Dimineaţa, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 10364-10393)

1935-11-10 / nr. 10373

Pagina 4-a» „DIMINEAŢA” SPORTIVĂ Intre A. M. A. şi ziariştii sportivi Materiul de foot-ball de azi după Continuând activitatea sub con­ducerea, deopotrivă de pricepută şi energică a d-lor prim procuror Al. Procop. Dumitrescu, jude prezident Tică Lazaroneanu şi av. Mircea şte­­fănescu, secţiunea de foot-ball a Asociaţiei Magistraţilor şi Avocaţilor reapare azi după amiază în arena bucureşteantă susţinând un maicn­ de foot-ball cu teamul Ziariştilor sportivi. Partida care reuneşte elemente cunoscute în justiţia­­ bucureşteană şi presa sportivă ,se va desfăşura azi după amiază la ora 15 pe tere­nul Venus, amabil pusă la dispoziţia preşedintele de d. av. Kladescu, clubului gazdă. Jocul promite să înlesnească un spectacol interesant, care va avea de arstru pe internaţionlul Alfred Eisenbeisser, revelaţia matchului româno-polon. Lovitura de începere va fi dată de un înalt demnitar al magistraturii bucureştene. Ziariştii vor opune următoarea formaţie: V. Făgărăşanu, Art. Vogel, St. A. Tănăsescu, Gr. Tănase, P. I. Gatu, Alex. Vogel, V. Dova, Ion Vornic, V. Firoiu, C. Parlea, I. Livianu,­­ R. Pfann. amiaza Sâmbătă şi Rm­ân­că continuă Divizia naţională Activitatea Diviziei Naţionale A, întreruptă o săptămână din cauza partidei internaţionale România- Polonia, v­a continua Sâmbătă şi Duminică, desfăşurându-se etapa a zecea. In capitală se vor disputa două m­atchuri: Juventus—Unirea Tricollr. Chinezul—C. F. R. ■k Sâmbătă, terenul din faţa gării de Est, va fi teatrul unei lupte în­verşunate, dintre cele două echipe divizionare locale Juventus şi Unirea Tricolor. Vechea rivalitate dintre aceste cluburi­­a fost definitiv tranşată. Publicul bucureştean va avea ocazia să asiste la o reeditare a celebrelor dispute dintre aceşti doi fruntaşi ai footballului local. Ambele echipe au făcut pregătiri întinse în vederea acestei întâlniri, care are caracterul de revanşă, iar învingătorul urmează să ocupe un loc mai bun in corpul clasamen­tului. In matchul din primăvară obore­­nii au învins cu 4—1 deși calculele hârtiei indicau victoria roș-alba­t­tilor. Pentru spectatorii matchului, vic­toria Unirei n’a fost o surpriză. Albaștrii au fost de departe cei mai buni de pe teren. Oborenii au trei elemente mult superioare adversarului de Sâmbătă: 1) condiţie* fizică; ■ 2) coeziune intre compartimente; 3) interni.' ' Vom analiza­ pe scurt aceste ele­mente de bază ale echipei din Obor. Cu o condiţie fizică -a sscelenţă -şi o dorinţă fermă de a învinge, uni­riştii urmăresc pretutindeni mingea, dejucând acţiunile celor mai peri­­culoşi adversari. Matchurile susţinute atât de fru­­mos în compania valoroaselor gar­ni­trii străine, „Austria“ şi „Beo­­gradsky“ sunt elocvente. Nu ne înşelăm afirmând că Uni­rea-Tricolor, este inegalabilă la Bu­cureşti în ce priveşte coeziunea din­tre echipieri. Meritul acestui fapt, ii revine in­contestabil, antrenorului Steinbach. A organizat o desăvârşită pepinieră de jucători tineri, cari fac antrena­mente în comun cu echipierii pri­mei categorii. De aceea, elementele cari intoc­mesc eventualele absenţe ale titula­rilor, reuşesc întotdeauna să dea acelaş randament echipei, ca şi a­­tunci când e completă. De aci şi explicaţia ca Oborenii nu mai racolează jucători străini. Şi în fine al treilea factor prin­cipal al echipei, îl constituie cei doi vineri, Cârján şi proaspătul intern naţional Schileru. Venind înapoi după minge creiând situaţii favorabile coechi­pierilor şi mai ales jucând un per­fect triunghiu cu halful centru, au adus de multe ori victoria clubului