Cronica, 1980 (Anul 15, nr. 1-52)
1980-01-25 / nr. 4
cronica moment9 JZZ* Revista revistelor Contemporanil! Printre consecvențele publicistice ale revistei „Contemporanul“, am reține, în primul rînd, cele două pagini centrale dedicate dialogului — modalitate pe care o cultivă cu predilecție și cu rezultate notabile. Ar fi de amintit, în acest sens, dialogul intitulat „Demersul umanist al culturii contemporane“, susținut, în numărul 2/1979 al revistei, de prof. univ. dr. Petre Botezatu și prof. univ. dr. Petru Pînzaru. Discuția a debutat prin enunțul unei idei esențiale, care raportează umanismul la valorile culturii contemporane — literare, artistice, științifice și tehnice, economice, politice, ideologice și psihologice, punîndu-l în termenii practicii sociale. Selecția valorilor și adecvarea informației la un înalt și eficient nivel de comunicare. iată una din temele pregnant reliefate în dialogul dintre prof. univ. dr. Petre Botezatu și prof. univ. dr. Petru Pînzaru, demnă de a fi reluată, eventual cu aceiași participanți, cărora le datorăm una din reușitele de frunte ale genului. In aceleași pagini (excepția confirmă regula!), numărul ulterior al revistei prezintă cîteva aspecte edificatoare ale vieții artistice contemporane, incluzînd, printre altele, un expresiv medalion Gheorghe Anghel („Testamentul lui Anghel“), semnat de Cornel Radu Constantinescu. Am reține transparența stilului, ca o calitate notabilă, mai ales că e vorba de „Cronica plastică“, rubrică nu o dată mai puțin accesibilă, indiferent de revista în care apare, din cauza prețiozităților de stil sau a unui descriptivism sofisticat. Aceeași apreciere, cu unele rezerve, pentru cronica teatrală, cronica filmului și cronica muzicală. O notă aparte pentru însemnările Margaretei Bărbuță, pe marginea celor mai recente premiere ale Teatrului de stat Oradea. Singura cronică, de altfel, în afară de cea plastică, imună la epidemia de ghilimele, care face ravagii în celelalte rubrici. Să fie vorba de o criză a limbajului cronicii de artă, contracarată, prin sublinierea, cu ajutorul ghilimelelor, a conotațiilor implicate ? Fapt este că șochează numărul ghilimelelor cu ajutorul cărora suntem duși, cam școlărește, de mină spre sensul dorit de autor. Sens evident, de altfel, dacă e vorba de termeni sau de sintagme cum ar fi : „din afară“, „decît“, „ientralitatea“, „rotund“, „suspens“, „suprasens“, „să se vadă", „surdină“, „trecut“, „cotidianul vieții“, „de la distanță“, „mici", „schimbarea de registru“, „deschiderea“, „problema“. Cîndva era moda asamblării cuvintelor prin intermediul liniuței (de exemplu : omul — care — știe — tot). Acum este, se pare, moda ghilimelelor. Cu ce „semnificație“ ? Asta ca să ne permitem o nevinovată glumă, vis-a-vis de pagini de reală ținută, vag amendabile, după cum se vede, din punct de vedere strict formal, dar demne de interes prin modul de a prospecta viața artistică a țării. In fond, eliminarea prisosului de ghilimele sau a cu totul accidentalelor nonsensuri este o treabă destul de ușoară. Oricum „Contemporanul“ rămâne, în ce privește rubricile menționate, ca și în totalitatea profilului care îl caracterizează, o revistă de un nedezmințit prestigiu. Manifestări „Eminescu“ Societatea științifică studențească .,Mihai Eminescu“, Facultatea de filologie și Consiliul Asociației studenților comuniști au organizat in zilele de 18 și 19 ianuarie a.c. cea de a treia ediție a Colocviului „Mihai Eminescu“ S-au prezentat următoarele comunicări: „Sărmanul Dionis“, Despre eul poetic (Doru Pruteanu), Nefinitul ca stare poetică (Dorel Bacoș), Eminescu și Becquer (Alina Brînzoi), „Singurătate“ în limba engleză (K. Richardson și Gabriela Scurtu), Eul poetic și geneza cosmică în „Scrisoarea I“ (Cătălin Enică), Neologismul în proza lui Eminescu (Jenică Telehoi), Viziunea Eladei în lirica eminesciană (Dan Petrușcu), Vis și fantezie la Eminescu și Lautréamont (Dorina Stoică), Funcțiile descrierii în „Făt Frumos din lacrimă“ (Emilia Done), Motivul codrului la Eminescu (Miliara Suciu), punere pentru „Melancolie“ — pro- analiză (Doina Nebuneli), Elemente structurale în mitul genezei din „Scrisoarea I“ (Doina Ciubucă), „Mai am un singur dor“ — interpretare poetică (Doina Stănculescu). • al Cenaclul literar „V. Voiculescu“ studenților în medicină din Iași, a dedicat o ședință de lucru aniversării a 130 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Conf. univ. Ion Apetroaie a vorbit despre caracterul național și universal al poeziei lui Eminescu. Dorin Cernei a citit traduceri proprii din opera lui Eminescu în limbile franceză și italiană. Au fost audiate apoi poezii de Eminescu în interpretarea unor mari actori. Partea a doua a ședinței cernaclului (îndrumat de poetul Ion Hurjui) a avut un caracter de lucru. Au citit din lucrările lor Adrian Nistor, Lăcrămioara Țăranu și Nicolae Țancoi. La 15 ianuarie 1980, ziua cînd s-au aniversat, în întreaga țară, 130 de ani de la nașterea lui M. Eminescu. Liceul nr. 2 din Iași, care poartă numele poetului, a sărbătorit 115 de ani de existență. Manifestările prilejuite de acest eveniment s-au transformat intr-un omagiu adus patronului spiritual al școlii. Criticul și istoricul literar Mihai Drăgan a vorbit, în fața cadrelor didactice și a elevilor, despre M. Eminescu, sinteză a spiritualității naționale. A urmat apoi un program de cîntece pe versurile marelui poet, susținut de corul școlii, dirijat de prof. Inocențiu Măcăreanu, și un recital de poezie realizat de membrii cenaclului literar al liceului, „Luceafărul“. Manifestările dedicate lui Eminescu au continuat în ziua de 19 ianuarie cu un montaj muzicalliterar Eminescu realizat de elevii școlii. S-a desfășurat apoi o sesiune științifică a elevilor, împărțită în două secțiuni: una de istorie și una închinată operei lui Eminescu. Tot în aceste zile a apărut și revista școlară a Liceului ,,M. Eminescu“, Luceafărul (nr. 10-11, 1979 — 1980), care împlinește un deceniu de existență. Vitrina cu cărți Dincolo de poveste de DUMITRU VACARIU, apărută la Editura Junimea, 1979, grupează cîteva din recentele realizări ale autorului în domeniul literaturii pentru copii. Cum sugerează însuși titlul volumului, este vorba de o literatură care caută să surprindă spațiul — pe cit de fascinant, pe atît de greu de definit — dintre lumea poveștilor și cea a realității înconjurătoare, așa cum apare în imaginația specifică vîrstei copilăriei. Este vorba, așadar, de povestiri pentru copii, însă de niște povestiri care presupun tot timpul o anume proiecție în universul miraculos al poveștilor, și tocmai în această capacitate de potențare, în structura fiecărei povestiri, a acestor două „dimensiuni“ ale imaginarului constă particularitatea cărții, autenticitatea ei. Așadar, carte de real interes intr-un domeniu despre care, însă, din nefericire, se scrie destul de rar, cum este literatura pentru copii. Să mai notăm că volumul apare în condiții grafice deosebite, cu admirabile ilustrații datorate arhitectului Gheorghe