Curentul, ianuarie 1930 (Anul 3, nr. 709-729)
1930-01-12 / nr. 710
Era fatal! In sală era prea cald şi, venind acasă pe vreme răcoroasă, ai răcit. Ia indată 2 tablete de Aspirină, ca să nu se agraveze răceala şi să scapi de dureri, ştie că tabletele de Aspirina în ambalajul original sunt un remediu excelent contra durerilor de cap şi dinţi, ferindu-ne totodată de influenţă, gripă precum şi de toate bolile de răceală. Primăria Municipiului Brăila Biroul Bunurilor şi Licitaţiunilor PUBLICĂŢIUNE No. 00178 din 2 Ianuarie 1930 Se publică spre cunoştinţa amatorilor, că în ziua de 20 Februarie 1930, ora 10 a. m., se va ţine la oficiul Primăriei acestui Municipiu, licitaţie publică cu oferte depuse în plicuri închise, pentru închirierea localului de mătărie din incinta Abatorului acestui Municipiu. Cadtul de sarcini al acestei licitaţiuni, se poate vedea la Primărie (Serv. Administrativ), în toate zilele de lucru dela orele 8-12 a. m. Dispoziţiunile art 88-110 din legea contabilităţii publice a Statului sunt aplicabile acestei licitaţiuni. p. Preşedintele Comisiunei Interimare, D. G. Vămav Secretar General, G. D. VOINESCU Şeful Bunurilor, G. SASSU senzaţional Pentru suferinzii de insomnie (cei care nu pot dormi) neurastenici, nevralgici, nervoşi, adulţi şi copii »Morpheus“ maşină de adormit absolut fără medicamente. Invenţia prof. Dr. H. Salomon Berlin. Preţul 650 lei. Provincia 350 lei aconto, restul ram* bura. Reprezentanţa şi Depozitul pentru România „Delafinta* Bărăţiei 44 etaj 111 şi str. Campineanu 19. B O G A T ASORTIMENT IN rp. v;>V j v - x- fi \ . -V ... . CEASORNICE de PLATINA cu BRILIANTE IB't : ■ "V :  : ■ m ■ A CARDIFF, cărbuni englezeşti originali | COCS, de Uzină, Silezia şi Ruhr. LEMNE de FOC, Cerfag şi cojiter Calităţi superioare şi preţuri convenabile. „O. C. G.“ Mihail Askenasy Bulev. Basarab, 16 Tel. 326/16 Caragiale în ..ediţie critică“ Urmare din pag. I-a fcământului critic“ şi ..simţului estetic rafinat“ Literatura românească are nevoie de un Caragiale— vorba confratelui — „întreg şi adevărat“. Caragiale este unul din puţinii noştri clasici- Duceţi-vă la Teatrul Naţional, când se repre- întă ,.Scrisoarea Perduta“ sau ,«Noaptea furtunoasă“ , veţi găsi de fiecare dată, fie după amiază fie la un spectacol de seară, sala plină, plină de un public permanent încântat, care savurează — e un barbarism, dar se aplică minunat situaţiei — care savurează scenă cu scenă, trăieşte cu fiecare tip şi rosteşte în şoaptăreplicele odată cu actorii, ba chiar înaintea lor. Cel ce scrie aceste rânduri a asistat la o reprezentaţie a „Nopţii furtunoase“, în care unul din interpretă mai tineri îndrăznise să adauge câteva cuvinte doar, textului lui Caragiale- Publicul nostru, atât de sgârcit în manifestări ostile, a protestat, a protestat vehement împotriva impietăţii ; şi bine a făcut. Caragiale nu se poate complecta, nici returna, nici alege, oricât de „judicioasă“ ar fi această alegere. , Nimănui — credem — nu l-ar fi vreodată prin gând să publice, în ediţie complectă, operele lui Edgar Pop, lăsând la o parte ,,Ducele de l’Omlette“ sau „Misterul Măriei Rogtt", fiindcă ar fi bucăţi mai putui interesante. Un‘ geniu se defineşte şi prin scăderile lui, mai ales prin scăderile lui. Nicăeri fenomenala intuiţie dramatică a lui Shakespeare nu ţâşneşte, cu mai orbitoare evidenţă, decât în piesele lui mai slabe. Un exemplu — mai apropiat de amintirea tuturor — este ..Măsură pentru măsură“, reprezintată de curând la Bucureşti ; intriga e copilărească, acţiunea deslânată şi complicată până la confuzie, personagiile sunt convenţionale, prea puţin interesante. Totuşi, din acest material inferior, Shakespeare ştiu să croiască o gieşă, nu numai care sa se ţie pe picioare, dar din care să scape de ici, colo, replici, ce-ţi încremenesc atenţia şi momente, ce-şi cresc şi scad vertiginos intensitatea tragică ori comică, desvăluind astfel, mult mai clar conturată, arta — inegalată până acum — de a compune teatru, care stă la baza lui „Hamlet“. ..Macbeth“, „Visului unei nopţi de varăsau ..Tempestei“Uimitor e faptul că d- Paul ZanisssessssssBs^.............1............rifopol—aşa cum reiese din Dreptatea — are aerul să se scuze că reeditează şi unele bucăţi scrise şi publicate de Caragiale, în tinereţe. Cităm din nou: ..Domnul Zarifopol aminteşte, în prefaţă, că însuşi Caragiale a retipărit, treizeci de ani mai târziu, deci în culmea maturităţii, o bucată din „Claponul", publicaţia sa de începător — referatul umoristic asupra unei şedinţe a primului parlament turcesc; şi că, din „Moftul Român“ a reprodus de două ori darea de seamă despre Congresul Cooperativ Român. — două bucăţi a căror republicare de către un altul decât autorul lor, fără îndoială ar fi stârnit indignarea şi protestul esteţilor fanatici„Textele literare rin se r ’ ”ă în scopul unic de a face educaţia estetică a generaţiilor, ci şi din interes istoric, de exemplu, din nevoia de a cunoaşte un talent şi o producţie literară aşa cum au fost". Foarte just- Păcat insa că practica nu se potriveşte cu teoria şi că, în loc de un Caragiale în adevăr complect, o să ni se ofere doar un Caragiale, trecut prin ciurul ..alegerii judicioase“. Evident, mai târziu, când după prima, a doua, a treia sau a patra ediţie complectă, întreaga operă a lui Caragiale se va fi verificat, prin discuţiile stârnite de cunoaşterea ei în ansamblu perfect, se vor putea publica şi ediţii de felul celora numite în ţarile de limbă germană „Ausgewaehlte Werke“. Până atunci însă, ceea ce ne lipseşte este — repetăm — un Caragiale complect. Ediţiile de până acum păcătuiesc prin lipsuri şi prin neglijenţă- In această din urmă privinţă, tot scriitorul acestor rânduri a făcut o descoperire surprinzătoare şi tristă-Vizitând astă primăvară nişte rude, care locuiesc de peste douăzeci de ani în Italia, am fost rugat de neamurile expatriate să le trimit, odată întors în ţară, ceva cârţi româneşti- Cereau în special, alături de scriitorii noui, operele complecte ale lui Caragiale, Creangă şi Eminescu- Li-am trimis ce-am găsit; din Caragiale patru volume răzleţe: două de teatru, două de schiţe şi nuvele Înainte de a le împacheta, am răsfoit puţin cele dintâi, — tipărite nu de prea multă vreme. Şi am găsit — îndrăznesc să scriu , cu groază — numeroase, înspăimântător de numeroase greşeli de tipar. Da, greşeli de tipar în Caragiale IVedeţi dlar, cât de arzătoare este necesitatea unei ediţii bune a operelor COMPLECTE ale lui Caragiale şi cât de mare trebuie să fie regretul nostru că nici d. Paul Zarifopol nu ni-o va oferi!.. CERETI AZI No. 130 din GAZETA NOASTRĂ ILUSTRATA Tipărită In cinci culori cu o copertă frumos ilustrată și cu următorul bogat sumari Mostraitorul Tronului, de René Bizet Trădam Luciei, trad. de Nora Galin. Cum Tun cunoscut pe uriaşul Carinara.. Elixirul lui Ezoa de Pompeia-Representatie stil nou-Un senzaţional prooss in America — Charlie Chaplin implicat in cauză. Tragedia emigrărilor. După glorie. Beredoaililaal