Cuvântul Libertății, ianuarie 2003 (Anul 15, nr. 4013-4036)

2003-01-13 / nr. 4020

4 Luni, 13 ianuarie 2003 Secretarul de stat în Ministerul Administrației Publice, Ilie Ște­­fan(foto), a participat la sfârșitul săptămânii trecute, pentru prima dată, la o conferință de presă a Or­ganizației Județene a PSD Dolj. Deși, în prezent, reprezentantul or­ganizației Dolj în Guvern este doar membru în filiala județeană a parti­dului, Ilie Ștefan a afirmat că reacti­varea sa politică a avut o conotație tehnică. “Am primit, la începutul anului trecut, din partea prim-minis­­trului Adrian Năstase propunerea de a lucra în echipa sa guverna­mentală, unde am ocupat o funcție precumpănitor tehnică. Reactivarea mea politică a avut mai mult o co­notație tehnică, după care mi s-a părut onorabil să-mi depun adeziu­nea la această formațiune politică. Nu fac parte din structuri de condu­cere la nivel de partid și nici nu voi face parte, decât, probabil, în urma unor alegeri", a adăugat Ilie Ștefan. Pe de altă parte, domnia sa a ținut să infirme toate speculațiile apărute în presă care îl dădeau ca unul din­tre candidații cerți pentru postul de prefect de Dolj: “llie Ștefan nu va fi niciodată, sau cel puțin în viitorii pa­tru - cinci ani de zile, prefect de Dolj. Tot ceea ce s-a scris este neade­vărat. Dacă s-ar întâmpla altfel, mi­­ar fi rușine să mai apar la această masă, în fața dumneavoastră". Dar, dacă este sarcină de partid, ce vă faceți, domnule secretar de stat? Și președintele PSD Dolj, Ion Voicu­­lescu, este de părere că afirmațiile apărute în presa locală cu privire la o probabilă demitere a actualului prefect de Dolj, Cornel Mandea, sunt pure speculații. “Până nu se va face o evaluare adevărată, după criterii de competență, nu se poate lua în discuție demisia sau demite­rea; în acest moment, nu face bine nimănui perpetuarea acestei stări de confuzie”, a continuat Ion Că­lin, secretar de stat în Ministerul Ad­ministrației Publice. DENISA POPESCU Politica “Ilie Ștefan nu va fi niciodată prefect de Dolj” Ion Voiculescu, președinte PSD Dolj: “Candidații social - democrați pentru posturile de’primari vor fi stabiliți în urma unor sondaje de opinie’" Un alt criteriu de care se va ține seama la completarea listelor electorale pentru 2004, este, în opinia liderului organizației județe­ne, modul în care aspirantul, membru PSD (bineînțeles), are susținerea familiei și rudelor apro­piate. Unul dintre obiectivele ime­diate ale Delegației Permanente a PSD Dolj este “selectarea cu gri­jă” a candidaților care vor fi trecuți pe listele electorale pentru 2004. Activitatea și vechimea în partid, imaginea pe care o are în comu­nitate sau seriozitatea nu mai sunt criteriile esențiale de care un membru PSD Dolj trebuie să facă dovadă pentru a fi trecut pe listele de consilieri și primari pentru 2004. “Vom ține seama de modul în care aspirantul la o asemenea funcție este susținut de familie și rudele apropiate. Vă dați seama că dacă într-o comună candidatul nu se înțelege bine cu rudele, ce șanse ar avea să fie votat de ceilalți ce­tățeni?”. Voiculescu a mai preci­zat, probabil pentru a pune capăt zvonurilor cu privire la modul în care se va proceda la desemna­rea candidaților pentru funcțiile de primari în orașele doljene, că “la momentul oportun, vom face un sondaj de opinie. Candidatul cel mai bine plasat în sondaj va fi tre­cut pe listele electorale". DENISA POPESCU In primul trimestru din 2004, prin programul PSAL II, Sucursala de Distribuție Craiova a SC Electrica SA se privatizează Ion Săndulescu, directorul SC Electrica SA, Sucursala de Dis­tribuție Craiova, ne-a declarat că privatizarea societății este preco­nizată a se realiza în primul trimes­tru al anului viitor. “Pentru Banat și Dobrogea s-a încheiat deja eva­luarea și se așteaptă