Dimineaţa, noiembrie 1935 (Anul 31, nr. 10364-10393)

1935-11-10 / nr. 10373

* Masa cavalerilor ordinu­lui „Mihai Viteazul“ Cavalerii ordinului „Mihai Vi­­teazu” au asistat la un serviciu divin oficial la biserica Mihai Dumitíria I© Noembrís 1936 SERBAREA ONOMASTICEI VOEVODULUI MIHAI Tedeum-ul de la biserica Domniţa Bâlaşa Cu ocazia aniversării zilei ono­mastice a marelui voevod Mihai, s’a oficiat, la ora 11 a. m. un te­deum la biserica Domniţa Bălaşa în pre­zenţa membrilor guvernului şi a înalţilor demnitari civili şi militari. ASISTENŢA La slujba religioasă au asistat d-nii Ch. Tătărescu, preşedintele consiliului, I. Inculeţ, ministru de Interne, Victor Antonescu, ministru de finanţe, prof. dr. Angelescu, mi­nistrul Instrucţiunii publice, gene­ral Paul Angelescu, ministrul apă­rării naţionale, Franasovici minis­trul comunicaţiilor, Victor Iamandi, ministru de stat, Vasile Sassu, mi­nistrul agriculturii, Vaier Pop, mi­nistrul justiţiei, Leonte Moldovanu, preşedintele Senatului, N. N. Săvea­­nu, preşedintele Camerii, subsecre­tarii de stat ing. Caranfil şi Vaier Roman, V. Potârcă, fost ministru, Mitiţă Constantin­escu, guvernato­rul Băncii Naţionale, Alex. Donescu, primarul general al Capitalei, Co­rin Ştefănescu, procurorul general al curţii de apel, ing. Pitulescu, di­rectorul general al poştelor, etc. Din partea palatului au asistat d-nii general Condiescu, Buchman şi comandor Zapan, adjutant regal. Apoi d-nii generali Prodan, Conde­­escu, Papazoglu, Manu, Pârâianu, Partenie, Gelu Petrescu, Ştefănescu- Amza şi dr. Sardac. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul divin a fost oficiat de arhiereul Tit Simedrea, vicar al pa­triarhiei, înconjurat de clerul bise­ricii Domniţa Bălaşa. După terminarea serviciului reli­gios, d. general Paul Angelescu a trecut în revistă compania din reg. 2 artilerie cu muzică şi drapel. A urmat apoi defilarea trupei. Parastasul de la biserica Mihai Vodă dui dimineaţă la orele 30.30 s-a oficiat la biserica „Mihai-Vodă“, din curtea Arhivelor Statului, un pa­rastas pentru pomenirea ctitorului acestui locaş, Voevodul Mihai Vitea­zul, pentru regele Ferdinand, în­­temeetorul şi fost cap al cavalerilor ordinului „Mihai Viteazu“, precum şi parastasul pentru cavalerii aces­tui ordin. Slujba religioasă a fost oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu ar­himandritul Justin Ştefănescu şi fiind înconjurat de părintele Păscu­­lescu. Arb­a, parohul bisericei „Mi­hai-Vodă“ părintele Marin Vul­pescul, de la biserica Creţulescu şi părintele căp. Georgescu, din gar­nizoana Bucureşti. Răspunsurile fiind date de corul bisericii. Au asistat d-nii generali Samso­­novici, Stângacii­, Zizi Cantacuzino, Popovici, Gorski, Dragalina, Lom­­noschi,, Truşculescu, Kobik­o, Papa­­zoglu, comandantul pieţii, Lerond (francez) ,Mitrovici (sârb),­ Rădu­­lescu, Rujinski, colonel Lovici, colo­nel Frantisek, Ion Mihalache, Gri­­gore Gaf­encu, Pamfil Şeicaru. La orele 12 a sosit suveranul în­soţit de d. comandor Fundăţeanu, fiind întâmpinat de d-nii general Grigorescu şi col. Gabriel Marine­­scu, prefectul poliţiei. După slujba religioasă suveranul a trecut în revistă compania de o­­noare din regimentul 6 Mihai­ Vi­­teazu. La orele 12:30 suveranul a pără­sit curtea