Dimineaţa, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 10364-10393)
1935-11-10 / nr. 10373
Pagina 4-a» „DIMINEAŢA” SPORTIVĂ Intre A. M. A. şi ziariştii sportivi Materiul de foot-ball de azi după Continuând activitatea sub conducerea, deopotrivă de pricepută şi energică a d-lor prim procuror Al. Procop. Dumitrescu, jude prezident Tică Lazaroneanu şi av. Mircea ştefănescu, secţiunea de foot-ball a Asociaţiei Magistraţilor şi Avocaţilor reapare azi după amiază în arena bucureşteantă susţinând un maicn de foot-ball cu teamul Ziariştilor sportivi. Partida care reuneşte elemente cunoscute în justiţia bucureşteană şi presa sportivă ,se va desfăşura azi după amiază la ora 15 pe terenul Venus, amabil pusă la dispoziţia preşedintele de d. av. Kladescu, clubului gazdă. Jocul promite să înlesnească un spectacol interesant, care va avea de arstru pe internaţionlul Alfred Eisenbeisser, revelaţia matchului româno-polon. Lovitura de începere va fi dată de un înalt demnitar al magistraturii bucureştene. Ziariştii vor opune următoarea formaţie: V. Făgărăşanu, Art. Vogel, St. A. Tănăsescu, Gr. Tănase, P. I. Gatu, Alex. Vogel, V. Dova, Ion Vornic, V. Firoiu, C. Parlea, I. Livianu, R. Pfann. amiaza Sâmbătă şi Rmâncă continuă Divizia naţională Activitatea Diviziei Naţionale A, întreruptă o săptămână din cauza partidei internaţionale România- Polonia, va continua Sâmbătă şi Duminică, desfăşurându-se etapa a zecea. In capitală se vor disputa două matchuri: Juventus—Unirea Tricollr. Chinezul—C. F. R. ■k Sâmbătă, terenul din faţa gării de Est, va fi teatrul unei lupte înverşunate, dintre cele două echipe divizionare locale Juventus şi Unirea Tricolor. Vechea rivalitate dintre aceste cluburia fost definitiv tranşată. Publicul bucureştean va avea ocazia să asiste la o reeditare a celebrelor dispute dintre aceşti doi fruntaşi ai footballului local. Ambele echipe au făcut pregătiri întinse în vederea acestei întâlniri, care are caracterul de revanşă, iar învingătorul urmează să ocupe un loc mai bun in corpul clasamentului. In matchul din primăvară oborenii au învins cu 4—1 deși calculele hârtiei indicau victoria roș-albattilor. Pentru spectatorii matchului, victoria Unirei n’a fost o surpriză. Albaștrii au fost de departe cei mai buni de pe teren. Oborenii au trei elemente mult superioare adversarului de Sâmbătă: 1) condiţie* fizică; ■ 2) coeziune intre compartimente; 3) interni.' ' Vom analiza pe scurt aceste elemente de bază ale echipei din Obor. Cu o condiţie fizică -a sscelenţă -şi o dorinţă fermă de a învinge, uniriştii urmăresc pretutindeni mingea, dejucând acţiunile celor mai periculoşi adversari. Matchurile susţinute atât de frumos în compania valoroaselor garnitrii străine, „Austria“ şi „Beogradsky“ sunt elocvente. Nu ne înşelăm afirmând că Unirea-Tricolor, este inegalabilă la Bucureşti în ce priveşte coeziunea dintre echipieri. Meritul acestui fapt, ii revine incontestabil, antrenorului Steinbach. A organizat o desăvârşită pepinieră de jucători tineri, cari fac antrenamente în comun cu echipierii primei categorii. De aceea, elementele cari intocmesc eventualele absenţe ale titularilor, reuşesc întotdeauna să dea acelaş randament echipei, ca şi atunci când e completă. De aci şi explicaţia ca Oborenii nu mai racolează jucători străini. Şi în fine al treilea factor principal al echipei, îl constituie cei doi vineri, Cârján şi proaspătul intern naţional Schileru. Venind înapoi după minge creiând situaţii favorabile coechipierilor şi mai ales jucând un perfect triunghiu cu halful centru, au adus de multe ori