de Dr. Em. Dorna. Curierul Nostru — Grădina Evei. — Curierul Medical. — Jocuri. — Humor, etc. 70 ilustraţiuni de actualitate tipărite In offset—28 pagini pe hârtie retinată. CURENTUL Examenele de capacitate pentru profesori Miercuri, 15 ianuarie, va începe la Universitatea din Iaşi prima serie a examenului de capacitate din sesiunea anului 1930. Candidaţii înscrişi vor da examen la următoarele grupe: COMISIUNEA A a) Româna principală cu L latină şi franceză — secundare înaintea comisiunii prezidată de d. prof. I. Rădulescu-Pogoneanu. COMISIUNEA C b) Franceza — principală cu 1. română și dreptul — secundare înaintea comisiunei prezidate de d. prof. P. Grimm. c) Religia creștină ortodoxă, înaintea comisiunii prezidată de d. prof. I. Popescu-Mălăeşti Deasemenea se vor prezenta, respectiv în faţa comisiunilor A şi C şi candidaţii cari trec examen la 2 obiecte, ambele figurând într’una din aceste grupe: specialitatea principală şi o secundară. Cei cari dau examen în această sesiune, numai la 1. română — ca specialitate principală, sau numai la 1. franceză ca specialitate secundară, se vor prezenta înaintea comisiunii chiar dacă au cerut să dea examen în altă comisiune. Se vor mai prezenta înaintea acestei comisiuni (A), candidatele şi candidaţii cari trec examenul de capacitate pentru 1. română (principală) şi ca secundare una din specialităţile istoria, geografia şi filozofia. Cei car dau examen numai la L română (secundară), se vor prezenta înaintea comisiunii D, prezidată de d. prof. Rădulescu-Motru. Această comisie îşi începe lucrările la 15 Februarie. Cei cari dau examen numai la specialitatea dreptul, sau dau această specialitate in afară de grupă, se vor prezenta înaintea comisiunii, prezidată de d. prof. I. Petrovici. Această comisie îşi începe lucrările la 15 Februarie. Candidaţilor înscrişi la religia creştină ortodoxă, fiind obligaţi să mai dea ca secundare şi una din specialităţile 1. română, latină, sau istoria Ministerul le face cunoscut următoarele : a) 1. română o vor trece înaintea comisiunii , prezidată de d. prof. Rădulescu-Motru. Această comisiune îşi începe lucrările la 15 Februarie. b) Latină o vor trece înaintea comisiunii A prezidată de d. prof. Rădulescu-Pogoneanu. Această comisîune îşi începe lucrările la 15 Ianuarie crt. c) Istoria o vor trece înaintea comisiunii G, prezidată de d. prof. Simion Mehedinţi Această comisîune îşi va începe lucrările la 1 Februarie 1930. „Curentul“ la Piteşti PITEŞTI, 10. ALEGERILE JUDEŢENE. _ In vederea alegerilor judeţene s’au fixat următoarele secţiuni de votare: Şcoala primară nr. 1, şcoala Nicolopol şi Primăria. JUDICIARE. _ Comerciantul angrosist, Mişu Mehenstein din localitate, a cerut tribunalului acordarea unui concordat preventiv, comerciantul prezintă un activ de 5.572.810 și un pasiv de 4.044.560. Oferă creditorilor 80 la sută din creanțe. Tribunalul a fixat data de 13 Ianuarie, când va lua cererea în cercetare. PUS IN LIBERTATE. — Comerciantul Petre Gh. Gulecu fiind declarat în stare de faliment a fost arestat, bănuindu-se în sarcina sa c’ar fi indicii de bancrută. Tribunalul i-a infirmat mandatul întrucât deţinerea sa nu a mai fost socotită ca necesară. BĂTUT. — Indivizii Costache Dumitru, C-tin Costache şi Radu Sf. Crăciun, din com. Mozăceni, sau năpustit asupra consăteanului D-tru Marin Teian, lovindu-l grav. Pacientul a fost internat, în stare gravă, în spitalul Mozăceni. Indivizii au fost înaintaţi prefectului local. SPECTACOLE. — Cinema Lux prezintă cu începere de Marţi 14 Ianuarie marele succes „Noaptea de Amor" (Nult d’amour). CinemaAquila'‘ prezintă cu începere de Luni 13 Ianuarie „Masca Diavolului cu John Gilbert. 