Anton. DUMITRU TIUTIUCA — „Eseul — personalitatea unui gen“. Apărută la editura „Junimea“ (1979), cartea constituie o avizată exegeză pe tema dată, abordată teoretic și practic, prin definirea genului și prin analiza la obiect a eseului interbelic. Prilej de a trece în revistă, din perspectiva amintită, scrieri de Lucian Blaga, Eugen Lovinescu, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Mihai Ralea ș.a. „Autorul lucrării de față, arată Ion Zamfirescu, în introducere, cadru didactic al Universității din Galați, consideră eseul un gen cu rădăcini îndepărtate, cu mari puncte de sprijin în literatura lui Montaigne, cu etape de evoluție de variate intensități, cu dezvoltare majoră în epoca noastră, adevărat fruct al intelectualității moderne“. Dens, demersul are un caracter sistematic, beneficiind, în același timp, de avantajele unui stil fluent, care prilejuiește o lectură pe cit de instructivă, pe atît de agreabilă. MIHAELA ROCO : Creativitatea individuală și de grup. O monografie asupra problematicii psihosociologice a creativității în care, alături de sinteza a interpretărilor moderne, critică sînt cuprinse studii experimentale privind structura creativității, factorii psihosociali ai creativității, problematica grupului creativ. In mod special se cuvine remarcată încercarea autoarei de a elabora și experimenta un model psihosociologic de grup creativ, adaptat pentru a funcționa în întreprinderi ori în institutele de cercetare-proiectare. Valoarea deosebită a ideilor noi, stimulate prin procedeele actuale de creativitate—experimentate și în țară — justifică interesul teoretic și practic al acestei lucrări. Tv Vorba lui Parizianu’... în ultima vreme se pare că televiziunea și-a asumat un rol cultural mai decis, fapt care se vede (și) din distribuția filmelor în program. După ce vreo șapte ani tereul a mîncat numai vaci slabe — ne referim la filmele cu cow-boy care minau mereu vite mai mult sau mai puțin costelive în pășunea vecinului — acum „monstrul“ s-a umanizat, luînd în antrepriză vieți ale muzicienilor, pictorilor, oamenilor de știință. Scrise cu zeci de ani în urmă, unele din aceste filme palpită de un entuziasm desuet, au un farmec prăfuit greu, dacă nu imposibil de prizat. Spre a le vedea pînă la capăt, trebuie sau să fii legat de fotoliu cu șapte funii de mătase, sau să fii cronicar tv. Viețile unor oameni de geniu — de la Edison la Wagner, de la Michelangelo la Van Gogh ori de la un Strauss la altul, trăite „pe pînză“ într-un ceas și jumătate — cu tăieturile de rigoare, spre a încăpea în patul procustian al programului — ies, cel mai adesea, mult mai palide și convenționale decît acelea ale altor oameni extraordinari dar anonimi care au beneficiat însă de o scriitură filmică adecvată, spre a nu zice modernă. Yes.1 Ca și cu modernii trebuie să știi „pe ce te bazezi“, vorba lui Parizianu’. Iată, cel mai recent exemplu este acest Gauguin difuzat duminica, p.m. Cînd vezi un astfel de serial, realizat de RTVF, parcă-ți crește încrederea în RTVR și-ți vine să spui : așa ceva puteam și noi face ! Rar un film „de artă“ făcut mai după rețetăi ca acesta. Desigur, ar fi un non sens să crezi că autorii nu și-au pus tot focul in revelarea unei personalități artistice care, fiind de amplitudine mondială, mul rînd franceză, este în prins invers. Dar efortul lor cade mai mereu alături. Vrînd să demonstreze, spre exemplu, că Gauguin a fost un cerebral, un interiorizat, interpretul și-a compus o imobilă, mai potrivită însă