victoria clubului Iot.Juventus, după înfrângerea suferită din partea Gloriei din Arad, aceiaş care a dispus şi de Unirea cu 3-0, vrea reabilitarea. Remaniând echipa prin Introducerea lui Painter in centrul liniei intermediare şi înlocuirea lui De Viitor cu Vasile Cristescu, roş-albaştrii cred că vor reuşi sa furnizeze o partidă frumoasă ca atunci când au Învins pe C. A. O. şi Chinezul. Este păcat ca o echipă de talia Juventusului care cuprinde jucători fie valoare ca Vogi, Creţeanu, Dragomirescu şi Petrescu, să cedeze surprinzător din cauza ineficacităţii liniei atacante. Dacă roş-albaştrii, vor fi mai hotăriţi in faţa porţii trăgând cât mai des atunci vor putea câştiga. Indicăm pe Unirea câştigător la limită. Matchul va fi condus de d. arbitru Ticu Iliescu, ales de comun acord şi începe la ora 15. A doua partidă se va disputa Duminică pe terenul din Spl. Independenţii, C. F. R. primind replica echipei timişorene Chinezul. Va fi o luptă echilibrată, combatanţii find de forţe aproape egale. Rezultatul partidei precedente, dintre adversarii de Duminică, este elocvent. După ce timişorenii au condus cu 2- 6 la pauză, feroviarii au revenit marcând de trei ori. Deţinând o formă mai bună, violeţii vor căuta să şteargă impresia penibilă produsă in matchal cu Juventus când a cedat cu 4—6. Ir. urma victoriilor consecutive obţinute, în dauna Universităţii cu 3— 1 şi a Gloriei din Arad cu 3—2, timişorenii ocupă locul şase in clasament. Din tabăra ceferistă se fac ultimile pregătiri. Vor opune formaţia complectată sa, Ocmrad, la poartă, şi Georgescu in atac. Deşi ultimuul match al feroviarilor a însemnat o înfrângere din partea Ametei, totuşi a lăsat să se întrevadă o ameliorare de formă. Bucureştenii ocupă locul 11 în clasament. Dacă nu reuşeşte să învingă Duminică, C.F.R., va fi un concurent serios la deţinerea lanternei. D. Seliceanu (Cluj) va fluiera începutul partidei la ora 15. Contrabandă de amorse şi brichete AUTORUL A FOST ARESTAT BRAILA. 8. — Chestura de poliţie a fost informată că de mai multă vreme, tânărul Eugeniu Friedman, din str. Plevnei 297, se ocupă cu contrabande de brichete, amorse şi alte lucruri interzise prin legea monopolului. Numitul mai fusese implicat acum câtva timp, într’o afacere, de pe urma căreia s’a ales cu o importantă amendă. Pus din nou sub supraveghiere, ori după amiază, Eugeniu Friedman a fost surprins de poliţie cu brichete, amorse şi cărţi de joc străine, pe care le-a introdus clandestin. Contrabandistul a susţinut că lucrurile nu-i aparţin, ci le are spre păstrare fie la un prieten, străin de localitate. Deoarece n’a achitat amenda ce i s’a aplicat, va fi înaintat parchetului, spre a i se transforma amenda in închisoare. Un avocat din împuşcat In birou! sau SINUCIDEREA ASASINULUI BELGRAD. — La biroul de avocatură al cunoscutului avocat din Belgrad, Dobra lovanovic s’a prezentat Marţi după amiază un lucrător din Novisad, anume Iohann Knebel care intentase un proces de despăgubire împotriva unei firme. Avocatul Jovanovic, în calitate de reprezentant al firmei, nu a vrut să accepte propunerile de învoială ale lucrătorului, deşi Knebel a declarat, că se află in grele condiţii materiale şi are de întreţinut patru copii. Văzând Împotrivirea avocatului, lucrătorul, devenit furios, a scos din buzunar un revolver și a Împușcat pe avocat, după care s-a sinucis. Afacerea Skoda Cercetările In chestiunea Încheierii şi executării contractului de armament dela 1930, au continuat în cursul zilei de eri, după programul stabilit, prin ascultarea persoanelor citate şi pe măsură ce