bisericii. LA SINAIA SINAIA, 9. — Astăzi fiind ziua o­­nomastică a marelui voevod Mihai, moştenitorul tronului, s’a oficiat la mănăstirea Sinaia, un te-deum în­­prezenţa capilor autorităţilor mili­tare şi civile şi a unui numeros pu­blic. Te-deumul s’a oficiat la ora 11 ju­mătate — după săvârşirea serviciului religios obişnuit­ de către arhiman­dritul Serafim Georgescu, stareţul mănăstirii înconjurat de preoţii Va­sile Hăisan, parohul oraşului, Nico­­­­­dim. Petrescu, Macarie Vasilescu, Eftimie Mohor şi diaconul Teofan, răspunsurile fiind date de corul mă­năstirii. Se aflau de faţă d-nii col. Bălă­­nescu, comandantul garnizoanei, arhitect Ernest din partea casei re­gale, col. Cameniţă, comandantul batalionului Vânători de Munte, col. dr. Marinescu, maiorul Greaza, Gh. Mateescu primarul, oraşului, jude­cător Ionescu, dr. Staicovici, Mo­­vileanu directorul gimnaziului, Ma­­nolescu dirigintele Oficiului de te­lefoane, dr. Petrescu şi P. Dragomi­­rescu secretarul general al primă­riei, elevii şi elevele gimnaziului „Principele Nicolae“ şi a şcoalelor primare „Carmen Sylva” şi „Regina Maria“, străjerii şi un foarte nu­meros public. O companie de onoare, cu drapel,­­ al batalionului I vânători de munte sub comanda căpitanului Taraş, au dat onorurile. După te-deum, d. colonel Bălăne­­scu a vorbit trupei şi asistenţei de­spre însemnătatea zilei făcând urări pentru suveran şi­ marele voevod Mihai. A urmat defilarea companiei in faţa autorităţilor şi publicului, după care capii autorităţilor au tre­cut, la castelul Peleş, unde au sem­nat în registrele deschise. Vodă, de unde apoi in corpore s’au dus la palatul regal din Ca­lea Victoriei, unde are loc tradi­ţionalul dejun oferit de rege, în fiecare an, cavalerilor. In acest scop, regele a sosit în capitală unde îşi va relua, cu începere de eri reşedinţa de iarnă. La ora 12 jumătate au început să sosească cavalerii ordinului Mihai Viteazu. Primul a sosit marele muti­lat străin Lowrich, rămas-­ orb din război, condus de doi ofițeri români, cavaleri ai ordinului. Apoi general Marinkovici, general Le Rond, din armata franceză. Apoi rând pe rând sosesc generalul Rujinski, colonel Râmniceanu, I. Mihalache, Pamfil Şeicaru, general Samsonovici, șeful marelui stat major, etc. Masa cavalerilor are loc la 1 ju­mătate în sala mare a palatului. La masă nu vor lua parte decât membrii ordinului. înscrierile la palat şi delega­­ţiunile ce s au prezentat voevodului In cursul dimineţii s’au prezentat, la palatul regal, şefii misiunilor străine, ataşaţii militari străini, foşti miniştri­­ şi înalţi demnitari pentru a semna în registele, deschi­se cu ocazia aniversării onomasticei voevodului Mihai. A impresionat faptul că primul venit a fost bătrânul Catargi, fostul mareşal al Curţii. O delegaţie din partea liceului militar „1Vfânăs' 'rea Dealului” — compusă din d-nii colonel Bălăce-­scu, comandantul liceului, profesor Pavelescu, director de studii şi căp. Vlădescu cu patru elevi, premianţi de clasă — s’a prezentat voevodului Mihai. Odată cu urările făcute, au înmânat voevodului un dar care constă dintr’o casetă lucrată în ar­gint pe ale cărei feţe sunt imprimate •scene din epopeia napoleoniană: împăratul călare înconjurat de trupe, apoi Napoleon în timpul asediului de la