mai puțin costelive în pășunea ve­cinului — acum „monstrul“ s-a umanizat, luînd în antrepriză vieți ale muzicienilor, pictorilor, oamenilor de știință. Scrise cu zeci de ani în urmă, unele din aceste filme palpită de­ un en­tuziasm desuet, au un farmec prăfuit greu, dacă nu imposibil de prizat. Spre a le vedea pînă la capăt, trebuie sau să fii le­gat de fotoliu cu șapte funii de mătase, sau să fii cronicar tv. Viețile unor oameni de geniu — de la Edison la Wagner, de la Michelangelo la Van Gogh ori de la un Strauss la alt­ul, trăite „pe pînză“ într-un ceas și ju­mătate — cu tăieturile de rigoa­re, spre a încăpea în patul pro­­custian al programului — ies, cel mai adesea, mult mai pali­de și convenționale decît acelea ale altor oameni extraordinari dar anonimi care au beneficiat însă de­ o scriitură filmică adec­vată, spre a nu zice modernă. Yes.1 Ca și cu modernii trebuie să știi „pe ce te bazezi“, vorba lui Parizianu’. Iată, cel mai re­cent exemplu este acest Gau­guin difuzat duminica, p.m. Cînd vezi un astfel de serial, rea­lizat de RTVF, parcă-ți crește încrederea în RTVR și-ți vine să spui : așa ceva puteam și noi face ! Rar un film „de artă“ fă­cut mai după rețetăi ca acesta. Desigur, ar fi un non sens să crezi că autorii nu și-au pus tot focul in revelarea unei persona­lități artistice care, fiind de am­plitudine mondială, mul r­înd franceză, este în pri­ns invers. Dar efortul lor cade mai mereu alături. Vrînd să demonstreze, spre exemplu, că Gauguin a fost un cerebral, un interiorizat, in­terpretul și-a compus o imobilă, mai potrivită însă mască u­­nui imbecil decît unui ins care emite din două-n două fraze judecăți de valoare profetice pri­vind arta și artiștii. Singuratica lucrare a artistului, trecerea lui prin saloanele de pictură ori prin cafenelele pariziene sînt surprinse la fel de convențional, în decupaje inexpresive. Deși realizatorii se pare că au folosit ghidajul cărții lui Henri Perru­­chot, sau aceleași surse, textul lui Perruchot este un adevărat film, pe cînd filmul... Top Cronica Tudor NICOLESCU Secția română 1. Caii nopții — PRO MUSICA; 2. Lumina zilei —IRIS ; 3. Invi­tație la dans — STATUAR ; 4. Șoapte — NICU ALIFANTIS ; 5. Experiment I, II — ACADEMI­CA ; 6. Stele și lumini — RO­DION G.A. ; 7. Iarna mea — A­­CADEMICA ; 8. Grup de rock’n' roll — SFINX ; 9. Uvertura — GRAMOFON ; 10. In lumea bas­melor — ROȘU și NEGRU. PROPU­NERI. Paradox — RODION G.A. Sînt tot eu — DIDA DRĂGAN. Secția străină 1. Message in the bottle — POLICE ; 2. Heartache tonight — EAGLES : 3. Dirty White Boy — FOREIGNER : 4. Dusk — FLEED WOOD MDC ; 5. Frederick — RATTY SMITH GROUP : 6. Crazy little thing called love — QUEEN ; 7. Boys keep swinging Fantastic Voyage — DAVID BOWIE : 8. You Know That I Love You — SANTANA ; 9. Babe — STYX ; 10. Gimme, gimme. gimme — ABBA. PROPUNERI : Head ga­mes — FOREIGNER. Sorin GABRIEL Dan CORNEL SPORT La gura sobei... — Vasile dragă, care crezi tu că e evenimentul sportiv al săptămînii care a trecut ? îl întreb pe fostul jucător al Poli­tehnicii, azi avocat în baroul ieșean, dar rămas împătimit sportului în calitate de „cavaler al fluierului“. Știu că Vasile lanul iubește sportul în general și fotbalul în particular. — Păi, știu și