ele se prezintă. In cursul dimineţii s’a prezentat la cabinetul de instrucţie, d. luliu Maniu, care a răspuns la invitaţia ce i se adresase de către magistratul instructor pentru acest termen. La cererea de lămuriri pe cari d. judecător de instrucţie Stănescu le-a cerut în legătură cu împrejurările in cari s’au dus tratativele şi s’a încheiat contractul cu casa Skoda, d. luliu Maniu a dat toate informaţiunile despre faptele ce i-au fost la cunoştinţă şi care ar putea interesa ancheta judiciară ce se urmăreşte la acest cabinet. In cursul după amiezii a avut loc la cabinetul de instrucţie audierea d-lui dr. Romulus Boilă. D. judecător de instrucţie i-a luat d-lui Boilă declaraţiuni ample asupra punctelor pe care cercetările caută să le desluşească, în cadrul sesizării justiţiei de către parlament prin votul dat în afacerea Skoda, întrebările puse d-lui Romulus Boilă în decursul celor 7 ore cât a durat audierea, s’au referit la următoarele chestiuni: Raporturile d-sale cu Bruno Seletetri; chestiunea delaborării (recontrolarea şi. . refacerea muniţiilor- VedlfBT ' chestiunea'Renner, adică propunerea făcută de căpitanul austriac Renner pentruca statul român să cumpere un stoc de arme vehi rămase Austriei; chestiunea celor 70 milioane lei luate de la d. Radermaeker, pe baza unei opţiuni asupra minelor de aur Baia Arieş şi Bucureşti Rovina; chestiunea legăturilor cu d. Sautermeister care a înfiinţat o societate anonimă pentru exploatarea minei București-Rovina, în fine chestiunea Bessel, adică a împrumutului de 13 milioane lei contractate de d. Romulus Boilă, bani pe cari i-a restituit mai târziu d-lui Bessel. Audierea d-lui Boilă nu s’a terminat, ea urmând să continue mâine. Clasarea unei reclamaţii a ministerului de domenii joase cercetări din partea judecătorului de instrucţie al cap. IV, care a făcut toate investigaţiunile,examinând actele şi scriptele, ascultând informatori numeroşi şi orânduind expertize contabile. Dosarul cuprinzând materialul adunat după urma cercetărilor, a fost înaintat parchetului, că acesta să se pronunţe dacă rezultă existenţa vreunor infracţiţiuni şi vreo vinovăţie penală din partea vreunei persoane. D. prim procuror Al. Procop Dumitrescu, examinând în amănunt voluminosul dosar, a constatat netemeinicia reclamațiunii și in consecință a clasat afacerea. Este aproape un an de când parchetul de Ilfov fusese sesizat de o reclamaţie a ministerului domeniilor, pornită din iniţiativa d-lui subsecretar de stat Negură şi prin care se denunţau săvârşirea unor abuzuri grave la Oficiul naţional de cooperaţie. Persoana vizată era directorul general, d. Gh. Mladenatz, iar operaţiunile incriminate prin adresa de sesizare sepretindeau că ating cifre de zeci de milioane deturnate de la destinaţia lor, în detrimentul instituţiei şi spre favorizarea unor anume prsonagii. Cazul a făcut obiectul unor migă- A apărut CUVÂNTUL No. 1 LIBER 25 anl dein moartea lul Tolstoi Omul, Maxim Gorki - Proorocul, F. Dima.-Tolstoi şi războiul italcanisinian din 1896,Viata, C. Titel-Petrescu. - Două generaţii da scriitori, Lew Tolstoi — Alexis Tolstoi, Gh. Dinu.-Tolstoi şi jandarmii, F. Aderca.-Tolstoi In Bucureşti, Scarlat Calimachi.-Spiritul lui progresist, Leo Pardu.