Iot.Juventus, după înfrângerea sufe­rită din partea Gloriei din Arad, aceiaş care a dispus şi de Unirea cu 3-0, vrea reabilitarea. Remaniând echipa prin Introdu­­cerea lui Painter in centrul liniei intermediare şi înlocuirea lui De Viitor cu Vasile Cristescu, roş-alba­ştrii cred că vor reuşi sa furnizeze o partidă frumoasă ca atunci când au Învins pe C. A. O. şi Chinezul. Este păcat ca o echipă de talia Juventusului care cuprinde jucători fie valoare ca Vogi, Creţeanu, Dra­­gomirescu şi Petrescu, să cedeze surprinzător din cauza ineficacităţii liniei atacante. Dacă roş-albaştrii, vor fi mai ho­­tăriţi in faţa porţii trăgând cât mai des atunci vor putea câştiga. Indicăm pe Unirea câştigător la limită. Matchul va­ fi condus de d. arbitru Ticu Iliescu, ales de comun acord şi începe la ora 15. A­ doua partidă se va disputa Du­minică pe terenul din Spl. Indepen­denţii, C. F. R. primind replica e­­chipei timişorene Chinezul. Va fi o luptă echilibrată, com­batanţii find de forţe aproape egale. Rezultatul partidei precedente, dintre adversarii de Duminică, este elocvent. După ce timişorenii au condus cu 2- 6 la pauză, feroviarii au revenit marcând de trei ori. Deţinând o formă mai bună, vio­leţii vor căuta să şteargă impresia penibilă produsă in matchal cu Ju­ventus când a cedat cu 4—6. Ir. urma victoriilor consecutive ob­ţinute, în dauna Universităţii cu 3— 1 şi a Gloriei din Arad cu 3—2, timişorenii ocupă locul şase in cla­sament. D­in tabăra ceferistă se fac ultimile pregătiri. Vor opune formaţia com­­plectată sa, Ocmrad, la poartă, şi Georgescu in atac. Deşi ultimu­ul match al feroviari­lor a însemnat o înfrângere din partea Ametei, totuşi a lăsat să se întrevadă o ameliorare de formă. Bucureştenii ocupă locul 11 în clasament. Dacă nu reuşeşte să învingă Du­minică, C.F.R., va fi un concurent serios la deţinerea lanternei. D. Seliceanu (Cluj) va fluiera în­ceputul partidei la ora 15. Contrabandă de amorse şi brichete AUTORUL A FOST ARESTAT BRAILA. 8. — Chestura de po­liţie a fost informată că de mai multă vreme, tânărul Eugeniu Friedman, din str. Plevnei 297, se ocupă cu contrabande de bri­chete, amorse şi alte lucruri in­terzise prin legea monopolului. Numitul mai fusese implicat a­­cum câtva timp, într’o afacere, de pe urma căreia s’a ales cu o importantă amendă. Pus din nou sub supraveghiere, ori după amiază, Eugeniu Fried­man a fost surprins de poliţie cu brichete, amorse şi cărţi de joc străine, pe care le-a introdus clandestin. Contrabandistul a susţinut că lucrurile nu­-i aparţin, ci­ le are spre păstrare fie la un­­ prieten, străin de localitate. Deoarece n’a achitat amenda ce i s’a aplicat, va fi înaintat parchetului, spre a i se trans­forma amenda in închisoare. Un avocat din împuşcat In birou! sau SINUCIDEREA ASASINULUI BELGRAD. — La biroul de avocatură al cunoscutului avo­cat din Belgrad, Dobra lovanovic s’a prezentat Marţi după amiază un lucrător din Novisad, anume Iohann Knebel care intentase un proc­es de despăgubire împo­triva unei firme. Avocatul Jova­novic, în calitate de reprezentant al firmei, nu a vrut să accepte pro­punerile de învoială ale lucrăto­rului, deşi Knebel a declarat, că se află in grele condiţii mate­riale şi are de întreţinut patru copii. Văzând Împotrivirea avocatu­lui, lucrătorul, devenit furios, a scos din buzunar un revolver și a Împușcat pe avocat, după care s-a sinucis. Afacerea Skoda Cercetările In chestiunea Încheie­rii şi executării contractului de ar­mament dela 1930, au continuat în cursul zilei de eri, după programul stabilit, prin ascultarea­­ persoanelor citate şi pe măsură ce ele se pre­zintă. In cursul