mască unui imbecil decît unui ins care emite din două-n două fraze judecăți de valoare profetice privind arta și artiștii. Singuratica lucrare a artistului, trecerea lui prin saloanele de pictură ori prin cafenelele pariziene sînt surprinse la fel de convențional, în decupaje inexpresive. Deși realizatorii se pare că au folosit ghidajul cărții lui Henri Perruchot, sau aceleași surse, textul lui Perruchot este un adevărat film, pe cînd filmul... Top Cronica Tudor NICOLESCU Secția română 1. Caii nopții — PRO MUSICA; 2. Lumina zilei —IRIS ; 3. Invitație la dans — STATUAR ; 4. Șoapte — NICU ALIFANTIS ; 5. Experiment I, II — ACADEMICA ; 6. Stele și lumini — RODION G.A. ; 7. Iarna mea — ACADEMICA ; 8. Grup de rock’n' roll — SFINX ; 9. Uvertura — GRAMOFON ; 10. In lumea basmelor — ROȘU și NEGRU. PROPUNERI. Paradox — RODION G.A. Sînt tot eu — DIDA DRĂGAN. Secția străină 1. Message in the bottle — POLICE ; 2. Heartache tonight — EAGLES : 3. Dirty White Boy — FOREIGNER : 4. Dusk — FLEED WOOD MDC ; 5. Frederick — RATTY SMITH GROUP : 6. Crazy little thing called love — QUEEN ; 7. Boys keep swinging Fantastic Voyage — DAVID BOWIE : 8. You Know That I Love You — SANTANA ; 9. Babe — STYX ; 10. Gimme, gimme. gimme — ABBA. PROPUNERI : Head games — FOREIGNER. Sorin GABRIEL Dan CORNEL SPORT La gura sobei... — Vasile dragă, care crezi tu că e evenimentul sportiv al săptămînii care a trecut ? îl întreb pe fostul jucător al Politehnicii, azi avocat în baroul ieșean, dar rămas împătimit sportului în calitate de „cavaler al fluierului“. Știu că Vasile lanul iubește sportul în general și fotbalul în particular. — Păi, știu și eu... ridică din umeri puțin nedumerit. Faptul că Ilie Năstase ’îl bate greu, cu 2—1, pe olandezul Nu știu-care la un turneu Cine-știe-unde a devenit un loc comun pe ultima pagină, la „Telex“. Dar în încurcătura pe care a reușit să o realizeze computerul — asta o știu de la Țiriac — nu se mai poate conta pe nimic în sportul alb... Și, adaugă el, cînd nu este un „internațional“ de gimnastică sau de handbal, nu prea avem evenimente. — Uite, totuși, băieții noștri au un nul cu Columbia, la ei acasă, încerc eu un protest destul de timid. de — Hai să fim serioși ! Triunghiularul columbian e un fel invitație la viiuță , între trei cartiere, în care se pare că meciul nul îi face să doarmă bine pe copii. După toate „nulele“ din Columbia, cred că toți vor fi... pe locul III.. — Totuși, un „nul“ cu Ungaria... — Cu care echipă ? Cei „mari“, adică adevărata lor națională, realizează „nul“ prin gol marcat pe Pusztai pe un teren mai „aspru“... Cei din Columbia vin pe alt loc în eșalonul ungar. N-am noroc astăzi cu fanul. Mai bine să discutăm altceva. Și vorbim despre „Turneul celor cinci națiuni“. Televiziunea ne-a oferit șansa de a vedea la lucru spuma rugby-ului mondial. Frații întru cocoș ai francezilor, galezii, au stopat avîntul echipei franceze care realizase un turneu fericit în a doua patrie a acestui sport, Noua Zeelandă. Am admirat, o oră și jumătate, plus cîteva minute, seara, la meciul Anglia — Irlanda, tot ce are mai frumos rugby-ul. Și am reținut ce importanță prezintă pentru acest joc demi-ul, omul cu numărul 9 pe tricou, cel care poate spulbera o apărare atunci cînd, ingenios, forțează printr-un procedeu „pumnal“ centrul forte al apărării adverse. Cînd a realizat acest lucru, echipa lui Aguirre era deja învinsă. Totuși fotbalul.. Tot televiziunea ne-a arătat imagini din campionatele și cupele celor mai buni fotbaliști europeni. Am