-Tolstoi şi muzica, M. Grindea.Note, fragmente din jurnalul său intim. Fotografii inedite. Militarismul Japonez la pândă, Iile Gristea. — Scrisori din Atena, plebiscitul, Kiriacos. — Cazul Panait Istrati, Demostene Botez. — Gâscă şi capul, Mircea Grigorescu. — Tânărul marxism francez, Ghiță Ionescu. LITERATURĂ - CRONICI - VARIAȚIUN! H pagini în culori 5 Lei PtMfttEWTH bismifi Procesul spionajului de la poştă Desbaterie procesului celor 8 acutinzând totdeauna că l-a crezut pe taţi de spionaj, proces ce se desfăşoară înaintea Curţii cu juraţi de Ilfov prezidată de d. Victor Popovici de aproape zece zile, se apropie de sfârşit, după rechizitorul atât de desvoltat al d-lui procuror I. Petrescu, care a ocupat două şedinţe, a venit dri rândul apărării Dintre apărători pledează Întâi d-ra av. Mingopol, apărătoare din oficiu. D-sa susţine că Tevecehelev a venit in ţară nu ca să facă spionaj ci ca să-şi urmeze studiile la şcoala electro-tehnică, dar neavând mijloace materiale spre a se întreţine, a recurs la un truc ce se practică adesea, anume de a face pe agenţiile străine în căutare de ştiri inedite şi cu caracter diplomatic, să creadă că le serveşte intr’adevăr telegrame originale, pe când în realitate Tevechelev le trimitea telegrame fictive sau orice fel de ştiri inventate, numai ca să scoată bani cu cari să se întreţină şi să-şi urmeze cursurile. Al doilea apărător al lui Tevechelev, d. av. Alex. Vergati a susţinut că Tevechelev a fostangajat in realitate nu de o agenţie de spionaj, ci de o agenţie de presă din Viena. Şi cum in această privinţă, că adică agenţia patroană ar fi fost de spionaj, nu s’a dovedit cu nimic, ei ea constitue o simplă afirmaţie a reprezentantului acuzării nesprijinită pe nici o probă, — urmează că nu este locul la condamnarea lui Te- VCClteISY. Pledează apoi în apărarea acuzatului Geliascov, d-ra avocat S. Sonenfeld. D-sa arată că actul de acuzare cuprinde două capete de învinuire pentru Geliascov: unul referitor la divulgarea de secrete ale poştei în calitate de funcţionar al ei, delict prevăzut de art. 157 şi 167 cod. pen., şi al doilea crima de spionaj prevăzută de art. 1 din legea spionajului în timp de pace. D-sa combate ambele acuzaţiuni,susţinând cu privire la cea dintâi că nu s’a făcut de către acuzare dovada relei credinţe, a lui Gealiscov, atunci când acesta a predat lui Tevechelev telegramele, Gealiscov pre-Tevechelev că este student la electrotechnică şi că avea nevoe de acele banderole, rupte şi aruncate la coş, spre a putea studia cum se imprimă literile şi cifrele cu aparatul Hugues. Acuzaţia a doua referitoare la spionaj o combate cu susţinerea că cele 9 telegrame ale legaţiilor străine către guvernele lor din Sofia, Atena şi Lisabona, nu pot constitui acte de spionaj Împotriva ţării româneşti, deoarece o legaţie este privită ca teritoriu străin care nu priveşte pe români,- punct la care de altfel a aderat şi reprezentantul parchetului, deoarece d. procuror a declarat că renunţă a-şi întemeia acuzaţia de spionaj pe baza celor 9 telegrame ale legaţiilor străine aflate la dosar. Tot în apărarea acestui acuzat, a pledat apoi d. av. Radu Budişteanu, care a declarat de la început că dacă n’ar fi fost convins, din examinarea dosarului şi cercetarea împrejurărilor de nevinovăţia lui Geliascov, nu ar fi venit, să-l apere in faţa justiţiei. D-sa arată că parchetul nu a putut face dovada că s’ar fi transmis vreun secret de stat sau un act privind interesele superioare şi în acest ca®, oricât de patriot ai fi nupoţi să ceri condamnarea unui om acuzat fără dovezi. De aceea conchide la achitarea lui Geliascov. Acuzaţii Atanase Stancof şi Gospodin Iordanof au fost apăraţi de d. av. Aurel Unterman, care a susţinut că aceştia n’au avut alte raporturi cu Tevechelev decât acelea de simplă cunoştinţă- Dânşii n’au procurat niciun fel de telegramă lui Tevechelev şi nici nu ar fi putut-o face, deoarece funcţionau