dimineţii s’a prezentat la cabinetul de instrucţie, d. luliu Maniu, care a răspuns la invitaţia ce i se adresase de către magistra­tul instructor pentru acest termen. La cererea de lămuriri pe cari d. judecător de instrucţie Stănescu le-a cerut în legătură cu împreju­rările in cari s’au dus tratativele şi s’a încheiat contractul cu casa Sko­da, d. luliu Maniu a dat toate in­­formaţiunile despre faptele ce i-au fost la cunoştinţă şi care ar putea interesa ancheta judiciară ce se ur­măreşte la acest cabinet. In cursul după amiezii a avut loc la cabinetul de instrucţie audierea d-lui dr. Romulus Boilă. D. jude­cător de instrucţie i-a luat d-lui Boilă declaraţiuni ample asupra punctelor pe­ care cercetările caută să le desluşească, în cadrul sesizării justiţiei de către parlament prin votul dat în afacerea Skoda, între­bările puse d-lui Romulus Boilă în decursul celor 7 ore cât a durat au­dierea, s’au referit la următoarele chestiuni: Raporturile d-sale cu Bruno­ Seletetri; chestiunea delabo­­rării (recontrolarea şi. . refacerea muniţiilor- VedlfBT ' chestiunea'Ren­­ner, adică propunerea­ făcută de că­pitanul austriac Renner pentruca statul român să cumpere un stoc de arme vehi rămase Austriei; che­stiunea celor 70 milioane lei luate de la d. Radermaeker, pe baza unei opţiuni asupra minelor de aur Baia Arieş şi Bucureşti Rovina; chestiu­nea legăturilor cu d. Sautermeister care a înfiinţat o societate anoni­mă pentru exploatarea minei Bu­­curești-Rovina, în fine chestiunea Bessel, adică a împrumutului de 13 milioane lei contractate de d. Romu­lus Boilă, bani pe cari i-a restituit mai târziu d-lui Bessel. Audierea d-lui Boilă nu s’a termi­nat, ea urmând să continue mâine. Clasarea unei reclamaţii a ministerului de domenii joase cercetări din partea judecăto­rului de instrucţie al cap. IV, care a făcut toate investigaţiunile,­­exa­minând actele şi scriptele, ascultând informatori numeroşi şi orânduind expertize contabile. Dosarul cuprin­zând materialul adunat după urma cercetărilor, a fost înaintat parche­tului, că acesta să se pronunţe dacă rezultă existenţa vreunor infracţi­­ţiuni şi vreo vinovăţie penală din partea vreunei persoane. D. prim procuror Al. Procop Du­mitrescu, examinând în amănunt voluminosul dosar, a constatat ne­temeinicia reclamațiunii și in con­secință a clasat afacerea. Este aproape un an de când par­chetul de Ilfov fusese sesizat de o reclamaţie a ministerului domenii­lor, pornită din iniţiativa d-lui sub­secretar de stat Negură şi prin care se denunţau săvârşirea unor abu­zuri grave la Oficiul naţional de cooperaţie. Persoana vizată era di­rectorul general, d. Gh. Mladenatz, iar operaţiunile incriminate prin a­­dresa de sesizare se­­pretindeau că ating cifre de zeci de milioane de­turnate de la destinaţia lor, în de­trimentul instituţiei şi spre favori­zarea unor anume prsonagii. Cazul a făcut obiectul unor migă- A apărut CUVÂNTUL No. 1 LIBER 25 anl dein moartea lul Tolstoi Omul, Maxim Gorki - Proorocul, F. Dima.-Tolstoi şi războiul italc­anisinian din 1896,­Viata, C. Ti­tel-Petrescu. - Două generaţii da scriitori, Lew Tolstoi — Alexis Tolstoi, Gh. Dinu.-Tolstoi şi jan­darmii, F. Aderca.-Tolstoi In Bu­cureşti, Scarlat Calimachi.-Spiritul lui progresist, Leo Pardu.-Tols­­toi şi muzica, M. Grindea.