Austerlitz, etc. Delegaţia elevilor de la şcoala de aviaţie Mediaş — compusă din că­pitan comandor Păun, comandantul şcolii şi patru elevi — a oferit voe­vodului două statuete de fildeş­­ar­tistic lucrate SOSIREA REGELUI IN CAPITALĂ Eri la orele 9.35 dimineaţa, rege­le, însoţit de voevodul Mihai, s-a înapoiat în Capitală, reluîndu-şi reşedinţa de iarnă. Pe peronul haltei Cotroceni se a­­flau, în întâmpinare, d-nii prim mi­nistru Gh. Tătărescu, miniştrii In­­culeţ, dr. Angelescu, general Paul Angelescu, Vasile Sassu, prof. Nistor şi Richard Franasovici apoi d-nii N. Lupu, fost ministru, generalii Prodan, Condiescu şi Papazoglu, co­lonel Gabriel Marinescu, prefectul poliţiei, col. Urdăreanu, prefectul palatului, maior Mihăilescu şi co­mandor Zapan, adjutanţi regali. Cu trenul regal au mai sosit d-nii general Vasievici, Mocioni, general Balif şi dr. Eugen Bianu, directorul general al siguranţei. Suveranul s’a întreţinut câteva minute cu cei prezenţi, şi s’a dus, apoi, împreună cu voevodul Mihai, la palatul regal din calea Victoriei. Explozie pe un vapor rusesc CONSTANŢA, 8.-- Posturile de T. F. F. din localitate au recep­ţionat cererea de ajutor de pe vaporul sovietic ,,Sovnarcon”, la bordul cărui s’a produs o explo­zie, urmată de incendiu. Mai târziu s’a aflat că la bor­dul vaporului tank „Sovnarcon” s’a produs o explozie, în timp când acest vas se afla sub încăr­care, cu produse petroliere în portul Krasnovodsk. Doi oameni din echipaj au fost uciși. Timpul pe Marea Neagră constanţa, 8. D­in utimele 48 de ore, marea s’a lini­şit. Eri, aparatele meteorologice ale căpi­tăniei de port au înregistrat: Vânt de Nord Vest de forţa 1—2; hulă de fund; cerul nouro’s, spre seară s’a lăsat ceaţă; pre­siunea atmosferică 776—778 mi­limetri. OIK!WEATA Inaugurarea bustului lui Caragiale la Ploeşti atentatul deli­t. Cine a fost primul editor al marelui scriitor PLOEŞTI. 7. — Astăzi Vineri la ora 11 dimineaţa are loc solemnita­tea desvelirei monumentului lui I. L. Caragiale care a fost ridicat pe bu­levardul Independenţei, în grădina din faţa liceului „Sf­ţii Petru şi Pa­vel”, din oraşul nostru. La această festivitate vor participa d-nii: dr. Const. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice, prof. univer­sitar Rădulescu-Motru şi I. Petrovici, mediu care nu prea are de-a face cu „înalta spiritualitate“, locueşte în­tr’o cameră înconjurată de fel de fel de „case de schimb“, un bătrân ciudat. Deşi trecut de „şaptezeci“, poartă nu privirea-i, încă vie, o stră­lucire, aş putea spune, tinerească. Bătrânul este decanul librarilor ro­mâni, Elias Şaraga, mutat de cu­rând de la Iaşi, la Bucureşti, cel care, cu mulţi ani în urmă, a fost primul editor al lui Mihail Eminescu, Ion Luca Caragiale şi al lui Creangă. Bătrânul acesta e o... poemă. Are spiritul încă vioi, memoria bună şi mai ştie să şi povestească fapte ex­trem de interesante despre lucruri şi oameni, pentru noi de mult in­trate în domeniul istoriei. Ba, la în­ceput, îţi vine chiar cam greu să-l pricepi când vorbeşte cu atâta de­­sinvoltură de „conu Mitiţă“ (care nu-i altul decât D. A. Sturdza), des­­pre „conu Mihalache (Kogâlnicea­­nu) sau despre „conu Iancu“ (ni­meni, altul decât marele Ion Luca). Bătrânul Elias Şaraga, ajuns la vârsta patriarhilor, s-a