la serviciul de coletărie. Aşa fiind neexistând împotriva lor nici o dovadă alta decât împrejurarea că ei l-au cunoscut pe Tevechelev, nu se poate din aceasta deduce o acuzaţiune şi pronunţa o condamnare cu un caracter atât de grav şi de infamant. Procesul va continua Luni dimineaţa, astfel încât se crede că în cursul nopţii de Luni se va da verdictul. tru Mateescu din Băneasa (cartiere* Diaconescu str. Ghika Vodă nr. 2), a fost împuşcat în cap pe la spate de către soţia sa, care apoi a dispărut. In timp ce victima zace la spital în stare foarte gravă, autorităţile n’au putut-o găsi pe soţia criminală, rare, după cum s‘a putut constata ori umbla prin Capitală. Dânsa s'a prezentat In cursul după amiezii la parchetul de Ilfov, declarând că se predă şi recunoscând fapta săvârşită. Cercetată de d. procuror Gh. Păcuraru, soţia criminală, a căutat să explice gestul său ca o pedeapsă bine meritată pe care în durerea ei de mamă a căutat s-o apuce unui soţ şi tată denaturat. Dânsa pretinde că Dumitru Mateescu, ar fi săvârşit cel mai odios atentat la pudoare, făcând victimă pe propria sa fiică în vârstă de 13 ani. Deocamdată, criminala a fost arestată spre a fi cercetată în legătură cu fapta comisă de dânsa, dar în acelaş timp se vor face cercetările pentru verificarera spuselor soţiei atentatoare. Condamnat pentru delapidare In calitate de agent al P. A. R. L D.-ului la Giurgiu, d. H. Reisner nu a putut să justifice lipsa unei sume de 43.000 lei în gestiunea sa pe anul 1932. Ca urmare a constatării acestei lipse, dânsul a fost cercetat de parchet şi trimes în judecata tribunalului corecţional Ilfov, sub inculparea de delapidare de bani publici. Secţia I-a a tribunalului, prezidată de d. judecător Minculescu, judecând ori în prezenţă pe Reisner, l-a condamnat in urma concluziunilor puse de d. procurorAlevra, la un an închisoare. Criminala din Baneasa s’a predat Acum trei zile, locuitorul Dumi Cazul Bădărău Cabinetul VI instrucţie, care face cercetări în afacerea Bădărău primeşte zilnic numeroase plângeri din partea celor cari lucrau cu biroul de mijlocitori oficiali al d-lui Bădărău, cu arătarea că au căzut victime procedeurilor întrebuinţate de acest birou. Până ori numărul total al plângerilor se urca la 52. Acest aflux se explică prin aceia că cei mai mulţi din reclamanţi mai aveau nădejdea într'un aranjament pe cale amiabilă sau cu ajutorul Camerei sindicale, speranță care s’a dovedit in urmă irealizabilă. D. judecător Mitutescu,-. titularul cabinetului, a ascultat iori încă* un fel de reclamanţi, .apoi a procedat la confruntarea d-lii T.Rădavăn, succesiv cu procuristul Max Zaleş şi casierul, de efecte I. Streit. Cercetările vor fi reluate mâine. De la Comisia de control Comisia pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bucureşti, ocupându-se de cazul d-lui Gr. Dimitrescu, in care denunţătorul ştefan Florescu, a formulat cerei noui de probatorii în sprijinirea denunţului său, a decis ori admiterea unora din acele cereri, cum şi numirea a doi experţi, pentru evaluarea imobilelor şi a mobilierului d-lui Dimitrescu. Pentru imobile a fost numit d. expert C. G. Dragu, iar pentru mobilier d. Gh. Mazliach. Comisiunea a respins cererea de a se aduce de la Banca Naţională un număr de dosare referitoare la unele operaţiuni, despre cari denunţătorul spunea că ar avea vreun raport cu activitatea d-lui Dimitrescu ca guvernator al Băncii Naţionale. Diverse — Comisia de control a clasat denunţul îndreptat de d. Ion Dumitrescu împotriva d-lui Panait Niţă zis Dragomirescu, fost agent de percepţie la