eu... ridică din umeri puțin nedumerit. Faptul­­ că Ilie Năstase ’îl bate greu, cu 2—1, pe olandezul Nu­ știu-care la un turneu Cine-știe-unde a devenit un loc comun pe ulti­ma pagină, la „Telex“. Dar în încurcătura pe care a reușit să o realizeze computerul — asta o știu de la Țiriac — nu se mai poate conta pe nimic în sportul alb... Și, adaugă el, cînd nu este un „internațional“ de gimnastică sau de handbal, nu prea avem evenimente. — Uite, totuși, băieții noștri au un nul cu Columbia, la ei acasă, încerc eu un protest destul de timid. de — Hai să fim serioși ! Triunghiularul columbian e un fel invitație la viiuță , între trei cartiere, în care se pare că meciul­­ nul îi face să doarmă bine pe copii. După toate „nu­lele“ din Columbia, cred că toți vor fi... pe locul III.. — Totuși, un „nul“ cu Ungaria... — Cu care echipă ? Cei „mari“, adică adevărata lor națio­nală, realizează „nul“ prin gol marcat pe Pusztai pe un teren mai „aspru“... Cei din Columbia vin pe alt loc în eșalonul ungar. N-am noroc astăzi cu fanul. Mai bine să discutăm altceva. Și vorbim despre „Turneul celor cinci națiuni“. Televiziunea ne-a oferit șansa de a vedea la lucru spuma rugby-ului mon­dial. Frații întru cocoș ai francezilor, galezii, au stopat avîntul echipei franceze care realizase un turneu fericit în a doua patrie a acestui sport, Noua Zeelandă. Am admirat, o oră și jumătate, plus cîteva minute, seara, la meciul Anglia — Irlan­da, tot ce are mai frumos rugby-ul. Și am reținut ce impor­tanță prezintă pentru acest joc demi-ul, omul cu numărul 9 pe tricou, cel care poate spulbera o apărare atunci cînd, ingenios, forțează printr-un procedeu „pumnal“ centrul forte al apărării adverse. Cînd a realizat acest lucru, echipa lui Aguirre era deja învinsă. Totuși fotbalul.. Tot televiziunea ne-a arătat imagini din campionatele și cupele celor mai buni fotbaliști europeni. Am văzut băieți cu tricoul tras peste trening și cu mănuși pe mîini jucînd pe zăpadă și gheață, driblînd și marcînd spectaculos în uralele a mii de oameni dăruiți trup și suflet sportului rege. Dar cît timp calendarul competițional al federației va fi făcut cu grijă pentru a asigura alor noștri zile blinde la gura sobei, nu vom putea depăși primele etape ale cupelor și campionatelor euro­pene, mondiale sau olimpice... La încheierea ediției. Am fost la patinoarul natural al Iașu­lui, unde cîteva zeci de copii se împiedicau în gropile și cră­păturile gheții neîngrijite. Pentru această „plăcere“ se plătesc 1 (patru) lei. Am convingerea că lașul nu va da, în condiții ca acestea, nici un mare performer al gheții, nici nu vom avea vreodată o echipă de hochei. Deși patine sînt... Al. IONESCU șah Retrospectivă 79 anul recent încheiat, viața­­ internațională a fost da­­ă de întrecerile disputate drul noului ciclu (1979—1981) ptei pentru coroana mon­­șahistâ, atît la masculin, la feminin. Este vorba de fie zonale și interzonale, au avut rolul de a desemna tualii candidați la titlul de an al lumii. Acum știm­­e acestor corifei ai șahu­­or Tal L. Polugaevski (am­­.R.S.S.) și A. Adorjan (Un­— clasați in această or­în turneul interzonal de la (ultimul, calificat în urma meci de baraj suplimentar ,at cu Z. Ribli), R. Hübner ;.), L. Portisch (Ungaria) și tirosian (U.R.S.S.), tur­interzonal de la Rio de Ja­­­si. Și sfirșit, finalista ediției precedente a meciurilor candidaților, B. Spasski și V. Korcinoi. Ei se vor întrece, în cursul acestui an, în cadrul me­ciurilor candidaților, învingăto­rul urmind să-l întîlnească, în meci direct, pe campionul mon­dial „en titre“, A. Karpov. Tur­neele interzonale feminine s-au disputat la Rio de Janeiro și Alicante (Spania). S-au calificat pentru meciurile candidatelor : Nina Ioseliani (U.R.S.S.), Szusza Vercczi (Ungaria) și Nana Alek­­sandria (U.R.S.S.) — turneul de la Rio de Janeiro —, Elena Ahmîtovskaia (U.R.S.S.), Tatiana Lemaciko (Bulgaria) și Nina Gu­­m­eli (U.R.S.S.) — turneul de la Alicante. Mai au dreptul de participa la meciurile candidate­a lor fosta campioană mondială Nona Gaprindașvili (U.R.S.S.) și finalista ediției precedente a a­­c­estei competiții, Alia Kușnir (Israel). Deoarece Alia Kușnir a renunțat să ia parte la această întrecere, pentru locul rămas vacant, Gisela Fish­chik (R.F.G.) și Marta Litinskaia (U.R.S.S.) vor disputa un meci de 6 parti­de. Festivaluri șahiste și turnee . Cel de-al 54-lea turneu in­ternațional de la Hastings (de­cembrie 1978 — ianuarie 1979). Clasament final : 1. A. Anderson (Suedia) 9 1/2 puncte (din 14 po­sibile). 2—5 E. Vasiukov, A. Ko­­ciev (ambii U.R.S.S.), D. Speel­­man (Anglia) și I. Csom (Unga­ria) — cite 8 1/2 p. etc. Marele maestru român M. Șubă s-a si­tuat pe locurile 12—13, la egali­tate de puncte cu H. Rotteril (Anglia). • Cel de-al 41-lea festival șa­hist de la Wijk aan Zee (Olan­da) In turneul principal, au par­ticipat 12 jucători, pe primele locuri clasîndu-se : 1. L. Polu­gaevski 7 1/2 puncte (din 11 po­sibile); 2—4. A. Andersson, A. Miles ( Anglia) și G. Losonko (Olanda) cite 6 1/2 p., 5—7 V. Hort (Cehoslovacia), R. Hübner și J. Timman (Olanda) cite 6 pct. • Al 19-lea festival șahist organizat de firma I.B.M. în tur­neul principal, disputat la Am­sterdam, pe primele locuri s-au situat : 1—2 V. Hort și G. Sax (Ungaria) — cite 9 puncte (din 13 posibile), 3—4 A. Andersson și S. Smeikal (Cehoslovacia) cite 8 1/2 p. etc. » Cea de-a 18-a ediție a tur­neului internațional de șah al României (București). Clasament­­ final . 1. M. Taimanov (U.R.S.S.) 1/2 puncte (din 15 posibile), 2—4 M. Șubă, Th. Ghițescu și V. Ciocîrtea (cite 9 p.), 5—7 J. Bellon (Spania), I. Bib­escu și W. Uhlman (R.D.G.) cite 8 1/2 p., 8. V. Stoica 8 pct. etc. • Festivalul șahist de la Val Thorens (Franța), disputat în sistem elvețian, 9 runde (250 de participanți) : 1. Th. Ghițescu pct., 2—3 P. Ostojici (Iugoslavia) 8 și L. Kovacs (Ungaria) — cite 7 1/2 pct., 4—8 K. Pytel (Polo­nia), V. Stoica, Hebert (Canada), Ristici (Iugoslavia) și Fiedler (R.F.G.) — cite 7 pct. etc. • Turneul internațional femi­nin al României (Sinaia). Clasa­mentul final . 