40 de ani de la moartea lui Ion Creangă ”. NEAMȚ 8. — D. Niculae Bancea, harnicul președinte al ateneului popular „Ion Creangă!" a avut fericita ideie de a proslăvi figura marelui scriitor popular, — al cărui nume atennanl îl poartă — printr’o festivitate de comemorare a 40 de ani dela moarte.Eri fiind ziua onomastică, s’a oficiat slujba religioasă pentru odihna sufletului la biserica Sf. Niculae răspunsurile fiind date de corul ateneului „I. Creangă", apoi asistenţa . In frunte cu autorităţile a format un impozant cortegiu parcurgând str Ştefan cel Mare, Principele Ferdinand, îndreptându-se spre casa părintească din suburbia Humuleşti. In casa în care Ion Creangă a petrecut tinereţea, d. N. Bancea a ţinut o cuvântare, relevând activitatea naţională a marelui scriitor, precum şi importanţa lui pentu satul natal. .Oratorul face un sucdnt istoric al vieţii şi scrierilor lui Creangă. Corul ateneului a executat diferite cântece laice, după care s-a dat o mică gustare în localul băncii populare „Ion Creangă" din suburbia Humulești. Festivitatea a luat sfârşit într’o finişte solemnă, ca un pios omagiu adus marelui povestitor. Carteluri lor mare din pag. I) al producţiei noastre industriale şi nu putem decât să aprobăm exercitarea unui control asupra cartelurilor. Dar nu putem admite, ca sub aceste pretexte, bugetul public să fie iarăşi încărcat cu sarcina industriei parazitare-Să se sfârşească ! După tariful vamal protecţionist, care ne-a fost hărăzit, după favorizarea recentă a industriei indigene la licitaţiile publice, cu zece la sută peste preţul ofertelor străine, încărcate cu taxe vamale şi de transport, o lege de încurajare a industriei a devenit de prisos-Ar reprezenta un abuz. Ricardo Citiţi : Mica Publicitate Carnetul zilei I NIMl ♦ — — Baloane de săpun Hifime SAMBATA, 11 IANUARIE 1930 ORT.: Cat. Păr. Teodosie Chinoviarhul-CAT.: Sf. Higiu Popa (t 142). ISR.: U Tereth 5690. Sabath. ♦FftTBE OPERA ROMANA: „Cavalerul Rozelor’’. TEATRUL NATIONAL, matineu" „O femeie fără importanţă”; seara: „Marele duhovnic’’. TEATRUL REGINA MARIA: matineu „Marius"; seara: „Topaze”. TEATRUL MARIOARA viNTURA : matineu şi seara: „Spune-mi că sânt urât’’TEATRUL ALHAMBRA : „Cafeneaua mică”. STUDIO T- NAŢIONAL: matineu : „Muşcata din fereastră seara : „Mary Dugant’. TEATRUL FANTOME ŞI PAIAŢE: „Sicriul de carne „Groaza cea mare' şi „Şoferul’’. CINEMATOGRAFE CAPITOL : „Anne Marie'’ cu Anny Ondra ţi „The New Yorckers Va* gabonás ’. TRIANON : „Potopul* (Fum sonor). LUX: „Doctor Poison'* cu Conrad Veidt şi celebra orchestră argentină Eduard Bianco. REGAL : „Răsturnarea Ţigăncii’ cu Dolores del Rio, film complect sonor. SELECT ! „Patriotul'1 cu Emil Jannings. BULEVARD PALACE: „In plină viteză” cu Harold Lloyd. LIPSCANI: „Doi trandafiri roşii’’ cu Liane Haid. FEMINA: „Haiducii”' film românesc in 12 acte. CINEMA CORSO: „Tu m’appartiens'' cu Francesca Bertini, Suzi Vernon şi Rudol Klein Rogge. ELITE : „Carmen’’ cu Raquel Meller şi revista „Purcel pe varză’’ de Nicon-Nican. I R. P. A. (Ateneul Român): „Satul Ispitelor*’MARNA: „Pat Patachon" Marilena Bodescu şi Ion Pribeagu. MARCONI: „Cartier Latin' cu Ivan Perkiiei şi trupa Titi Mihăilescu. VOLTA BUZEŞTI: „Prezidentul haimanalelor” cu Harry Piei şi teatru. RAHOVA: „Cântecul Cazacilor’ cu Hans