văzut băieți cu tricoul tras peste trening și cu mănuși pe mîini jucînd pe zăpadă și gheață, driblînd și marcînd spectaculos în uralele a mii de oameni dăruiți trup și suflet sportului rege. Dar cît timp calendarul competițional al federației va fi făcut cu grijă pentru a asigura alor noștri zile blinde la gura sobei, nu vom putea depăși primele etape ale cupelor și campionatelor europene, mondiale sau olimpice... La încheierea ediției. Am fost la patinoarul natural al Iașului, unde cîteva zeci de copii se împiedicau în gropile și crăpăturile gheții neîngrijite. Pentru această „plăcere“ se plătesc 1 (patru) lei. Am convingerea că lașul nu va da, în condiții ca acestea, nici un mare performer al gheții, nici nu vom avea vreodată o echipă de hochei. Deși patine sînt... Al. IONESCU șah Retrospectivă 79 anul recent încheiat, viața internațională a fost daă de întrecerile disputate drul noului ciclu (1979—1981) ptei pentru coroana monșahistâ, atît la masculin, la feminin. Este vorba de fie zonale și interzonale, au avut rolul de a desemna tualii candidați la titlul de an al lumii. Acum știme acestor corifei ai șahuor Tal L. Polugaevski (am.R.S.S.) și A. Adorjan (Un— clasați in această orîn turneul interzonal de la (ultimul, calificat în urma meci de baraj suplimentar ,at cu Z. Ribli), R. Hübner ;.), L. Portisch (Ungaria) și tirosian (U.R.S.S.), turinterzonal de la Rio de Jasi. Și sfirșit, finalista ediției precedente a meciurilor candidaților, B. Spasski și V. Korcinoi. Ei se vor întrece, în cursul acestui an, în cadrul meciurilor candidaților, învingătorul urmind să-l întîlnească, în meci direct, pe campionul mondial „en titre“, A. Karpov. Turneele interzonale feminine s-au disputat la Rio de Janeiro și Alicante (Spania). S-au calificat pentru meciurile candidatelor : Nina Ioseliani (U.R.S.S.), Szusza Vercczi (Ungaria) și Nana Aleksandria (U.R.S.S.) — turneul de la Rio de Janeiro —, Elena Ahmîtovskaia (U.R.S.S.), Tatiana Lemaciko (Bulgaria) și Nina Gumeli (U.R.S.S.) — turneul de la Alicante. Mai au dreptul de participa la meciurile candidatea lor fosta campioană mondială Nona Gaprindașvili (U.R.S.S.) și finalista ediției precedente a acestei competiții, Alia Kușnir (Israel). Deoarece Alia Kușnir a renunțat să ia parte la această întrecere, pentru locul rămas vacant, Gisela Fishchik (R.F.G.) și Marta Litinskaia (U.R.S.S.) vor disputa un meci de 6 partide. Festivaluri șahiste și turnee . Cel de-al 54-lea turneu internațional de la Hastings (decembrie 1978 — ianuarie 1979). Clasament final : 1. A. Anderson (Suedia) 9 1/2 puncte (din 14 posibile). 2—5 E. Vasiukov, A. Kociev (ambii U.R.S.S.), D. Speelman (Anglia) și I. Csom (Ungaria) — cite 8 1/2 p. etc. Marele maestru român M. Șubă s-a situat pe locurile 12—13, la egalitate de puncte cu H. Rotteril (Anglia). • Cel de-al 41-lea festival șahist de la Wijk aan Zee (Olanda) In turneul principal, au participat 12 jucători, pe primele locuri clasîndu-se : 1. L. Polugaevski 7 1/2 puncte (din 11 posibile); 2—4. A. Andersson, A. Miles ( Anglia) și G. Losonko (Olanda) cite 6 1/2 p., 5—7 V. Hort (Cehoslovacia), R. Hübner și J. Timman (Olanda) cite 6 pct. • Al 19-lea festival șahist organizat de firma I.B.M. în turneul principal, disputat la Amsterdam, pe primele locuri s-au situat : 1—2 V. Hort și G. Sax (Ungaria) — cite 9 puncte (din 13 posibile), 3—4 A. Andersson și S. Smeikal (Cehoslovacia) cite 8 1/2 p. etc. » Cea de-a 18-a ediție a turneului internațional de șah al României (București). Clasament final . 