­Note, fragmente din jurna­lul său intim. Fotografii inedite. Militarismul Japonez la pândă, Iile Gris­tea. — Scrisori din Atena, plebiscitul, Kiriacos. —­ Cazul Panait Istrati, Demostene Botez. — Gâscă şi capul, Mircea Grigorescu. — Tânărul marxism francez, Ghiță Ionescu. LITERATURĂ - CRONICI - VARIAȚIUN! H pagini în culori 5 Lei PtMfttEWTH b­ismifi Procesul spionajului de la poştă Desbaterie procesului celor 8 acu­­tinzând totdeauna că l-a crezut pe taţi de spionaj, proces ce se desfă­şoară înaintea Curţii cu juraţi de Ilfov prezidată de d. Victor Po­­povici de aproape zece zile, se apro­pie de sfârşit, după rechizitorul a­­tât de desvoltat al d-lui procuror I. Petrescu, care a ocupat două şedin­ţe, a venit dri rândul apărării Dintre apărători pledează Întâi d-ra av. Mingopol, apărătoare din oficiu. D-sa susţine că Teveceh­elev a venit in ţară nu ca să facă spionaj ci ca să-şi urmeze studiile la şco­ala electro-tehnică, dar neavând mij­loace materiale spre a se întreţine, a recurs la un truc ce se practică adesea, anume de a face pe agen­ţiile străine în căutare de ştiri ine­dite şi cu caracter diplomatic, să creadă că le serveşte intr’adevăr te­legrame originale, pe când în reali­tate Tevechelev le trimitea telegra­me fictive sau orice fel de ştiri in­ventate, numai ca să scoată bani cu cari să se întreţină şi să-şi urmeze cursurile. Al doilea apărător al lui Teveche­­lev, d. av. Alex. Verga­ti a susţinut că Tevechelev a fost­­angajat in rea­litate nu de o agenţie de spionaj, ci de o agenţie de presă din Viena. Şi cum in această privinţă, că adică agenţia patroană ar fi fost de spio­naj, nu s’a dovedit cu nimic, ei ea constitue o simplă afirmaţie a re­prezentantului acuzării nesprijinită pe nici o probă, — urm­ează că nu este locul la condamnarea lui Te- VCClteISY. Pledează apoi în apărarea acuza­tului Geliascov, d-ra avocat S. So­­nenfeld. D-sa arată că actul de a­­cuzare cuprinde două capete de în­vinuire pentru Geliascov: unul re­feritor la divulgarea de secrete ale poştei în calitate de funcţionar al ei, delict prevăzut de art. 157 şi 167 cod. pen., şi al doilea crima de spio­naj prevăzută de art. 1 din legea spionajului în timp de pace. D-sa combate ambele acuzaţiuni,­­susţi­nând cu privire la cea dintâi că nu s’a făcut de către acuzare dovada relei credinţe, a lui­­ Gealiscov, a­­tunci când acesta a predat lui Te­­vechelev telegramele, Gealiscov pre-Tevechelev că este student la elec­­trotechnică şi că avea nevoe de a­­cele banderole, rupte şi aruncate la coş, spre a putea studia cum se im­primă literile şi cifrele cu aparatul Hugues. Acuzaţia a doua referitoare la spionaj o combate cu susţinerea că cele 9 telegrame ale legaţiilor străine către guvernele lor din So­fia, Atena şi Lisabona, nu pot con­stitui acte de spionaj Împotriva ţării româneşti, deoarece o legaţie este privită ca teritoriu străin care nu priveşte pe români,­­- punct la care de altfel a aderat şi reprezen­tantul parchetului, deoarece d. pro­curor a declarat că renunţă a-şi în­temeia acuzaţia de spionaj pe baza celor 9 telegrame ale legaţiilor străi­ne aflate la dosar. Tot în apărarea acestui acuzat, a pledat apoi d. av. Radu Budişteanu, care a declarat de la început că dacă n’ar fi fost convins, din examinarea dosarului şi cercetarea împrejurări­lor de nevinovăţia lui Geliascov, nu ar fi venit, să-l apere in faţa justi­ţiei. D-sa arată că parchetul nu a putut face dovada că s’ar fi trans­mis vreun secret de stat sau un act privind interesele superioare şi în acest ca®, oricât de patriot ai fi nu­­poţi să ceri condamnarea unui om acuzat fără dovezi. De aceea con­chide la achitarea lui Geliascov. Acuzaţii Atanase Stancof şi Gos­­podin Iordanof au fost apăraţi de d. av. Aurel Unterman, care a sus­ţinut că aceştia n’au avut alte ra­porturi cu Tevechelev decât acelea de simplă cunoştinţă- Dânşii n’au procurat niciun fel de telegramă lui Tevechelev şi nici nu ar fi putut-o face, deoarece funcţionau la servi­ciul de coletărie. Aşa