rupt cam de mult de ceea ce se numeşte „viaţa activă“. Şi-a lichidat întreprinderea de la Iaşi, oprindu-şi doar nişte lu­cruri, de cari, după cum mi-a măr­turisit, nu se poate despărţi, căci acestea alcătuesc „viaţa“ lui. In Bucureştiul care pe zi ce trece tinde să fie mai puţin romantic, este o adevărată plăcere pentru mine să stau de vorbă cu moşnegu­­ţul original — şi nu numai o sin­gură dată am răspuns invitaţiei sale, în camera păstrătoare de a­­tâtea vestigii, documente impor­tante pentru trecutul nostru cultu­ral. O cameră cu mobilă veche de tot, cu fotolii cu ciucuri şi cu gar­derobe date cu„bradolină“. Pe pe­reţi chipuri de oameni din alte vre­muri şi o mulţime de fotografii ale lui Eminescu, Creangă, Caragiale, Alecsandri. Acum câteva zile a venit vorba despre Caragiale, al cărui bust, ri­dicat dintr’o prea frumoasă iniţia­tivă, se desveleşte astăzi, in faţa li­ceului din Ploeşti. — L-ai cunoscut bine pe Cara­giale ? — Cum nu ? Stai să-ţi arăt ceva. Şi bătrânul deschide o enormă casa de bani, caută, cu mâini tre­Paul Prodan, directorul general al teatrelor, I. Valjan, Gaton Teodorian, d-na Maria Filoti, d-na Ciucurescu, Iancu Brezeanu, etc. Deasemeni vor lua parte văduva marelui scriitor împreună cu fiica ei d-na Ecaterina Caragiale-Logady. Găsim interesant să dăm cu pri­lejul solemnităţii de astăzi, un ca­pitol din relaţiile lui Caragiale cu editorii săi : „Poftim, e primul contract de edi­tură cu Caragiale; eu l-am editat cel dintâi“. Şi într-adevăr, cetesc cu nesaţiu slova regulată şi atât de citeaţă a autorului unei „Scrisori pierdute“. Şi în afară de această „învoială“, care ar merita să figureze, prin in­teresul ei, într’un museu, ciudatul colecţionar mai mi-a arătat o scri­soare a lui Caragiale, prin care ma­rele autor îşi întreba „adrisantul“ : „Ce facem cu afacerea Teatrului?“. Şi, „adrisantul“ m’a lămurit ce-i cu­­ chestia asta : e o dovadă de încre­dere pe care i-a arătat-o Caragiale. Acesta, disperat că nu i se achită drepturile de autor din reprezenta­rea pieselor sale, i-a propus edito­rului Şaraga concesionarea dreptu­rilor sale asupra lucrărilor de tea­tru. Şi din aceiaşi casă de bani, bătrâ­nul Şaraga a scos cu mâini tremu­­rânde, aşa ca pe nişte moaşte, pri­ma, rara şi poate unica ediţie a poe­ziilor lui Eminescu, cu prefaţa lui A. D. Xenopol, prima ediţie a po­vestirilor lui Creangă şi alte multe lucruri, care, după cum spusei, me­rită să figureze într’un museu. Elias Şaraga este dintr’un neam de librari. Un strămoş al lui s’a sta­bilit­ cam prin 1825 la Iaşi şi a fost tot librar. Dacă tatăl lui edita mai mult căliţi bisericeşti — evanghelii şi psaltiri — el­ a fost unul din pri­mii editori de cărţi literare, aceasta într’o vreme cam vitregă cu literele româneşti. Şi de aceea meritul său este mare. Editorul — mă gândesc la cel de adevărată literatură — este şi astăzi — când multe s’au schimbat — un apostol. Dar mi-te acum şai­zeci de ani! Elias Şaraga însă, îm­preună cu un frate al său răposat, a fost un om cu adevărat îndrăz­neţ : a editat operile genialului Ca­ragiale în 6000 exemplare, tiraj im­punător şi. astăzi. Omagiând pe primul editor al o­­perelor lui Caragiale, nu pot în­cheia fără a aduce laude acelora din iniţiativa căroraSpioeştii vor a­­v­ea