organizarea licitației pentru a se privatiza Olte­nia și Moldova. Oricum, în 2003, nu se întrevăd disponibilizări", a pre­cizat dir. Săndulescu, în ceea ce privește obiectivele cuprinse în pro­gramul activităților care se vor de­rula anul acesta, domnia sa a amintit, printre altele: modernizarea casie­riei centrale (lucrările fiind evaluate la suma de aproximativ 1,5 miliar­de de lei); introducerea sistemului autocitire și în zona centrală a ora­șului; modernizarea stației din ora­șul nostru, care va înghiți din buge­tul societății peste 70 de miliarde de lei - alimentarea cu cablu de 110 kw, menită a îmbunătăți funcționa­rea cât și a oferi o siguranță mai mare în sistemul energetic; moder­nizarea rețelelor de joasă tensiune din municipiul nostru și din teritoriu, precum și reparația instalațiilor care au generat probleme în cursul anu­lui precedent (ex: zona Bordei), care vor mai absorbi alte aproxi­mativ 30 de miliarde de lei, în con­dițiile în care, începând din acest an, achiziția de energie electrică este realizată de filiala din Craiova, care negociază direct cu partenerii, iar consumatorii sunt rău-platnici (de­bitele acumulate cifrându­se la cir­ca 200 de miliarde de lei), condu­cerea managerială a societății se așteaptă la o serie de probleme. LUMINIȚA TUDOR­ OFF-uri de GABRIEL BRÄRJ-MIB - Te rogi pentru spălarea păcate­lor? - Nu! Pentru spălarea banilor! ACTUALITATE Intre cele cinci premiere din cea de-a doua parte a stagiunii 2002-2003. Spectacol cu actorul Florin Piersic­­ la Liricul craiovean Odată cu reluarea activității în noul an, conducerea Teatrului Li­ric „Elena Theodorini” din Craiova a pus la punct programul de spec­tacole ce se va desfășura până la sfârșitul stagiunii artistice 2002- 2003, mai precis până pe data de 25 iunie a.c. în această perioadă, instituția va oferi publicului aproa­pe 25 de reprezentații, dintre care unele deja cunoscute iubitorilor de operă și operetă, cum ar fi „Con­tesa Maritza”, de E. Kalman; „Na­­bucco”, „Traviata”și „Bal mascat”, de G. Verdi; „Turandot”, de G. Puccini; „Fântâna din Baccisa­­rai”, de B. Asafiev; „Voievodul ți­ganilor”, de J. Strauss; „Carmen”, de G. Bizet sau „Don Pasquale”, de G. Donizetti. Pe lângă aceste spectacole, însă, artiștii teatrului vor pune în scenă și cinci premiere. Prima - „Peer Gynt", de E. Grieg -este programată pentru data de 22 ianuarie și se va bucura de participarea extraordinară a cu­noscutului actor Florin Piersic. îi vor urma „Lucia di Lammermo­­or”, de G. Donizetti­­ pe 26 fe­bruarie. „Oratoriul de Paște”, de P. Constantinescu­­ pe 27 aprilie, la Catedrala Mitropolitană „Sf. Du­mitru” din Craiova (ambele avân­­du-l ca dirijor Marius Hristescu), și „Văduva veselă", de F. Le­­har­­ pe 11 iunie (dirijor Flori­an George Zamfir), în încheie­rea stagiunii artistice 2002- 2003, Teatrul Liric „Elena Theo­dorini” va prezenta, în premieră absolută, spectacolul „Floare de salcâm”, de C. Ungureanu, fost director al acestei instituții. Reprezentația ar putea avea loc la Mănăstirea Bistrița din jude­țul Vâlcea, conducerea muzi­cală aparținând dirijorilor Flori­an George Zamfir și Traian Ichim. I/IAGDA BRATU Cu sprijinul Centrului Creației Populare Dolj, Comuna Galicea Mare va avea o monografie reactualizată Printre puținele așezări rurale ale Doljului care beneficiază în acest moment de o monografie se numără și Galicea Mare, comu­nă situată, după cum se știe, în sud-vestul județului, la 55 de kilo­metri depărtare de Craiova și 35 km de orașul Calafat. Localitatea numără în prezent 4.970 de locui­tori, dintre care 470 sunt școlari, ce studiază în trei unități de învăță­mânt cu clasele I-VIII, și 130 preșcolari. Sunt date pe care le­­am aflat de la primarul localității, Jenică Artinescu, dar care nu se regăsesc actualizate și în mono­grafia