fiind neexis­­tând împotriva lor nici o dovadă alta decât împrejurarea că ei l-au cu­noscut pe Tevechelev, nu se poate din aceasta deduce o acuzaţiune şi pronunţa o condamnare cu un ca­racter atât de grav şi de infamant. Procesul va continua Luni dimi­neaţa, astfel încât se crede că în cursul nopţii de Luni se va da ver­dictul. tru Mateescu din Băneasa (cartiere* Diaconescu str. Ghika Vodă nr. 2), a fost împuşcat în cap pe la spate de către soţia sa, care apoi a dis­părut. In timp ce victima zace la spital în stare foarte gravă, autorităţile n’au putut-o găsi pe soţia criminală, rare, după cum s‘a putut constata ori umbla prin Capitală. Dânsa s'a prezentat In cursul după amiezii la parchetul de Ilfov, declarând că se­­ predă şi recunoscând fapta săvâr­şită. Cercetată de d. procuror Gh. Păcuraru­, soţia criminală, a căutat să explice gestul său ca o pedeapsă bine meritată pe care în durerea ei de mamă a căutat s-o apu­ce unui soţ şi tată denaturat. Dânsa pre­tinde că Dumitru Mateescu, ar fi săvârşit cel mai odios atentat la pudoare, făcând victimă pe propria sa fiică în vârstă de 13 ani. Deocamdată, criminala a fost a­­restată spre a fi cercetată în legă­tură cu fapta comisă de dânsa, dar în acelaş timp se vor face cercetă­rile pentru verificarera spuselor so­ţiei atentatoare. Condamnat pentru delapidare In calitate de agent al P. A. R. L D.-ului la Giurgiu, d. H. Reisner nu a putut să­ justifice lipsa unei sume de 43.000 lei în gestiunea sa pe a­­nul 1932. Ca urmare a constatării acestei lipse, dânsul a fost cerce­tat de parchet şi trimes în judecata tribunalului corecţional Ilfov, sub inculparea de delapidare de bani publici. Secţia I-a a tribunalului, prezi­dată de d. judecător Minculescu, ju­decând ori în prezenţă pe Reisner, l-a condamnat in urma concluziu­­nilor puse de d. procuror­­Alevra, la un­­ an închisoare. Criminala din Baneasa­­ s’a predat Acum trei zile, locuitorul Dumi­ Cazul Bădărău Cabinetul VI instrucţie, care face cercetări în afacerea Bădărău pri­meşte ziln­ic numeroase plângeri din partea celor cari lucrau cu biroul de mijlocitori oficiali al d-lui Bă­dărău, cu arătarea că au căzut vic­time procedeurilor întrebuinţate de acest birou. Până ori număru­l total al plângerilor se urca la 52. Acest aflux se explică prin aceia că cei mai mulţi din reclamanţi mai aveau nădejdea într'un aranjament pe cale amiabilă sau cu ajutorul Ca­merei sindicale, speranță care s’a dovedit in urmă irealizabilă. D. judecător Mitutescu,-. titularul cabinetului, a ascultat i­­ori încă* un fel­ de reclamanţi, .apoi a procedat la confruntarea d-lii T.­­Rădavăn­, succesiv cu procuristul Max Zaleş şi casierul, de efecte I. Streit. Cer­cetările vor fi reluate mâine. De la Comisia de control Comisia pentru controlul averilor de pe lângă Curtea de apel din Bu­cureşti, ocupându-se de cazul d-lui Gr. Dimitrescu, in care denunţă­torul ştefan Florescu, a formulat cerei noui de probatorii în spriji­nirea denunţului său, a decis ori admiterea unora din acele cereri, cum şi numirea a doi experţi, pen­tru evaluarea imobilelor şi a mo­bilierului d-lui Dimitrescu. Pentru imobile a fost numit d. expert C. G. Dragu, iar pentru mobilier d. Gh. Mazliach. Comisiunea a respins cererea de a se­ aduce de la Banca Naţională un număr de dosare re­feritoare la unele operaţiuni, despre cari denunţătorul spunea că ar a­­vea vreun raport cu activitatea d-lui Dimitrescu ca guvernator al Băncii Naţionale. Diverse — Comisia de control a clasat denunţul îndreptat de d. Ion Dumi­trescu împotriva d-lui Panait Niţă zis Dragomirescu, fost agent de percepţie la Câm­pina.