Câmpina.Tribunalul Ilfov sec. na fiind chemat să se pronunţe asupra reconfirmării mandatelor de arestare ale celor implicaţi în afacerea escrocheriei cu cecurile false ce se instrueşte la cabinetul VII, a reconfirmat toate mandatele, afară de acela al inculpatului Weintraub. TRIBUNALELE MILITARE Procesul unui muncitor Epilogul întârziat al tulburărilor de la atelierele Griviţa, va fi procesul muncitorului Luca László. Acesta a fost judecat in contumacie pentru faptul de a fi luat parte activă la organizarea grevei. Cu ocazia procesului judecat de Secţia I-a a Consiliului de războiu, apărarea a deschis un incident, prin care a cerut instanţei militare să-şi decline competinţa in favoarea unei instanţe civile. Incidentul era motivat pe faptul că la data când au avut loc tulburările în care acuzatul este implicat, starea de asediu nu era încă introdusă. Comisarul regal a cerut rejudecarea procesului și anularea incidentului ridicat de apărare. Deoarece Consiliul de războiu a admis punctul de vedere al reprezentantului ministerului public procesul muncitorului Luca László se va rejudeca în ziua de 10 Decembrie de către Secţia I-a a aceleaşi instanţe. OFIŢER RECLAMAT PENTRU ÎNŞELĂTORIE _ fi, am-sad Bîzea șterge, peclama parchetului militar pe d. locot. Popescu Dumitru, pentru faptul de a fi fost înşelat de acesta. Reclamantul arată că ofiţerul i-a cedat in schimbul sumei de 900.000 lei o creanţă in valoare de 1.900.000 lei ce avea de încasat dela Casa muncii C. F. R. Ofiţerul a mai primit şi o cambie de un milion, cu menţiunea valoare primită în cesiune. ’ După ce d. Iccot. Popescu a primit suma şi cambia a încasat banii dela Casa muncii. Apoi a învestit cambia cu formulă executorie și a scos in vânzare două imobile pe care d. Eizenberg le are în Capitală. D. colonel Bălăşanu, şeful parchetului militar a dispus anchetarea cazului. CITITI ROMO Duminică 10 noembrie 1935 TRIBUNA MUNCITOREASCA Apelul sindicatului G. F. R. Griviţa către conducerea Uniunii TV. Primim din partea sindicatului lucrătorilor ceferişti Griviţa—Bucureşti, următorul apel, cu rugămintea de a-l da publicităţii: „După ce aleşii muncitorimii ceferiste au fost daţi afară de la desbatere conferinţelor convocate pe ziua de 20 octombrie 1935 de către conducătorii Uniunii, aceiaşi conducători pregătesc excluderea sindicatului Griviţa şi au trecut la înfiinţarea unui nou sindicat. Această „atitudine a comitetului central al Uniunii"nu poate fi decât în dauna întregii muncitorimi ceferiste. Excluderea sindicatelor din Uniune cât şi înfiinţarea de noi sindicate, nu pot duce decât la fărâmiţarea forţelor muncitoreşti, zădărnicirea unităţii sindicate pentru înfăptuirea căreia întreaga muncitorime ceferistă luptă. Uniunea comitetului sindicatului Griviţa dimpreună cu delegaţii de la ateliere şi toţi muncitorii mai jos subscrişi, ne ridicăm cu toată tăria contra acestei crime ce se pune la cale pe spinarea zecilor de mii de muncitori ceferişti. Cerem comitetului central al Uniunii părăsirea imediată a acestei atitudini de fărâmiţare şi spargere a unităţii sindicale. Această atitudine va adânci şi mai mult mizeria masselor muncitoare, folosind numai duşmanilor municitorimii şi direcţiei generate. Nu excluderi de sindicate şi înfiinţarea altora, trebuesc muncitorimea , ci măsuri pentru înfăptuirea fron-tului comun de luptă şi organizarea acţiunilor pentru câştigarea revendicării lor. 1. Ne adresăm către întreaga muncitorime din ţară, către toate sindicatele şi asociaţiileceferiste ce vor să lupte pentru revendicările lor. Către comisia locală a sindicatelor din Bucureşti de a se alătura, luptei noastre pentru împiedicarea excluderilor şi a înfiinţărilor de rujul sindicate. 