comunei, întocmită pe la 1970 de profesorul Ion Riza. Lu­crarea are aproape 150 de pagini și este structurată pe patru capito­le - „Descrierea comunei”, „Co­muna în orânduirile veche, me­die și modernă, până la 1918”, „Comuna în orânduirea capitalis­tă contemporană 1918-1944" și „Evoluția comunei de la 23 au­gust 1944 până azi". Cu sprijinul Centrului Creației Populare Dolj, „Monografia co­munei Galicea Mare” va fi în acest an reactualizată și tipărită, în cadrul unui program de colec­tare și revizuire a datelor cuprin­se în monografiile sătești, acolo unde ele există, și întocmire­a lor în cazul în care n-au fost făcute niciodată. Programul se realizea­ză printr-un parteneriat între această instituție, consiliile locale și primăriile localităților doljene, fi­nalitatea dorită fiind oferirea unei imagini de ansamblu a societății rurale doljene la începutul seco­lului trecut. După cum ne-a preci­zat prof. drd. Mihai Fifor, direc­tor al amintitei instituții, lucrarea este cuprinsă în planul editorial al CCP Dolj pentru anul 2003, ală­turi de alte volume, precum „Cul­tul morților la Salcia - Argetoa­­ia”, „Symposia - caiete de etno­logie și antropologie” și altele. MAGDA BRATU SPECTACOL DE MUZICA ȘI POEZIE DEDICAT ANIVERSĂRII POETULUI NATIONAL Cu prilejul aniversării a 153 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, Corala Academică a Filarmoni­cii „Oltenia” din Craiova, condusă de tânărul dirijor Edward Man, va prezenta miercuri, 15 ianuarie, de la ora 18, un spectacol de muzică și poezie. Cu acest prilej vor evolua și pianista Corina Stănescu, precum și actorul Emil Boro­ghină, care va recita câteva versuri din opera autorului. După cum ne-a precizat directorul general al filarmonicii craiovene, Gheorghe Fabian, concertul a fost cedat elevi­lor de la Școala nr. 23, unitate de învățământ gimnazial condusă de prof. Constanța Negrea. „Perfuzii cu cerneală” Este titlul celui de-al patrulea volum de versuri semnat de Liliana Hino­­veanu și apărut recent la Editura „Aius” din Craiova, cartea urmând a fi lansată joi, 16 ianuarie, ora 14, la Galeriile Radio-Arts ale Studioului Terito­rial de Radio „Oltenia” Craiova, în cadrul unei emisiuni cu public transmisă în direct, realizator și moderator fiind prof. dr. Gabriela Rusu-Păsărin. „Per­fuzii cu cerneală”apare pe raftul cu poezie al cunoscutei realizatoare de emisiuni la amintitul post de radio după șapte ani distanță în timp de la primul volum de versuri pentru copii, intitulat „Poveste de Paști” și editat tot la „Aius”. în această perioadă, însă, Liliana Hinoveanu a mai publicat alte două cărți, anume „Spre o altă pedeapsă" (Ed. Vlad,Vlad, Craiova) și „Trans­fer de imagine” (Ed. „Radical”, Dr. Tr. Severin). Cât despre autoare, domnia sa s-a născut în comuna Vânjuleț din județul Mehedinți și a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității din Craiova - Secția română-franceză’, promoția 1980. După ce, aproape zece ani, a fost cadru didactic, a intrat în marea familie a radioului oltean, unde este realizator de emisiuni din anul 1990. MAGDABRAT| MAGDA­BRATU iliiUivi ttlOWrc LiHä 1 pCR]l'UZil -CUI CC|1NJCAJ_\ PC „ZILELE MIHAI EMINESCU”­­ LA BOTOȘANI Ca în fiecare an, ziua de 15 ia­nuarie aduce cu ea o mulțime de manifestări. Dincolo de inevitabilele festivisme, probabil cea mai impor­tantă continuă să rămână „Zilele Mihai Eminescu”de la Botoșani, ajunsă la cea de a XXXIV-a ediție, ce se va derula, mâine și poimâi­ne, în organizarea Primăriei și Con­siliului Județean Botoșani, Muzeu­lui Județean, Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Botoșani, Socie­tăților „Hyperion“ din Botoșani și „Raluca Iurașcu“ din Vorona, locul de naștere a mamei poetului Mihai Eminescu. în cadrul manifestării va fi decernat și Marele Premiu pen­tru Opera Omnia al