1. Viorica Iile 9 1/2 pct. (din 13 posibile) și a doua notă de maestră interna­țională —, 2. Voiska (Bulgaria) 8 p., 3. Szmacinska (Polonia) 7 1/2 p., 4. Bogdan 7 p. etc. N. PEIU Afiș TEATRUL NAȚIONAL „VASILE ALECSANDRI“. Sîmbătă, 26 ianu­arie, ora 19,30 : Opinia publică. Duminică, 27 ianuarie, ora 15,00: Cum s-a făcut de-a rămas Catin­­ca fată bătrînă. Marți, 29 ianua­rie, ora 19,30 : Scandaloasa le­gătură dintre doamna Moon, domnul Kettle și Joi, 31 ianuarie, ora 19,30 . Paznici de noapte, FILARMONICA „MOLDOVA“. Vineri, 25 ianuarie, ora 20,00. Con­cert simfonic. Dirijor: Ion Baciu, solist pian, Henry Daigner (El­veția), în program : T. Olah — „Evenimente 1907“ (primă audi­ție); S. Rahmaninov — pentru pian și orchestră Concert nr. 2. R. Korsak­ov — Sherezada (suită simfonică). EXPOZIȚII, sala Victoria — Retrospectivă Costache Agafiței. Galeria Cupola — Expoziție cu vînzare. Casa presei — Pe ur­mele lui Eminescu. CINEMATOGRAFE. 28 ianuarie — 3 februarie. Victoria : Uraga­nul vine de la Navarone I­II (S.U.A.). Tineretului : 28 — 30 ianuarie : întîlnire la sfîrșitul iernii (U.R.S.S.) : 31 ianuarie — 3 februarie : Lumea Atlantidei (Anglia). Copou : Cadre (Austria). Casa sindicatelor : Domnul Mi­liard (S.U.A.). Clubul Panifica­ției : Nea Mărin miliardar (R.S.R.). TOP CRONICA TOP A audiție CRONICA ” Ianuarie 1980 102 bridge John Wayne ■spre regretatul John Wayne, 1 dintre cei mai mari actori cinema, s-au scris și se vor scrie, desigur, multe pagini. 1 ce se cunoaște însă mai­­ despre neuitatul protago­­al atîtor zeci de western-ii faptul că John Wayne a fost­­ foarte bun jucător de brid- Cei care l-au cunoscut în astă postură afirmă că John se juca deosebit de agresiv, spune, totodată, că avea un ic formidabil. Pentru a slus­­aceste afirmații, redăm mai o donă jucată de John Way­­(sud) într-o partidă liberă. Licitația . Est Sud Vest Nord pas 4 pies pas pas pas West a atacat cara, iar John Wayne a cîștigat cu­rsul de la mort și fără nici o ezitare jucat direct Dama de pică. Est a a­pus, evident, Regele, iar din est a căzut și Asul. Un zîmbet a apărut, in acel moment, în coltul gurii lui John Wayne. Dar, pînă la realizarea contractului, mai erau de rezolvat cîteva, mici formalități.Est a continuat caro. vest a cîștigat levata și a jucat Valet și apoi 9 de pică pentru a împedica eventualele taiuri de caro la mort. John Wayne a cîștigat cu 10 de pică, a cobo­­rît la mort­osul de cupă și a tras și Regele de cupă. In acest moment, John Wayne a făcut următorul raționament : dacă cupa în flanc este distribuită 3— 3, tut­ul unei cupe în mină ar asigura realizarea contractu­lui fără să mai fie nevoie de impasul la Dama de treflă. Dar căderea Valetului și apoi a Da­mei de cupă din est par să in­dice mai curînd o distribuție 4— 2, situație în care jucarea u­­nei a treia cupe devine mult prea riscantă. Pe de altă parte, există toate șansele ca Dama de treflă să se afle la est (cu Asul de pică și Dama de treflă, vest nu ar fi pasat după deschiderea de 1 earo). Și John Wayne a ju­cat Valetul de treflă de la mort. Vest a pus Dama și levata a fost cîștigată cu­rsul. A urmat mic de treflă din mină și impasul la 10 de treflă care, bineînțeles, a reușit și el. Doar Juca John Wayne ! Dan DIMITRESCU A 10 8­7­4­9­0 5­3­2 10 8 7 D­3­2­A­R 6­5­2 A­4 R V­9 10 8 7­0 5­4­9­3 10 7 A 4 3 R­V 9­D V­R­D V­8 D­6 5­2 Săptămîna Tv. PROGRAMUL I SÎMBĂTĂ, 26 IANUARIE 10 Teleșcoală ; 10,20 Curs de limbă germană ; 10,50 Curs de limbă spanio­lă ; 11,20 Roman-foileton : „Gustav cel de­ fier“ (reluare) ; 12,15 Concert de prînz ; 13 De la A la... infinit ; 17,50 Săptămîna politică ; 18,05 Clubul tine­retului ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejur­nal ; 19,20 Timp al împlinirilor socia­liste ; 20,50 Seară de romanțe ; 21 Film serial : „Dallas — Compania petrolieră Ewing“. 