1. M. Taimanov (U.R.S.S.) 1/2 puncte (din 15 posibile), 2—4 M. Șubă, Th. Ghițescu și V. Ciocîrtea (cite 9 p.), 5—7 J. Bellon (Spania), I. Bibescu și W. Uhlman (R.D.G.) cite 8 1/2 p., 8. V. Stoica 8 pct. etc. • Festivalul șahist de la Val Thorens (Franța), disputat în sistem elvețian, 9 runde (250 de participanți) : 1. Th. Ghițescu pct., 2—3 P. Ostojici (Iugoslavia) 8 și L. Kovacs (Ungaria) — cite 7 1/2 pct., 4—8 K. Pytel (Polonia), V. Stoica, Hebert (Canada), Ristici (Iugoslavia) și Fiedler (R.F.G.) — cite 7 pct. etc. • Turneul internațional feminin al României (Sinaia). Clasamentul final . 1. Viorica Iile 9 1/2 pct. (din 13 posibile) și a doua notă de maestră internațională —, 2. Voiska (Bulgaria) 8 p., 3. Szmacinska (Polonia) 7 1/2 p., 4. Bogdan 7 p. etc. N. PEIU Afiș TEATRUL NAȚIONAL „VASILE ALECSANDRI“. Sîmbătă, 26 ianuarie, ora 19,30 : Opinia publică. Duminică, 27 ianuarie, ora 15,00: Cum s-a făcut de-a rămas Catinca fată bătrînă. Marți, 29 ianuarie, ora 19,30 : Scandaloasa legătură dintre doamna Moon, domnul Kettle și Joi, 31 ianuarie, ora 19,30 . Paznici de noapte, FILARMONICA „MOLDOVA“. Vineri, 25 ianuarie, ora 20,00. Concert simfonic. Dirijor: Ion Baciu, solist pian, Henry Daigner (Elveția), în program : T. Olah — „Evenimente 1907“ (primă audiție); S. Rahmaninov — pentru pian și orchestră Concert nr. 2. R. Korsakov — Sherezada (suită simfonică). EXPOZIȚII, sala Victoria — Retrospectivă Costache Agafiței. Galeria Cupola — Expoziție cu vînzare. Casa presei — Pe urmele lui Eminescu. CINEMATOGRAFE. 28 ianuarie — 3 februarie. Victoria : Uraganul vine de la Navarone III (S.U.A.). Tineretului : 28 — 30 ianuarie : întîlnire la sfîrșitul iernii (U.R.S.S.) : 31 ianuarie — 3 februarie : Lumea Atlantidei (Anglia). Copou : Cadre (Austria). Casa sindicatelor : Domnul Miliard (S.U.A.). Clubul Panificației : Nea Mărin miliardar (R.S.R.). TOP CRONICA TOP A audiție CRONICA ” Ianuarie 1980 102 bridge John Wayne ■spre regretatul John Wayne, 1 dintre cei mai mari actori cinema, s-au scris și se vor scrie, desigur, multe pagini. 1 ce se cunoaște însă mai despre neuitatul protagoal atîtor zeci de western-ii faptul că John Wayne a fost foarte bun jucător de brid- Cei care l-au cunoscut în astă postură afirmă că John se juca deosebit de agresiv, spune, totodată, că avea un ic formidabil. Pentru a slusaceste afirmații, redăm mai o donă jucată de John Way(sud) într-o partidă liberă. Licitația . Est Sud Vest Nord pas 4 pies pas pas pas West a atacat cara, iar John Wayne a cîștigat cursul de la mort și fără nici o ezitare jucat direct Dama de pică. Est a apus, evident, Regele, iar din est a căzut și Asul. Un zîmbet a apărut, in acel moment, în coltul gurii lui John Wayne. Dar, pînă la realizarea contractului, mai erau de rezolvat cîteva, mici formalități.Est a continuat caro. vest a cîștigat levata și a jucat Valet și apoi 9 de pică pentru a împedica eventualele taiuri de caro la mort. John Wayne a cîștigat cu 10 de pică, a coborît la mortosul de cupă și a tras și Regele de cupă. In acest moment, John Wayne a făcut următorul raționament : dacă cupa în flanc este distribuită 3— 3, tutul unei cupe în mină ar asigura realizarea contractului fără să mai fie nevoie de impasul la Dama de treflă. Dar căderea Valetului și apoi a Damei de cupă din est par să indice mai curînd o distribuție 4— 2, situație în care jucarea unei a treia cupe devine mult prea riscantă. Pe de altă parte, există toate șansele ca Dama de treflă să se afle la