Concursului național de poezie și interpreta­re critică a operei eminesciene „Porni Luceafărul“, care va avea o valoare echivalentă cu 1.000 de euro. Marele câștigător al premiu­lui va deveni și cetățean de onoare al municipiului Botoșani. Nominali­zații din acest an sunt Gabriela Me­­linescu, Ilie Constantin, Cristian Simionescu, Ion Mircea și Nico­­lae Prelipceanu. Juriul care va decide cui îi va reveni această dis­tincție este prezidat de Nicolae Ma­­nolescu și îi are în componență pe Mircea Martin, Ion Pop, Cornel Ungureanu și Alexandru Călines­­cu. Anul acesta a adus, însă, și o noutate în modalitatea de jurizare: toți nominalizații vor fi invitați la Bo­toșani, iar câștigătorul va fi desem­nat prin vot secret, chiar în diminea­ța zilei de 15 ianuarie, cu câteva ore înainte de festivitatea propriu­­zisă. Dintre laureații edițiilor anterioa­re ale concursului i-a­m menționa pe Mihai Ursachi, Gellu Naum, Cezar Baltag, Petre Stoica, Ileana Mălăncioiu, Ana Blandiana, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Ivănes­­cu, Cezar Ivănescu, Constanța Buzea sau Emil Brumaru. MAGDA BRATU CUVÂNTUL LIBERTĂȚII REGULI STRICTE IN ȘCOLI Accesul în unitățile de învățământ preuniversitar din județul Dolj, dar și din toată țara, va fi posibil, de acum înainte, numai prin punctele posibil de controlat de către personalul de serviciu sau de pază. Conform noului Regulament cadru de ordine interioară, recent avizat de către prefectul Cornel Mandea, conducerea unității școlare are obligația de a pune la dispoziția personalului de serviciu toate mijloacele de comunicare cu forțele de ordine, de a stabili, de comun acord cu comitetul de părinți, ecusoanele elevilor și specificitatea acestora pentru instituția respectivă, de a asigura un spațiu pentru vizitatorii elevilor în timpul programului. Persoanele străine nu vor mai putea pătrunde în incintă decât după legi­timare și, de asemenea, după primirea unui ecuson special prevăzut. Dacă până acum elevii aveau libertatea deplină de a intra și a ieși din școală, acum ei nu mai pot părăsi incinta decât la sfârșitul programului sau pe baza unui înscris de la diriginte, ori managerul unității. Suprave­gherea tinerilor va fi asigurată de către membrii Consiliului de Administra­ție, profesorii și elevii de serviciu, personalul de pază, pedagogii și supra­veghetorii de noapte. în plus, Regulamentul-cadru stabilește și măsuri specifice pentru poliție, jandarmerie, gardieni publici și pompieri. ANITA CIOCOȘ SENATUL PREGĂTEȘTE O LEGE DE CREDITARE PE TERMEN LUNG A STUDENȚILOR Președintele Comisiei de învățământ din Senat, liberalul Ion Păun Otiman, a declarat, zilele trecute’, într-o emisiune difuzată pe un post național de televiziune, că a început să lucreze la un proiect de lege privind creditarea studenților. Printre alte amănunte, privitoare la viața de student și de cadru didactic universitar, președintele CIS mai preciza: “Nu mai suntem în socialismul oriental, în care toată lumea primește burse. Studiile universitare înseamnă o finanțare care poate să vină din mai multe părți, din surse private, dar și din partea familiei”. Pentru că știe cum stau lucrurile în învățământul universitar românesc, fiind rector al Universității de Agronomie din Timișoara, domnia sa mai susținea că actualul sistem de învățământ din România nu mai poate fi competitiv în Europa și că trebuie schimbat fundamental. Potrivit lui Ottman soluția poate fi o creditare a studenților pe termen lung din partea unor firme, beneficiarii creditelor urmând ca la terminarea facultății să devină angajați ai respectivelor societăți. “Vreau să mă ghidez după legislația în vigoare din UE, dar raportată la realitățile țării noastre”, a mai afirmat Otiman. DANA DAMAN - DRAGOTĂ PAMANT PENTRU ȘCOLILE DIN MEDIUL RURAL ȘI PERIURBAN