21,50 Telejurnal. DUMINICA, 27 IANUARIE 9 Tot înainte ; 9,25 Șoimii patriei ; 9,35 Film serial pentru copii : Dick Turpin ; io Viața satului ; 11,45 Bucu­riile muzicii. Cicl­­l „Mari opere mozar­­tiene“ : Don Giovanni ; 12,30 De strajă patriei ; 13 Telex. Album duminical ; 13,05 Umor și muzică ; 14 Weddy, cio­­cănitoarea buclucașă ; 14,20 Spectacolul lumii : Curtea miracolelor ; 16,15 Anul sportiv 1979 (partea a V-a) ; 18 Film serial. „Paul Gauguin“ ; 18,40 Micul e­­cran pentru cei mici ; 19 Telejurnal ; 19,20 In actualitate : pregătirea alegeri­lor de la 9 martie­­ ; 19,30 Călătorie prin țara mea ; 19,55 Film artistic . Candidatul din East Milton. Premieră pe țară — producție a studiourilor en­gleze ; 21,15 Varietăți muzical-coregra­­fice ; 21,50 Telejurnal. Sport. LUNI: 28 IAnUARIE 16 Emisiune în limba maghiară ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 în actualitate ; pregătirea alegerilor de la 9 martie­­ ; 19,35 Cîntare anilor de aur ; 19,50 Cadran mondial ; 20,10 Orizont teh­­nico-științific ; 20,50 Roman-foileton : „Gustav cel de fier“ ; 21,40 Telejurnal. MARȚI, 29 IANUARIE 10 Teleșcoală ; 11 Film serial : . Dal­las — Compania petrolieră Ewing ; 11,50­­ Telex ; 16 Telex ; 16,05 învățămînt — educație ; 16,25 Curs de limbă engleză ; 16,55 Din țările socialiste ; 17,20 Alma­nah pionieresc ; 17,40 Desene animate ; 18 îndrumări pentru lucrătorii din a­gricultură ; 18,30 Revista social-politică Tv. ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 în actualitate : pregătirea alegeri­lor de la 9 martie­­ ; 19,35 Cîntecul o­­țelarilor gălățeni ; 19,50 Călătorie prin țara mea ; 20,15 Seară de teatru : Su­fletul fiecărui loc de Corneliu Leu ; 21,15 Melodii, melodii... ; 21,40 Telejur­nal. MIERCURI, 30 IANUARIE 16 Telex ; 16,05 Școala — la școala noii calități ; 16,30 Curs de limbă ru­să ; 17 Atenție la... neatenție ; 17,20 Co­respondenții județeni transmit... ; 17,35 Educație sanitară ; 17,55 Interferențe li­rice ; 18,20 Tragerea Pronoexpres ; 18,30 Consultații juridice ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 In actualitate : pre­gătirea alegerilor de la 9 martie­­ ; 19,30 Noi, femeile ! ; 20,05 Muzică și publi­citate ; 20,15 Telecinemateca. Ciclul „Mari actori“ : Conflictul. Premieră Tv. Coproducție franco-italiană ; 21,40 Tele­jurnal. JOI: 31 IANUARIE 10 Teleșcoală ; 1­ Film serial „Paul Gauguin“ (reluare) ; 11,40 Telex ; 16 Telex ; 16,05 Teleșcoală ; 16,30 Curs de limbă franceză ; 17 Reportaj pe glob ; 17.15 Tragerea de amortizare ADAS ; 17.20 Viața culturală ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal : 19.20 In actualitate : pre­gătirea alegerilor de la 9 martie­­ ; 19,30 Dosarul energiei ; 19,40 Ora tine­retului ; 20,30 Cîntece de viață nouă ; 20,45 Teatru Tv. : Limanul speranței de Cezare Rengifo ; 21,45 Telejurnal. VINERI, 1 FEBRUARIE 16 Telex ; 16,05 In direct de la poli­tehnică ; 16,30 Emisiune în limba ger­mană ; 18,25 Tragerea Loto ; 18,35 La volan ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejur­nal ; 19,20 In