1 : Oricine va împiedica această crimă va fi un apărător al utuncitorimii ceferiste şi un luptător pentru revendicările lor. Nu excluderea, ci acţiunea comună a tuturor sindicatelor. . . ‘ Pentru acest lucru cerem comitetului uniunii, convocarea unei conferinţe la care delegaţii aleşi şi trimişi de massă să hotărască măsurile, tactica organizărilor şi acţiunile ce trebuesc organizate pentru câştigarea revendicărilor lor". Preşedinte, VASILE BAGU Secretar, Ion Turcu ------- | MunCitorim sa organizaţi din Iaşi solidară cu sindicatul ceferist din Bucureşti încercările conducerii Uniunii ceferiste de a exclude cele mai puternice sindicate, ca cete din Bucureşti, Paşcani, Constanţa, Iimeria şi Galaţi, continuă să fie obiect de vie discuţie între muncitorii organizaţi din Iaşi. Toate sndicatele existente s-au pronunţat în această chestie, care interesează îndeaproape întreaga mişcare sindicală. Am publicat a acum câteva zile o rezoluţie a sindi- catului muncitorilor lemnari din Iaşi. Primim o nouă serie de rezoluţii în acelaş sens. Astfel sindicatul lucrătorilor brutali, în şedinţa de Joi 31 Octombrie,la care au participat peste 200 de lucrători organizaţi s-a luat următoarea moţiune, cu unanimitate de voturi. „Azi, Joi 31 Octombrie, în şedinţa de breaslă a sindicatului lucrătorilor brăţări, cu participarea a peste200 de lucrători organizaţi, luându-sir in discuţie ameninţarea, din partea Uniunii ceferiste, ca sindicatelecefe-’ riste din Bucureşti, Paşcani, Simeria, Constanţa şi Galaţi sa fie excluse numai pentru atitudinea lor hotărită şi justă, cei prezenţi protestează cu toată energia împotriva, acestor plănuite măsuri, care ar însemna nu numai o lovitură dată muncitorimii ceferiste — avantgarda muncitorimii din întreaga ţară — dar întregii mişcări sindicale. Sindicatul lucrătorilor brutali se declară solidar în activitatea şi atitudinea sa, cu sindicatele ceferiste suspomenite, cere Uniunii şi confederaţiei să retragă imediat orice fel de ameninţări, să pregătească congresul general al Uniunii, care să ho ■ târască tactica şi conducerea Uniunii. Stând pe baza unităţii sindicate cetei mai desăvârşite, sindicatul lucrătorilor brutali înţelege să ia atitudine hotărîta împotriva oricărei excluderi de sindicate, sau de activităţi izolate şi cere in acelaş timp conducerii Uniunii garantarea cetei mai largi democraţii muncitoreşti in sindicate, căci numai prin unitate şi democraţie muncitorească, sindicatele pot deveni o forţă“.’ Rezoluţii şi moţiuni cu un conţinut asemănător au fost luate şi de sindicatul lucrătorilor textilişti, croitori, etc., toate sindicate, afiliate Confederaţiei generale a muncii şiavând sediu la Casa poporului din Iaşi, împotriva ameninţărilor cu excluderea sindicatelor de mai sus, ca şi împotriva oricăror feluri de excluderi — fie de sindicate, fie de activişti individuali, — deoarece asemenea măsuri înseamnă cea mai grea lovitură dată muncitorimii din întreaga ţară. In momentul cândrealizarea unităţii sindicale şi a frontului unic muncitoresc, se pun ca cele mai arzătoare cerinţe ale masselor muncitoreşti, a se încerca noi spargeri în mişcarea sindicală, ar însemna o adevărată crimă ,faţă,de clasa muncitoare din România., Refuzăm de aceea , să vedem că conducătorii Uniunii încearcă să facă un al doilea sindicat ceferist în Bucureşti, ceea ce ar fi nu numai slăbirea forţei organizate a muncitorimi, ci, de fapt, o spargere criminală a