Unitățile de învățământ primar și gimnazial din mediul rural și periur­ban, precum și liceele agricole, agromontane, silvice și pedagogice care nu au în proprietate terenuri agricole în extravilan vor primi, conform proiectului noii Legi a învățământului preuniversitar, o anumită suprafață de pământ pentru constituirea lotului didactic experimental. Suprafața variază după cum urmează, în funcție de nivelul unității respective, astfel, 1 hectar pentru școlile primare, 2 ha pentru școlile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice și minimum 10 ha pentru liceele agricole, agro­montane și silvice, în echivalent arabil. „Loturile didactice experimentale se atribuie, la cerere, unităților școlare respective din terenurile agricole și silvice care au aparținut școlilor sau, după caz, din fondul de rezervă al localităților, aflat la dispoziția consiliilor locale, în cazul în care pe teritoriul localității nu există resurse de pământ, suprafețele respective se atribuie în folosință din terenurile aflate în proprietatea autorităților publice locale, sau în administrarea Agenției Naționale de Dezvoltare și Amenajare Rurală sau a Agenției Domeniilor Statului” - a declarat prof. Aristidie Gheorghiu, directorul Inspectoratului Școlar Județean Dolj. ANITA CIOCOȘ Blana ursului din pădure *la primele nouă luni ale anului 2002, în industrie au fost investite 43.057 miliarde lei, ceea ce reprezintă 38,2 la sută din totalul investițiilor din economie, potrivit datelor pre­zentate de Ministerul Industriei și Resurselor în lucrarea “Industria­­ după doi ani de guvernare a PSD”. Eu, personal, aștept cu înfrigurare lucrarea „România­­ la două se­cole după guvernarea PSD”... *Din totalul de investiții în indus­trie, 22.600 miliarde lei (52,5 la sută) au fost realizate în sectorul majoritar privat, în ceea ce privește domeniile spre care s-au îndrep­tat investițiile, 45,2 s-au cheltuit pentru lucrări de construcții, iar 49 la sută pentru achiziționarea de uti­laje, inclusiv mijloace de transport. Din totalul de utilaje, în valoare de 12.587,6 miliarde lei, 53,5 la sută s-au cheltuit pentru achiziționarea de utilaje din import. Mai rămâne să se aducă din import și o jumă­tate de președinte, 113 la sută de prim-ministru, vreo 75,23 la sută miniștri, vreo 99,99 la sută minis­tere. Și atunci să vezi trai, nenea­­că, în România!... ‘Toate actele normative care privesc acordarea de sprijin finan­ciar producătorilor agricoli în anul 2003 sunt aprobate și acest sprijin poate fi asigurat de la începutul anului, a anunțat o „goangă” din MAAR Adică Ministerul Agricul­turii, Alimentației și Pădurilor. Din bugetul pe anul 2003 cheltuielile repartizate sunt de circa 25.825 miliarde lei, din care 14.324 mili­arde sunt de la bugetul de stat, 485 miliarde din credite externe și 11.016 asistență financiară exter­nă nerambursabilă. Ministerul va aloca banii pentru șase programe: investiții pentru îmbunătățiri funciare - 402 miliarde lei, dezvoltarea du­rabilă a producției de cereale - 18.523 miliarde­ lei; dezvoltarea durabilă a zootehniei și piscicultu­rii - 3.807 miliarde lei; supraveghe­rea, profilaxia și combaterea boli­lor la animale, controlul calității se­mințelor și materialului săditor, tes­tarea și înregistrarea solurilor, pro­movarea implementării programe­lor de dezvoltare rurală - 2.022 miliarde lei; dezvoltarea durabilă a silviculturii - 846 miliarde lei; pro­movarea exportului - 225 miliarde lei. Se tot repetă sintagma „dez­voltare durabilă” și vă întrebați de ce? Așa e... *Ca noutate, anul acesta, a pre­cizat o altă „goangă”, vor fi susți­nuți producătorii agricoli care au sub 2,5 hectare de teren și va fi susținută specia ovină. Ce să-i faci! Drepturile sunt aceleași indi­ferent din ce specie faci