A. V. Schletow acompaniat de cor rusesc. DICHIU : „Delir’’ cu Greta Garbo şi John Gilbert. GLORIA: „Femeia in lună’’ ca Gina ÎL, un og şi Willy Fritsch. TERRA: „Taverna Misterioasă şi Banda Veselă’’, la urmă Compania de reviste Lică Rădulescu. AMERICAN: „Pământul Voluptăţi’ cu Greta Garbo şi Niels Asther- ATENEUL OBOR : „Părintele Sergiu” cu Ivan Mostouchine. La fine o comedie americană- ROMA: „Isprăvile căpitanului’’. FILANTROPIA : „Sânge pătimaş" cu Ramon Novarro şi Joan Crawford şi o comedie. Pe cucoana. Catcina n’am cunoscut-o decât in treacăt — intr'o vacanţă de vară când mă abătusem prin Bacău, să văd pe nepotu-său, un bun prieten al meu — dar impresia ce mi-a lăsat e vie, încă, — după aproape 20 de ani — in mintea mea. Par'c'aş vedea-o intr'o diorama, lat-o, deschizând uşile fără sgomot şi păşind în vârful picioarelor — încălţate numai cu ciorapii — vorbind din vârful buzelor — subţiri, carouă foiţe de ceapă — şi cotind, haiduceşte, o ptereche de ochi, mari şi negri, ce încadrau — ca două sentinele — nasul ei, de uliu... De cum păşisem pragul casei, nepotu-său — astăzi, profesor la Iaşi — mă avertizeze: — „Mai ales, ia seama să nu trânteşti ceva, sa nu sgării scândurile, cu scaunul şi sa nu pătezi faţa de masăi Iar după o pauză, privind, jenet, în pământ: — „La masă, dacă te invită să iei a doua oară, nu te potrivi / Că, aşa zice ea, de politeţă; dar mai bine, nu lua. Leza că mergem amândoi în oraş, după masă şi... fac eu cinste!..” Eram deja destul de tulburat, de aceste recomandaţii. Când am dat cu ochii de ea, pe-c’că m’a străpuns, cineva, cu un fier roșu. — „Păi, iaca, îi bine!.." făcu ea, când prietenul meu mă aduse, ca pe un vinovat, înaintea ei. „Tare bine face lancu — lacu era nepotu-sâu — că-şi pofteşte și mosafiri, in casa mea ! Şi-adicătelea, de ce nu i ar pofti, mă rog?... Casă este, masă este, că, unde mănâncă trei, mănâncă şi-al patrulea !„“ Şi, întorcându-mi spatele, dispăru, fără sgomot, pe uşă. Mi se sleise sângele, în vine. Cele două zile pe care le-am petrecut acolo, aproape că nici nu suflam. Vorbeam in şoaptă şi la masă, refuzam vehement invitaţia gazdei, de a mai lua odată. Când am plecat, mi-a întins amândouă mâinile: —Mergi sănătosel*' mint urat ea şi, dacă s’o’ntămpla să mai poţi, mei poftim pela noi. Bine-inţeles că... nu s’a’ntâmplat să mai pot veni pe-acolo ! Poate că aş şi fi uitat-o pe biata cu coerlă Catrina, dacă nu mă întâlneam, astă vară, cu lancu. Era în doliu: murise mătuşica şi-i lăsase casa dela Bacău. La un pahar de vin, mi-a povestit, săracul lancu, cât s'a canonit cu ea. De trei ori spunea doctorul că a murit şi, după câteva clipe, reîncepea să respire. Nu se văeta de dureri; daci plângea inima când vedea câtă risipă se face cu boala ei- Veşnic ii cerea, lui nepotu-sâu, cheile de pe la dulapuri şi le ascundea sub perină... Spre sfârşit, căzuse în comă. Și tocmai când lancu îi aprindea lumănarea, la cap, pleoapele muribundei începură să palpite, violent. — „lancule"1, şopti ea. „Vezi unde-s cheile de la bufet, că umblă hoaţa ceia de Mariţa, la zahăr ..." Şi, cu vorba asta, şi-a dat duhul Geer Patrick FARMACII DE SERVICIU Em. Schuster, cal. Victoriei 138, telefon 221/54; N. S. Georgescu, cal Grivitei 323, tel. 348/09 ; D. Nicolau, cal. Rahovei 81, tel. 325/30; W. Gresser, cal. Mosilor 272, telefon 374/12; A. Solomon (fost Thüringer, b-dul Elisabeta 34, tel. 321/45; M. Paleacu, b-dul Col. Ghica 57; G. Bulandra, b-dul Carol 9 telefon 227/73; Gh. Tomascan, str. Doamnei 