­­Tribunalul Ilfov sec. n­a fiind chemat să se pronunţe asupra re­confirmării mandatelor de arestare ale celor implicaţi în afacerea es­crocheriei cu cecurile false ce se instrueşte la cabinetul VII, a recon­firmat toate mandatele, afară de acela al inculpatului Weintraub. TRIBUNALELE MILITARE Procesul unui muncitor Epilogul întârziat al tulburărilor de la atelierele Griviţa, va fi proce­sul muncitorului Luca László. Acesta a fost judecat in contuma­cie pentru faptul de a fi luat parte activă la organizarea grevei. Cu ocazia procesului judecat de Secţia I-a a Consiliului de războiu, apărarea a deschis un incident, prin care a cerut instanţei milita­re să-şi decline competinţa in fa­voarea unei instanţe civile. Incidentul era motivat pe faptul că la data când au avut loc tulbu­­rările în care acuzatul este implicat, starea de asediu nu era încă in­trodusă. Comisarul regal a cerut rejudeca­­rea procesului și anularea inciden­tului ridicat de apărare. De­oarece Consiliul de războiu a admis punctul de vedere al repre­zentantului ministerului public pro­cesul muncitorului Luca László se va rejudeca în ziua de 10 Decem­brie de către Secţia I-a a aceleaşi instanţe. OFIŢER RECLAMAT PENTRU ÎN­ŞELĂTORIE _ fi, am-sad Bîzea șterg­e, peclama­ parchetului militar pe d. locot. Po­­pescu Dumitru, pentru faptul de a fi fost înşelat de acesta. Reclamantul arată că ofiţerul i-a cedat in schimbul sumei de 900.000 lei o creanţă in valoare de 1.900.000 lei ce avea de încasat dela Casa muncii C. F. R. Ofiţerul a mai pri­mit şi o cambie de un milion, cu menţiunea valoare primită în cesi­une. ’ După ce d. Iccot. Popescu a pri­mit suma şi cambia a încasat banii dela Casa muncii. Apoi a învestit cambia cu formulă executorie și a scos in vânzare două imobile pe care d. Eizenberg le are în Capitală. D. colonel Bălăşanu, şeful parche­tului militar a dispus anchetarea cazului. CITITI R­OMO Duminică­ 10 noembrie 1935 TRIBUNA MUNCITOREASCA Apelul sindicatului G. F. R. Griviţa către conducerea Uniunii TV. Primim din partea sindicatului lu­crătorilor ceferişti Griviţa—Bucu­reşti, următorul apel, cu rugămin­tea de a-l da publicităţii: „După ce aleşii muncitorimii ce­feriste au fost daţi afară de la des­­bater­e conferinţelor convocate pe ziua de 20 octombrie 1935 de către conducătorii Uniunii, aceiaşi condu­cători pregătesc excluderea sindica­tului Griviţa şi au trecut la înfiin­ţarea unui nou sindicat. Această „atitudine a comitetului central al Uniunii"nu poate fi decât în dauna întregii muncitorimi cefe­riste. Excluderea sindicatelor din Uniu­ne cât şi înfiinţarea de noi sindica­te, nu pot duce decât la fărâmiţa­rea forţelor muncitoreşti, zădărnici­rea unităţii sindicate pentru înfăp­tuirea căreia întreaga muncitorime ceferistă luptă. Uniunea comitetului sindicatului Griviţa dimpreună cu delegaţii de la ateliere şi toţi muncitorii mai jos subscrişi, ne ridicăm cu toată tăria contra acestei crime ce se pune la cale pe spinarea zecilor de mii de muncitori ceferişti. Cerem comitetului central al Uni­unii părăsirea imediată­­ a acestei a­­ti­tud­ini de fărâmiţare şi spargere a unităţii sindicale. Această atitudine va adânci şi mai mult mizeria masselor muncit­­oare, folosind numai duşmanilor municito­­rimii şi direcţiei generate. Nu excluderi de sindicate şi înfiin­ţarea altora, trebuesc muncitorimea , ci măsuri pentru înfăptuirea fron-­­­tului comun de luptă şi organizarea acţiunilor pentru câştigarea reven­dicării lor. 1. Ne adresăm către întreaga munci­torime din ţară, către toate sindica­tele şi asociaţiile­­ceferiste ce vor să lupte­ pentru revendicările lor. Către comisia locală a sindicatelor din Bucureşti de a se alătura, luptei noastre pentru împiedicarea exclu­derilor şi a înfiinţărilor de rujul sin­dicate. 