un bust al lui Caragiale — al marelui Caragiale, mai român şi mai viu, ca oricând. IOAN MASSOFF coalei întâia. La caz dacă nu vom­ merge, sau nu voiu da însărcinarea cuiva, voi putea pune în vânzare volumele neiscălite dându-mi un act autentic din partea tipografului respectiv că nu s’au tras mai mult de 6000 şase mii exemplare de fiece volum. Preţul ediţiei întâia l-am primit în sumă de trei sute lei (300) şi mă oblig a Ie acorda d-Ior Şaraga pre­lungirea indefinită a acestei invoeli de faţă ori de câte ori mi-o vor cere cu aceleaşi condiţii aci mai sus ară­tate. Fără de o altă învoială între noi mă oblig a nu mai da drept de v'imart. tS‘»VJJUl . fl ÜMflUt1^*0* • * ."Jp!** it •**« .i'tttt'***«*'“** tutst» éfhoJíf . *f**o*t ‘ OKsi ' 3 ,, Jţi & <y/nA (r’a/ni, editură a acestor opere nimănui în România pe viit­or, nici nicăeri în limba română. Se înţelege că aceasta nu priveşte decât cele două volume ale mele, iar nu şi prefaţa la operele lui Emine­scu pe care le-o dau Fraţilor Şara­ga ca prieteşug şi fără nici o pre­tenţie. Corectura pe curat trebue s’o văz eu şi să dau bunul de imprimat. N’au voie Fraţii Şaraga a mai pu­blica un şir măcar străin în volu­mele mele, fie ca prefaţă, ca note, ca orişice fără o prealabilă şi anu­­me o învoire a mea, nici a schimba o iotă măcar din textul meu. Fraţii Şaraga se obligă la fiecare ediţie a-mi trimite de fiecare volum al meu câte patru zeci (40) exem­plare ediţie populară şi câte (10) zece exemplare de lux, asemenea şi câte două (2) exemplare din orice volum apărut sau ar apărea în co­lecţia populară literară Şaraga. Vom­ preda manuscrisul până în­tr’o lună de astăzi complect. Făcut astăzi în Bucureşti, cu bună învoială. 1893, Ianuarie 22. I. L. CARAGIALE Strada Colţei 78, Bucureşti Solemnitatea inaugurării PLOEŞTI, 8. — In cadrul unei frumoase festivităţi s’a făcut, azi la amiază, desvelirea bustului lui I. L. Caragiale, ridicat din iniţiativa u­­nut comitet de intelectuali din ora­şul nostru, în grădina din faţa li­ceului Sf-ţii Petru şi Pavel. Au participat la solemnitate, de­legaţi ai ministerului instrucţiunii publice, Academiei române, direc­ţiunii generale a teatrelor, Socie­tăţii scriitorilor români, autorilor dramatici, Teatrului Naţional, etc. Apoi reprezentanţi ai autorităţilor civile şi militare din localitate, membrii corpului didactic secundar şi primar şi un mare număr de ad­miratori ai lui Caragiale. După oficierea slujbei religioase de către un sobor de preoţi, în frunte cu protoereul Aurică Popes­­cu, d. prof. I. A. Bassarabescu a procedat la desvelirea bustului. S-au rostit apoi cuvântări de că­tre protoereul Aurel Popescu, prof. I. A. Bassarabescu, în numele comi­tetului de iniţiativă pentru ridica­rea monumentului, prof. Şoimescu administratorul Casei şcoalelor în numele ministerului instrucţiunii publice, prof. Rădulescu-Motru din partea Academiei române, prof. Ştefan Ioan în numele Ateneului român, Petre­ Comarnescu din par­tea direcţiunii generale a teatrelor, Liviu Rebreanu, din partea Teatru­lui naţional, Jean Valjean, din par­tea societăţii scriitorilor români şi a autorilor dramatici, d-na Maria Filotti din partea societăţii artişti­lor dramatici şi prof. Radu Cosmin în numele liceului Sf. Petru şi Pa­vel din Ploeşti. La urmă, d­. prof. I. A. Bassara­bescu a adus la cunoştinţa asisten­ţei că, la solemnitate, iau parte şi d-na Ecaterina Logaci Caragiale, fiica marelui scriitor şi d. Şaraga, primul editor al lui Caragiale. I­V. Primul editor In Pasagiul Vilacros, deci într’un murânde, un act și mi-1 întinde , & •a.i * • ff» ** ' ., -fi* St ^ JSjjrUft Invo­ială JS”t\ trw&t- » . .