27, tel 320/93; Lelia Niculescu, str. Maica Domnului 1, tel. 207/51; Farm „La Arab" (L. I. Ratz) str. Carol 142, tel. 342/68; Stefan Leonescu, str. Romană colt Tunari 2. Cum e vremea VINERI 10 IANUARIE 1990 In România, ora 3 luni. Timpul a continuat să se menţină cu cerul variabil, înseminări intermitente prin Ardeal-Banat şi mai mult acoperit şi ceaţă în restul ţării. Vântul slab din sectorul SW şi temperatura în creştere, semnalându-se desgheţ prin sudul Basarabiei şi Dobrogea. Temp, minimă a atins azi dimineaţă plus 2 gr. la 5 gr. in SE ţării şi între minus 3 gr. la minus 6 gr. în V şi SW. Prin Ardeal între minus 8 gr. la minus 12 gr. Temp, maximă a variat ori între 6-7 gr. plus pe litoralul Mării şi minus 1 gr. la minus 4 gr. în restul ţării. Presiunea atmosferei a scăzut variind între 771 mm. la Vişeu de sus şi 765 mm. la Bistriţa. La Bucureşti-Filaret, ora 8 a. m. Presiunea atmosferei 769 mm. Temp. 0 gr. Umiditatea 98 la sută. Vânt de la N cu 2 mps. Cerul acoperit Temp, maximă ori minus 2 gr. Temp, minimă azi minus 2 gr. Timpul probabil de la 10 la 11 Ianuarie, ora 20. Presiunea în scădere cu 2-3 mm. Cerul noros, timp umed şi ceţos. Ziua relativ cald. Noaptea desgheţ in câmpia Dunării, pe litoralul Mării şi sudul Basarabiei. Vânt slab dinspre S şi SE. Citiţi: Mica Publicitate Un len cuvântul Duminică 12 Ianuarie 1930 Crâmpeie_ Un nou local de cinematograf în Capitală Aflăm că o societate străină cu un capital de 200.000 dolari, a decis clădirea in Bucureşti a unui cinematograf cu 2000 locuri, prevăzut cu toate instalaţnile moderne. Reprezentanţii acestei societăţi sunt în tratative cu o mare bancă din Capitală pentru cumpărarea unei mari clădiri în plin centrul orașului. In cazul când tratativele vor fi duse la bun sfârşi, lucrările vor începe la începutul lunii Martie, astfel că în luna Septembrie Capitala va poseda unul dintre cinematografele cele mai frumoase de pe continent. Activitatea Teatrului Naţional din Praga Cu începere dela 1 ianuarie 1930, Teatrul National din Praga, care a fost până In prezent al regiunii Cehia, a devenit Teatru de Stat cu scene de operă şi dramă- Teatrul Naţional şi a doua lui scenă de la Teatrul Stavovske,, formează cele mai bune teatre din Cehoslovacia. Teatrul Naţional are aproape 2000 locuri, 44 loje, 260 locuri rezervate şi 750 locuri de stat. Teatrul Stavolske are 1346 locuri. Ambele teatre dau câte 10 reprezentaţii pe săptămână Activitatea ambelor teatre e deosebit de intensă. Atât scena de operă, cât și cea de dramă dau câte 30 premiere într'o stagiune. Stagiunea actuală a Teatrului Naţional din Praga este deosebit de reuşită. Spectacolele Operei necesită astfel de cheltueli, cari nu pot fi acoperite din veniturile proprii. Cheltuelile scenei de dramă nu sunt mai mari decât veniturile. In total subvenţiile statului formează 12 milioane cor. anual. Bugetul Teatrului National pentru 1330 este de 22 mii. cor. Numărul total al personalului Teatrului National (cele trei grupe ale ansamblului: operă, dramă, balet, precum şi personalul technic) este de 800 membri. Paralel cu creşterea oraşului, creşte la Praga şi numărul teatrelor In anul viitor se va trece la construirea unei clădiri grandioase, care va servi pentru Opera de Stat Pianete în Cehoslovacia Industria instrumentelor muzicale din Cehoslovacia a ajuns la o mare desvoltare. Fabricile de piane produc anual peste 10000 piane, dintre cari cea mai mare parte e desfăcută în Cehoslovacia. Cărţi-Reviste Primim la