1 : Oricine va împiedica această cri­mă va fi un apărător al ut­uncitori­­mii ceferiste şi un luptător pentru revendicările lor.­­­­ Nu excluderea, ci acţiunea comu­nă a tuturor sindicatelor. . . ‘ Pentru acest lucru cerem comite­tului uniunii, convocarea unei con­ferinţe la care delegaţii aleşi şi tri­mişi de massă să hotărască măsu­rile, tactica organizărilor şi acţiu­nile ce trebuesc organizate pentru câştigarea revendicărilor­ lor". Preşedinte, VASILE BAGU Secretar, Ion Turcu ------- | MunCitorim sa organizaţi din Iaşi solidară cu sindicatul ceferist din Bucureşti încercările conducerii Uniunii ce­feriste de a exclude cele mai puter­nice sindicate, ca cete din Bucureşti, Paşcani, Constanţa, Ii­meria şi Ga­laţi, continuă să fie obiect de vie discuţie între muncitorii organizaţi din Iaşi. Toate sndicatele existente s-au pronunţat în această chestie, care interesează îndeaproape întrea­ga mişcare sindicală. Am­ publicat a­ a­cum câteva zile o rezoluţie a sindi-­ catului muncitorilor lemnari din Iaşi. Primim o nouă serie de rezo­luţii în acelaş sens. Astfel sindicatul lucrătorilor brutali, în şedinţa de Joi 31 Octombrie,­la care au partici­pat peste 200 de lucrători organizaţi s-a luat următoarea moţiune, cu u­­nanimitate de voturi. „Azi, Joi 31 Octombrie, în şedinţa de­ breaslă a sindicatului lucrătorilor brăţări,­ cu participarea a peste­­200 de lucrători organizaţi, luându-sir in discuţie ameninţarea, din partea U­­niunii ceferiste, ca sindicatele­­cefe-’ riste din Bucureşti, Paşcani, Sim­eria,­ Constanţa şi Galaţi sa fie excluse numai pentru atitudinea lor hotă­­rită şi justă, cei prezenţi protestează cu toată energia împotriva, acestor plănuite măsuri, care ar însem­na nu numai o lovitură dată muncitorimii ceferiste — avantgarda muncitorimii din întreaga ţară — dar întregii miş­cări sindicale. Sindicatul lucrătorilor brutali se declară solidar în activitatea şi a­­titudinea sa, cu sindicatele ceferiste suspomenite, cere Uniunii şi confe­deraţiei să retragă imediat orice fel de ameninţări, să pregătească con­gresul general al Uniunii, care să ho­ ■ târască tactica şi­ conducerea Uniu­nii. Stând pe baza unităţii sindicate cetei mai desăvârşite, sindicatul lu­crătorilor brutali înţelege să ia ati­tudine hotărîta împotriva oricărei excluderi de sindicate, sau de acti­vităţi izolate şi cere in acelaş timp conducerii Uniunii garantarea cetei mai largi democraţii muncitoreşti in sindicate, căci numai prin unitate şi democraţie muncitorească, sindica­tele pot deveni o forţă“.’ Rezoluţii şi moţiuni cu un conţi­nut asemănător au fost luate şi de sindicatul lucrătorilor textilişti, croi­tori, etc., toate sindicate, afiliate Confederaţiei generale a muncii şi­­având sediu la Casa poporului din Iaşi, împotriva ameninţărilor cu exclu­derea sindicatelor de mai sus, ca şi împotriva oricăror feluri de exclu­deri — fie de sindicate, fie de acti­vişti individuali, — deoarece aseme­nea măsuri înseamnă cea mai grea lovitură dată muncitorimii din­­ în­treaga ţară. In momentul când­­rea­lizarea unităţii sindicale şi a fron­tului unic muncitoresc, se pun­­ ca cele mai arzătoare cerinţe ale mas­­selor muncitoreşti, a se încerca noi spargeri în mişcarea sindicală,­ ar însem­na o adevărată crimă ,faţă,­­de clasa muncitoare din România., Re­fuzăm de­­ aceea , să vedem că condu­cătorii Uniunii încearcă să facă un al doilea sindicat ceferist în­ Bucu­reşti,­ ceea ce ar fi nu­ numai slăbirea forţei organizate a m­uncitorimi, ci, de fapt, o spargere criminală a miş­cării­­sindicale, ceferiste, în