■ ‘ , ,v ■ &' *m. oAAi «fc- yt**f*~ Ay&t A « y*; pţ. n/f W Ca*. <*■ 'T'l’ri'"­u % • /W Ât/** *, - ’ rV-*-* *7*f*r ** r, ii •"> «*? “3» *** -fr«.riu ">**■ * «-*«.-«*• *???"-■ * VC*» 1xrM~ , m/s »aţi.?*, c* ’<“* *» j? y ST' >*• * "" °*>0- °’*A'***~t-«io ir jhhr . +>ntt‘£ dr Gittét6 •A *46* * îi -ir»!/it rd/f. rjrnjts 4 /t/g &-•■&•¥*/ A o* A'c#* f»' *' ** Cct Hr rx4,- «rihk ■%?>•' 't / ‘t/ă- ' ii rrti/x~"i <fi r?u. ff GXfep pi . r/ţtidfU -4* o'C/rr-f /»»ir ir «*1 frr- nctaóA «» •frr'ntr6' *4 üt -T r?u. « Sff J*/ Zlt U H rn*L Â/tAşuj y ' _ t'l’*l/irn> ~6r6,C srp Ş Jt -rntrrmAi . -Htf vwf*. jit/ó * »nţ?*44'et ^rHS rnmr Art»ţ vi »«£ «e dgtţţ^ fMm • a*~mr at**. , a *'6**/^, # titif MAr 4n iQrflf Mjt-. A arte OfritA *«" **ffvg, A ‘rfc/îh -A*" -;.... t’tî* ~ia6f t /Ltug -r -rjSr/s­ ff/ăr. ^St*rusjtgeft, ea rt/-r*/. Sz. Subsemnații I. L. Caragiale, Bu- Nirvana“, „Două Note“ şi „Icoane­’, curenţi, şi Fraţii Şaraga, librari, ca prefaţă la poeziile lui Eminescu .“1’ în ediţia Şaraga cu condiţiile urmă-Iaşi am convenit: Eu Caragiale am vândut d-lor Şa­raga dreptul de a tipări operele mele teatrale şi adică „Noaptea fur­tunoasă“, „Scrisoarea pierdută“, „Conu Leonida“, „Năpasta” şi „D’ale Carnavalului“, şi încă o piesă într’un act, netipărită încă până acum tu­raort, precum şi trei articole din­ vo­lumul meu „Note şi Schiţe“. „In toate , Domnii Şaraga vor tipări piesele mele în două volume cu titlul I. L. Caragiale Teatru I şi H, a câte 600« (şase mii) exemplare unul, toate is­călite de mine sau de un însărcinat al meu la Iaşi. DD. Şaraga mă vor anunţa prin o scrisoare recoman­dată cu 115 zile înainte de apariţia '{• s (j /&- &r'*/4fn’* ‘»r^ */&r? h­&ffar = Descoperirea arheolo­gică dela Turda-Tulcea BABADAG, 8. — Am arătat ori că, cu prilejul săpării unei fân­tâni în comuna Turda-Tulcea, au fost descoperite mai multe oase de animal preistoric. Se presupune că oasele apar­ţin unui mamut sau mastodont, deoarece s’au găsit şi fildeşii, din care unul mai bine conservat. Săpăturile continuă sub supra­vegherea revizorului de pescărie Covăceanu. După ce vor fi des­­gropate toate oasele, scheletul va fi transportat la muzeul dr. An­­tipa din București. Citiţi Cuvântul Liber Fagista 3-a Cercetările cabinetului de in­structie T. SEVERIN. 8. — Am arătat că cercetările instrucţiei în legă­tură cu atentatul săvârşit împo­triva lui Marius Vorvoreanu, n’au dus până in prezent la nici un rezultat. De două zile, cercetările au fost îndreptate în altă direcţie. Cabinetul de instrucţie a cerut poliţiei şi legiunii de jandarmi să i se trimită un tablou cu nu­mele tuturor persoanelor ares­tate cu prilejul asasinării lui I. G. Duca şi care făcuseră parte din fosta organizaţie a gărzii de fier. S’a mai cerut dela toate auto­rităţile locale tablouri de func­ţionarii concediaţi in ultimii doi ani. Justiţia speră să găsească li­nele indicii, cari să ducă la identificarea