redacţie: „Calendarul cooperativelor’pe 1930. „Alba Iulia in umbra Trianonului’’ lucrare datorită publicistului Sever Stoica. • A apărut: „Cum să ne Îngrijim corpul şi fața ’ de Fulmen-Laura. O interesantă carte în care autoarea dă doamnelor sfaturi de higienă, reţete de înfrumuseţare şi multe reţete practice. Costul unui volum 100 lei. Conferinţele "Institutului Social" Duminică, 12 Ianuarie, orele 11 a. m va avea loc în Aula Fundaţiei Carol I a 7-a prelegere publică din ciclul organizat pentru anul acesta de Institutul Social Român cu privire la : „Experienţa politică şi socială contimporană". Va vorbi d. Şerban Voinea despre: „Sovietism in doctrină şi acţiune’’. Progresele aerodinamicei Azi, Sâmbătă, orele 9 seara are Ioc in amfiteatrul şcoalei politechnice, conferinţa d-lui profesor ing. DGhermani despre : „Progresele hidro si aerodinamicei’’ din ciclul de conferinţe organizat de federaţia societăţilor elevilor ingineri ai şcoalei politechnice. Expoziţia pictorului Teodor Filippov De câteva zile, într’una din sălile de sus de la Mozart, expune lucrări foarte interesante pictorul basarabean teodor Filippov, expoziţia rămânând deschisă până la 24 Ianuarie. Sunt, aci pânze remarcabile: Maci, In zorii zilei, Tufișuri, La periferie, Stanca, La culesul gutuilor, Toamna, Primăvara- Sau, dintre lucrurile ce au drept subiect Moscova: La zidurile Cremlinului, Biserica din Cremlin, Turnul Cremlinului. Nu ne îndoim ca publicul amator va fi mulțumit vizitând interesanta expoziţie a pictorului T. Filippov- 394 m. BUCUREȘTI — 17: Orch- Moskopol-Leon. Rosen: Când inima vei dărui. Jurmann: Tu pot să pleci- 17,15: D. F. Aderca: Buletinul artistic european. 17,30: Orch. Moskopol-Leon. Bottero: Tangoul rozelor- Mascheroni: Madona brună- Bixio : Tangoul rândunelelor. Soler: Rezango. 18: Buletin meteor, şi ştiri de presă- 18.10: Orch. Moskopol- Leon. Schmidt: Odată spun adio, vals boston- Fr. Grothe: Când vioara cântă lin. H- May: Iubirea Doamnă, nu-i o jucărie- Alex. Leon: Pe unde treci, romanţă. V. Monti: Csardaş (fluerat Jean Moskopol). Grieg: Solveig Lied. 21: Năpasta, dramă în 2 acte de Ion Luca Caragiale. Persoanele : Dragomir, Ion, Anca, Gheorghe, Ţărani, jucată cu artiştii Teatrului Naţional în regia d-lui Victor Bumbeşti. (Distribuţia va fi anunţată in ziare) 22: Plăci de gramofon. 22,45: Ştiri de priză. 291 m. TORINO. — 13,30: Concert executat de quartetul radio. 17,30 : Concert executat de quintetul radio. 21,30: Trans. unei opere dela teatrul Scala, din Milano- Vineri 10 Ianuarie 1930 418 m. BERLIN. — 17,30: Muzică distractivă. 20,30: Conf. 21: Concert de schlagere. 22: Cabaret- 1,30: Muzică de dans. 516,3 m. VIENA. — 18,20: Despre omul de zăpadă, poveste de Annie Krenek și Gustav Behrend. 19: Josef August Lux citește din propriile opere. 19,35: Ora lied-urilor. 20: Concert, la pian Josef Holzer. 21,05: Ora, meteorul. 21,10: Poveste cu strigoi 21,30: Spuky! piesă de Karl Behr- In continuare muzică de dans executată de capela Hanns R. Korngold. După terminarea programului, trans. de radiofotografii. 550 m. BUDAPESTA. — 17: Noutăţi- 18: Conf. 18,30: Quartet de pian 20,30: Trans. unei operete din studio „Rip van Winkle” de Plaquette pus în scenă de M- T- Hegedues, șef al orch. Otto Berg. In continuare concert al orch. de ţigant Jenoe Pertis de la hotel Britania. 1725 m. PARIS (Clichy). — 18: concert. 20,05: Concert de plăci de gramofon- 21: Causerie- 21,45: Concert al orch- radio. 22,30: Concert de plăci de gramofon-