mişcăriisindicale, ceferiste, în cele, mai important*, punct al ţârii;; A» Capitala. ; Solidari. eu «ImUcatele . cereriste dim Bucureşti, Paşcani, Simeria, Galaţi şiConstanţa, cerem* şi noi Convocarea imediată a congresului 'Uniunii care să hotărască toate Chestiunile privind tactica, activitatea şi conducerea Uniunii, înţelegând să sprijinim rezoluţia sindicatului Griviţa, care urma să fie propusă la conferinţa din 19 octombrie şi care a fost dată publicităţii., . In spiritul celei nai largi unităţi sindicale şi a celui mai real democratism muncitoresc, muncitorii ceferişti din Iaşi mai jos semnaţi, cer Uniunii să ţie seamă de toate chestiunile ridicate prin această moţiune şi să hotărască de îndată congresul. Totdeodată cer Uniunii să grăbească toate formalităţile pentru ca sindicatul ceferist din Iaşi, a cărui afiliare la Uniune a fost recunoscută şi al cărui comitet a fost întărit de conducerea Uniunii să poată funcționa cât mai neîntârziat, Urmează semnăturile. Muncitorimea ceferistă şi unitatea sindicală Deşi sindicatul ceferist din Iaşi a fost redeschis, alegându-se un comitet provizoriu, recunoscut şi întărit de către Uniune, totuşi din cauza întârzierii pe care o pun autorităţile ,în acordarea autorizaţiei de funcţionare, sindicatul nu poate ţine şedinţe de breaslă şi adunări generale. Din această cauză sindicatul ceferist, ca organizaţie, nu a putut lua încă atitudine faţă de frământările care agită massa ceferistă, în chestiunea unităţii sindicate. Totuşi, activiştii sindicatului au lansat o moţiune in massa muncitorilor ceferişti din Iaşi, care reprezintă punctul de vedere al ceferiştilor locali. In primele zile această moţiune, pe care o publicăm mai jos, a strâns foarte multe iscălituri muncitoreşti, deşi acţiunea este numai la început, ea continuând în momentul de faţă. MOŢIUNEA Muncitorimea ceferistă din Iaşi, luând cunoştinţă de faptele petrecute la conferinţa preşedinţilor sindicatelor ceferiste, ţinută în Bucureşti în ziua de 19 octombrie, când cele mai puternice sindicate ceferiste — Bucureşti, Simeria, Paşcani, Constanţa şi Galaţi — nu au fost lăsate să participe prin delegaţii aleşi de însăşi massa ceferiştilor organizaţi, socoteşte această procedure din partea conducerii Uniunii ca o gravă abatere de la regulele organizaţiei noastre şi de la spiritul de democraţie muncitorească, care trebue să domnească în întreaga mişcare sindicală. Muncitorimea ceferistă din Iaşi se ridică, totodată cu toată hotărârea Deraierea din staţia Crisceatec CERNĂUŢI, 8.. — Inspectorattfţ. c. f. r. a fost înştiinţat că ori după amiază s’a produs un accident de cale ferată în staţia Crisceatec. Un tren de marfă, alcătuit din vagoane încărcate cu sfeclă de zahăr, manevra în staţie. Din cauză că locomotiva a isbit violent vagoanele din garnitură, trei din aceste vagoane au deraiat. Un vagon a fost complect sfărâmat. Nu s’a înregistrat nici o victimă omenească. Linia ferată a suferit stricăciuni. Echipele erei lucrători au restabilit circulaţia. S’a întreprins o anchetă. isprava miei mame denaturate TOPLIŢA. — Tânăra Zombori Vilma, în etate de 20 de ani, a dat naştere unui copil de sex feminin. De frică şi de ruşine l’a ţinut câteva zile ascuns. In urma unui denunţ, postul de jandarmi a întreprins cercetări. Tânăra a mărturisit că într’adevăr a născut copilul însă a murit și l-a îngropat. Fiind bănueli de pruncucidere s’a cerut autorizația parchetului pentru facerea autopsiei. In urma autopsiei s’a stabilit că copilul a murit din cauză că nu a fost alăptat. Denaturata mamă a fost înaintată parchetului de Mureș. —