cele, mai important*, punct al­ ţârii;; A» Capi­tala. ; Solidari. eu «ImUcatele . cereriste dim Bucureşti, Paşcani, Simeria, Ga­laţi şi­­Constanţa, cerem* şi noi Con­vocarea imediată­ a congresului 'U­­niunii care să hotărască toate Che­stiunile privind tactica, activitatea şi conducerea Uniunii, înţelegând­­ să sprijinim rezoluţia sindicatului­ Gri­viţa, care urma să fie propusă la conferinţa din 19 octombrie şi care a fost dată publicităţii.,­ . In spiritul celei n­ai largi unităţi­ sindicale şi a celui mai real demo­cratism muncitoresc, muncitorii ce­ferişti din Iaşi mai jos semnaţi, cer Uniunii să ţie seamă de toate che­stiunile ridicate prin această mo­ţiune şi să hotărască de îndată con­gresul.­­ Totdeodată cer Uniunii să grăbea­scă toate formalităţile pentru ca sindicatul ceferist din Iaşi, a cărui afiliare la Uniune a fost recunoscută şi al cărui comitet a fost întărit de conducerea Uniunii să poată func­ționa cât mai neîntârziat,­­ Urmează semnăturile. Muncitorimea ceferistă şi unitatea sindicală Deşi sindicatul ceferist din Iaşi a fost redeschis, alegându-se un­ co­mitet provizoriu, recunoscut şi întă­rit de către Uniune, totuşi din cauza întârzierii pe care o pun autorită­ţile ,în acordarea autorizaţiei de funcţionare, sindicatul nu poate ţine şedinţe de breaslă şi adunări gene­rale. Din această cauză sindicatul ceferist, ca organizaţie, nu a putut lua încă atitudine faţă de frămân­tările care agită massa ceferistă, în chestiunea unităţii sindicate. To­tuşi, activiştii sindicatului au lansat o moţiune in massa muncitorilor ce­ferişti din Iaşi, care reprezintă punc­tul de vedere al ceferiştilor locali. In primele zile această moţiune,­ pe care o publicăm mai jos, a strâns foarte multe iscălituri muncitoreşti, deşi acţiunea este numai la început, ea continuând în momentul de faţă. MOŢIUNEA Muncitorimea ceferistă din Iaşi, luând cunoştinţă de faptele petrecu­te la conferinţa preşedinţilor sindi­catelor ceferiste, ţinută în Bucureşti în ziua de 19 octombrie, când cele mai puternice sindicate ceferiste — Bucureşti, Simeria, Paşcani, Con­stanţa şi Galaţi — nu au fost lăsate să participe prin delegaţii aleşi de însăşi massa ceferiştilor organizaţi, socoteşte această procedure din par­tea conducerii Uniunii ca o gravă a­­batere de la regulele organizaţiei noastre şi de la spiritul de democra­ţie muncitorească, care trebue să domnească în întreaga mişcare sin­dicală. Muncitorimea ceferistă din Iaşi se­­ ridică, totodată cu toată hotărârea Deraierea din staţia Crisceatec CERNĂUŢI, 8.. — Inspectorattfţ. c. f. r. a fost înştiinţat că ori după amiază s’a produs un acci­dent de cale ferată în staţia Crisceatec. Un tren de marfă, alcătuit din vagoane încărcate cu sfeclă de zahăr, manevra în staţie. Din cauză că locomotiva a isbit vio­­lent vagoanele din garnitură, trei din aceste vagoane au deraiat. Un vagon a fost complect sfărâ­mat. Nu s’a înregistrat nici o vic­timă­ omenească. Linia ferată a suferit stricăciuni. Echipele erei lucrători au resta­bilit circulaţia. S’a întreprins o anchetă. isprava miei mame denaturate TOPLIŢA. — Tânăra Zombori Vilma, în etate de 20 de ani, a dat naştere unui copil de sex feminin. De frică şi de ruşine l’a ţinut câteva zile ascuns. In urma unui denunţ, postul de jandarmi a în­treprins cercetări. Tânăra a măr­turisit că într’adevăr a născut copilul însă a murit și l-a îngro­pat. Fiind bănueli de pruncuci­dere s’a cerut autorizația parche­tului pentru facerea autopsiei. In urma autopsiei s’a stabilit că co­pilul a murit din cauză că nu a fost alăptat. Denaturata mamă a fost înaintată parchetului de Mu­reș.­ ­—

Next