est (cu Asul de pică și Dama de treflă, vest nu ar fi pasat după deschiderea de 1 earo). Și John Wayne a jucat Valetul de treflă de la mort. Vest a pus Dama și levata a fost cîștigată cursul. A urmat mic de treflă din mină și impasul la 10 de treflă care, bineînțeles, a reușit și el. Doar Juca John Wayne ! Dan DIMITRESCU A 10 87490 532 10 8 7 D32AR 652 A4 R V9 10 8 70 5493 10 7 A 4 3 RV 9D VRD V8 D6 52 Săptămîna Tv. PROGRAMUL I SÎMBĂTĂ, 26 IANUARIE 10 Teleșcoală ; 10,20 Curs de limbă germană ; 10,50 Curs de limbă spaniolă ; 11,20 Roman-foileton : „Gustav cel de fier“ (reluare) ; 12,15 Concert de prînz ; 13 De la A la... infinit ; 17,50 Săptămîna politică ; 18,05 Clubul tineretului ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 Timp al împlinirilor socialiste ; 20,50 Seară de romanțe ; 21 Film serial : „Dallas — Compania petrolieră Ewing“. 21,50 Telejurnal. DUMINICA, 27 IANUARIE 9 Tot înainte ; 9,25 Șoimii patriei ; 9,35 Film serial pentru copii : Dick Turpin ; io Viața satului ; 11,45 Bucuriile muzicii. Cicll „Mari opere mozartiene“ : Don Giovanni ; 12,30 De strajă patriei ; 13 Telex. Album duminical ; 13,05 Umor și muzică ; 14 Weddy, ciocănitoarea buclucașă ; 14,20 Spectacolul lumii : Curtea miracolelor ; 16,15 Anul sportiv 1979 (partea a V-a) ; 18 Film serial. „Paul Gauguin“ ; 18,40 Micul ecran pentru cei mici ; 19 Telejurnal ; 19,20 In actualitate : pregătirea alegerilor de la 9 martie ; 19,30 Călătorie prin țara mea ; 19,55 Film artistic . Candidatul din East Milton. Premieră pe țară — producție a studiourilor engleze ; 21,15 Varietăți muzical-coregrafice ; 21,50 Telejurnal. Sport. LUNI: 28 IAnUARIE 16 Emisiune în limba maghiară ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 în actualitate ; pregătirea alegerilor de la 9 martie ; 19,35 Cîntare anilor de aur ; 19,50 Cadran mondial ; 20,10 Orizont tehnico-științific ; 20,50 Roman-foileton : „Gustav cel de fier“ ; 21,40 Telejurnal. MARȚI, 29 IANUARIE 10 Teleșcoală ; 11 Film serial : . Dallas — Compania petrolieră Ewing ; 11,50 Telex ; 16 Telex ; 16,05 învățămînt — educație ; 16,25 Curs de limbă engleză ; 16,55 Din țările socialiste ; 17,20 Almanah pionieresc ; 17,40 Desene animate ; 18 îndrumări pentru lucrătorii din agricultură ; 18,30 Revista social-politică Tv. ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 în actualitate : pregătirea alegerilor de la 9 martie ; 19,35 Cîntecul oțelarilor gălățeni ; 19,50 Călătorie prin țara mea ; 20,15 Seară de teatru : Sufletul fiecărui loc de Corneliu Leu ; 21,15 Melodii, melodii... ; 21,40 Telejurnal. MIERCURI, 30 IANUARIE 16 Telex ; 16,05 Școala — la școala noii calități ; 16,30 Curs de limbă rusă ; 17 Atenție la... neatenție ; 17,20 Corespondenții județeni transmit... ; 17,35 Educație sanitară ; 17,55 Interferențe lirice ; 18,20 Tragerea Pronoexpres ; 18,30 Consultații juridice ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 In actualitate : pregătirea alegerilor de la 9 martie ; 19,30 Noi, femeile ! ; 20,05 Muzică și publicitate ; 20,15 Telecinemateca. Ciclul „Mari actori“ : Conflictul. Premieră Tv. Coproducție franco-italiană ; 21,40 Telejurnal. JOI: 31 IANUARIE 10 Teleșcoală ; 1 Film serial „Paul Gauguin“ (reluare) ; 11,40 Telex ; 16 Telex ; 16,05 Teleșcoală ; 16,30 Curs de limbă franceză ; 17 Reportaj pe glob ; 17.15 Tragerea de amortizare ADAS ; 17.20 Viața culturală ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal : 19.20 In actualitate : pregătirea alegerilor de la 9 martie ; 19,30 Dosarul