parte... ‘Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Sta­tului mai deține în prezent 8,47 la sută din capitalul social al întreprin­derilor aflate încă în proprietatea de stat, fiind acționar majoritar la 112 societăți și minoritar la 147. Con­form sistemului de ecuații aplicat în România de Ion Iliescu, înseam­nă că statul deține încă, în acest moment, peste 1232 de firme în care-i majoritar, plus încă vreo 1617 în care-i minoritar. Ce mai, capitalism pe față!... ‘Restul capitalului social este deținut de Ministerul Industriei și Resurselor - 48,63 la sută, Minis­terul Lucrărilor Publice, Transpor­turilor și Locuinței - 2,74 la sută, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor - 4,34 la sută, restul capitalului social fiind vândut de APAPS sau prin programul de privatizare în masă. Nu știu de ce, dar „resturile” astea de capital so­cial presimt că mai umflă niște buzunare cu capital particular... *în 2003 vor mai trebui privati­zate 392 de societăți cu capital majoritar și 545 cu capital minori­tar. Pe lângă societățile mari și foar­te mari incluse în programele PSAL (Aro Câmpulung, Celhart Donaris, Electroputere Craiova, Rocar București, Roman Brașov, Siderurgica Hunedoara,Timpuri Noi București, Tubinox București, laifo Zalău, Helitube București etc) care vor fi privatizate în 2003, în portofoliul APAPS mai există 80 de societăți mari și foarte mari privatizabile prin forțe proprii, prin­tre care Banca Comercială Româ­nă, Banca de Export Import­­ Eximbank, Petromin Constanța, Petrotub Roman,Oltchim Râmni­­cu Vâlcea, Republica București, Iasitex Iași, Tepro Iași, Polirom Roman, Rulmenți Slatina, Letea Bacău, Mefin Sinaia etc. Mai este ceva de muncă, nu glumă!... ‘Companiile trebuie să plăteas­că anul acesta 0,5% din fondul brut de salarii pentru constituirea așa­numitului fond național de asigura­re pentru accidente de muncă și boli profesionale. Se estimează că în acest fel în 2003 vor ajunge la trezoreria statului peste 2.000 de miliarde de lei. Totuși, banii nu vor putea să fie folosiți la plata ajutoa­relor sau despăgubirilor pentru cei cu boli profesionale sau afectați de accidente la locul de muncă. Aceasta, pentru că normele de aplicare vor fi gata abia la jumăta­tea anului. Dacă: Până în ianuarie 2004, când asigurările de muncă vor fi plătite de fondul național, se face doar organizare. Cu banii tu­turor... "Directorul Companiei de Utili­tăți Publice din Focșani, fosta în­treprindere de Gospodărire Comu­nală, va primi în anul 2003 un venit brut de 1,2 miliarde lei. Directoru­lui CAP Focșani i se vor acorda drepturi salariale în valoare de 552 milioane lei repartizate pe cele 12 luni ale anului, 184 milioane lei re­prezentând diverse sporuri și ada­osuri salariale, precum și o primă anuală de 365 milioane lei, în con­formitate cu hotărârea Consiliului Local Focșani, în anul 2003, CAP Focșani a estimat realizarea unor venituri de aproape 200 miliarde lei, cu 10 la sută mai puțin decât în 2002. Păi, în astfel de condiții, nici nu-ți mai vine să muncești, rău așa!... "In Romania există peste 450.000 de familii cu datorii la plata întreținerii. Conform unei note pre­zentate într-o ședință de Guvern, aproximativ 300.000 de familii au restanțe pentru mai mult de un an. Peste 67.000 sunt în pericol de a­­și pierde locuințele din această cauză. Unul dintre blocurile din România cu cei mai mari datornici­­ un total de peste 4,2 miliarde de lei. Suma crește pe zi ce trece, imobilul în cauză poate concura la categoria „combinatelor industria­le". ‘Societatea Națională T­utunul Românesc speră’ să plătească 300 de miliarde lei din datoriile la bugetul de stat prin vânzarea sto­curilor de 1200 tone țigarete de care dispune. Și eu vreau să-mi fac vilă vânzând blana ursului din pădure. Să vedem cine reușește primul!... VIOREL DOGARU

Next