actualitate : pregătirea alegerilor de la 9 martie­­ ; 19,35 Crea­torii, conștiințe în marea conștiință a țării ; 19,55 Călătorie prin țara mea ; 20,20 Film artistic : Cîntînd libertatea. Premieră pe țară. Producție a studiou­rilor din R.F.G. ; 21,40 Telejurnal. SÎMBĂTĂ, 2 FEBRUARIE 10 Teleșcoală ; 10,20 Curs de limbă germană ; 10,50 Curs de limbă spanio­lă ; 11,20 Roman foileton „Gustav cel de fier“ (reluare) ; 12,10 Concert edu­cativ ; 13 De la A la... infinit ; 17,05 Handbal feminin ; Confecția București — Tranbjerg (Danemarca) ; 18 Cronica evenimentelor politice interne și inter­naționale — ianuarie 1980 ; 18,20 Clubul tineretului ; 18,50 1001 de seri ; 19 Te­lejurnal ; 19,20 In actualitate : rea alegerilor de la 9 martie­­ ; pregăti­1i,35 Manifest electoral. Relația industriali­zare — bunăstare în politica de dezvol­tare economico-socială a României : 19,45 Teleenciclopedia ; 20,15 Film se­rial : „Dallas — Compania petrolieră Ewing“ ; 21,05 Varietăți de sîmbătă sea­ra ; 21,40 Telejurnal. filitici Telegrafice... • Cu ocazia celei de-a XH-a ediții a Festivalului teatrului fol­cloric­ de la Iași, Filiala A.F.R. a confecționat o ștampilă specia­lă, utilizată la obliterarea cores­pondenței în ziua de 13 ianua­rie a.c. De asemenea, aniversa­rea a 130 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu a fost con­semnată prin aplicarea, in ziua de 15 ianuarie, a unei ștampile speciale rotunde (realizată tot de filiala ieșeană) avînd reproduse chipul și semnătura poetului. • Cu prilejul celei de a II-a ediții a Balcaniadei de gimnas­tică pentru juniori, care a avut loc, la Focșani, în a doua ju­mătate a lunii decembrie 1979, Filiala A.F.R. Vrancea a emis două ștampile speciale : una pen­tru a marca ziua deschiderii (21. 12. 1979), iar cealaltă — ziua în­chiderii (23. 12. 1979) a balcania­dei. Ambele ștampile au fost a­­plicate pe corespondența expe­diată din Focșani în zilele res­pective. • împlinirea a 275 de ani de la înființarea Spitalului „Colțea“, din București, a fost consemna­tă de Direcția generală P.T.T. printr-o suită de întreguri poș­tale cu marcă fixă de 55 bani (pilcuri) și de 30 bani (cărți poștale), avînd înscrise emblema medicinei, legenda „275 ani“ inscripția „București — 1704 Spi­și­talul Colțea 1979“. Cărțile poșta­le sînt realizate în culorile ma­ro și albastru. • A apărut, sub Îngrijirea fi­lialei A.F.R. București, „îndru­marul filatelistului“ (ediția a IV- a), lucrare cuprinzînd studii și cercetări din acest domeniu, cum ar fi : „Importanța literaturii fi­latelice de specialitate“ (S. Gri­­goraș) ; „întreguri poștale ro­mânești cu mărci fixe figurati­ve, perioada 1966—1979“ (D. Bia­la) ; „Scurt istoric asupra trans­porturilor fluviale și maritime românești, a ștampilelor de na­vigație străină în porturile du­nărene și maritime și a ștampi­lelor de bord ale navelor flu­viale și maritime românești“ (M. Popovici) ; „Studii, colecții și exponate : retrospectivă și pers­pectivă“ (N. Tripcovici) ; „Ofi­cii poștale sucursale din Bucu­rești în perioada 1856—1916“ (D. Passalega) ș.a. в Administrația poștală cana­diană a p­us în circulație, cu prilejul Campionatului feminin de hochei pe... iarbă, de la Van­couver, o marcă poștală de 17 c. M. P.

Next