energiei ; 19,40 Ora tineretului ; 20,30 Cîntece de viață nouă ; 20,45 Teatru Tv. : Limanul speranței de Cezare Rengifo ; 21,45 Telejurnal. VINERI, 1 FEBRUARIE 16 Telex ; 16,05 In direct de la politehnică ; 16,30 Emisiune în limba germană ; 18,25 Tragerea Loto ; 18,35 La volan ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 In actualitate : pregătirea alegerilor de la 9 martie ; 19,35 Creatorii, conștiințe în marea conștiință a țării ; 19,55 Călătorie prin țara mea ; 20,20 Film artistic : Cîntînd libertatea. Premieră pe țară. Producție a studiourilor din R.F.G. ; 21,40 Telejurnal. SÎMBĂTĂ, 2 FEBRUARIE 10 Teleșcoală ; 10,20 Curs de limbă germană ; 10,50 Curs de limbă spaniolă ; 11,20 Roman foileton „Gustav cel de fier“ (reluare) ; 12,10 Concert educativ ; 13 De la A la... infinit ; 17,05 Handbal feminin ; Confecția București — Tranbjerg (Danemarca) ; 18 Cronica evenimentelor politice interne și internaționale — ianuarie 1980 ; 18,20 Clubul tineretului ; 18,50 1001 de seri ; 19 Telejurnal ; 19,20 In actualitate : rea alegerilor de la 9 martie ; pregăti1i,35 Manifest electoral. Relația industrializare — bunăstare în politica de dezvoltare economico-socială a României : 19,45 Teleenciclopedia ; 20,15 Film serial : „Dallas — Compania petrolieră Ewing“ ; 21,05 Varietăți de sîmbătă seara ; 21,40 Telejurnal. filitici Telegrafice... • Cu ocazia celei de-a XH-a ediții a Festivalului teatrului folcloric de la Iași, Filiala A.F.R. a confecționat o ștampilă specială, utilizată la obliterarea corespondenței în ziua de 13 ianuarie a.c. De asemenea, aniversarea a 130 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu a fost consemnată prin aplicarea, in ziua de 15 ianuarie, a unei ștampile speciale rotunde (realizată tot de filiala ieșeană) avînd reproduse chipul și semnătura poetului. • Cu prilejul celei de a II-a ediții a Balcaniadei de gimnastică pentru juniori, care a avut loc, la Focșani, în a doua jumătate a lunii decembrie 1979, Filiala A.F.R. Vrancea a emis două ștampile speciale : una pentru a marca ziua deschiderii (21. 12. 1979), iar cealaltă — ziua închiderii (23. 12. 1979) a balcaniadei. Ambele ștampile au fost aplicate pe corespondența expediată din Focșani în zilele respective. • împlinirea a 275 de ani de la înființarea Spitalului „Colțea“, din București, a fost consemnată de Direcția generală P.T.T. printr-o suită de întreguri poștale cu marcă fixă de 55 bani (pilcuri) și de 30 bani (cărți poștale), avînd înscrise emblema medicinei, legenda „275 ani“ inscripția „București — 1704 Spișitalul Colțea 1979“. Cărțile poștale sînt realizate în culorile maro și albastru. • A apărut, sub Îngrijirea filialei A.F.R. București, „îndrumarul filatelistului“ (ediția a IV- a), lucrare cuprinzînd studii și cercetări din acest domeniu, cum ar fi : „Importanța literaturii filatelice de specialitate“ (S. Grigoraș) ; „întreguri poștale românești cu mărci fixe figurative, perioada 1966—1979“ (D. Biala) ; „Scurt istoric asupra transporturilor fluviale și maritime românești, a ștampilelor de navigație străină în porturile dunărene și maritime și a ștampilelor de bord ale navelor fluviale și maritime românești“ (M. Popovici) ; „Studii, colecții și exponate : retrospectivă și perspectivă“ (N. Tripcovici) ; „Oficii poștale sucursale din București în perioada 1856—1916“ (D. Passalega) ș.a. в Administrația poștală canadiană a pus în circulație, cu prilejul Campionatului feminin de hochei pe... iarbă, de la Vancouver, o marcă poștală de 17 c. M. P.