asasinului. A 18-a aniversare a revoluţiei ruseşti Recepţia de la legaţia sovietica Joi a avut loc o strălucită recepţie, oferită de d-na şi d. O­­strovski, ministrul Rusiei Sovie­telor la Bucureşti, în saloanele A­­sociaţiei finanţei şi marei indu­strii, cu ocazia sărbătoarei naţio­nale a Uniunii Sovietice. La recepţie au participat peste 300 de persoane. Guvernul a fost reprezentat prin d. Niculae Titulescu, mini­strul afacerilor străine, d. Inculeţ, ministru de interne, d. Franoso­­vici, ministrul comunicaţiilor şi de lucrări publice, d. general Angele­scu, ministrul armamentului, a­­ghiotant regal şi inspector gene­ral de armată, d. Lapedatu, mini­strul cultelor, d. Savel Rădulescu, subsecretar de stat la ministerul de externe. Lumea politică a fost deaseme­­nea reprezentată prin personali­tăţile cele mai marcante, între cari am remarcat pe d-nii dr. Niculae Lupu, Virgil Madgearu, Grigore Iunian, Grigore Filipescu, etc., etc. A asistat deasemenea şi corpul diplomatic străin, aproape in în­tregime precum şi funcţionarii superiori din corpul diplomatic român. Armata a fost reprezentată, în afară de d. general Angelescu, de d-nii generali Samsonovici, şeful Marelui Stat Major, Gorski, ins­pector general de armată, Ştefă­­nescu-Amza, inspector general de armată, şi peste 20 de ofiţeri supe­riori şi de aviaţie. . Cunoscuta primadona Pia­­gy a d­at concursul său cântând câ­teva arii, cari au stârnit entuzias­mate aplauze. Recepţia a durat până la orele 2 şi jumătate noaptea. După un bufet foarte bogat, s-a dansat la muzica unui excelent jazz-band-Oaspeţii au fost primiţi cu mul­i­tă afabilitate şi atenţiune de către d-na şi d. Ostrowski, asistat l d® personalul superior al legaţiei so­vietice din Bucureşti. Oficiosul „Izvestia“ scrie: „Ţara­ este sigură că,­în cazul unui atac mai multe milioane de oameni se vor ridica să o apere. Atâta timp cât va mai exista o ameninţare de răs­­boiu, întregul program­­ al politicei sovietice va fi: apărarea păcii şi a­­părarea patriei“. Festivităţile de la Moscova MOSCOVA, 7 (Rador). — Uniu­nea Sovietică a sărbătorit într’o at­mosferă de mare entuziasm, a 18-a aniversare a­ Revoluţiei din Octom­brie. Moscova a fost literalmente îne­cată sub flori şi sub milioanele de drapele transparente pe care eru imprimate diferite devize proleta­re. Pe străzile iluminate feeric erau expuse nenumărate pancarte, hărţi şi fotografii menite să demonstreze puternicul, avânt luat de economia naţională şi de cultura ţării. Zeci de mii de oaspeţi din toate regiunile Uniunii Sovietice, dele­gaţii de muncitori străini şi sute de turişti din­ Europa şi America au­ venit la Moscova pentru a asista la serbări. Ziarele au consacr­at evenimen­tului numere întregi, pline de o bo­gată, documentare asupra progre­selor realizate în toate domeniile de activitate. „Pravda“ scrie că cei 170 milioa­ne de muncitori din Rusia Sovieti­că au transformat geografia ţării, făcând de netrecut graniţele ei pen­tru vreun duşman din afară. Să­vârşind în câţiva ani o operă care sub vechiul regim ar fi cerut se­cole întregi, poporul rus, eliberat a făcut din Uniunea Sovietică — scrie „Pravda“ TM un paznic neadormit D. N. Titulescu face serioase comunicări «lui Iunian (la mijloc, d. Tabacowici) Un almanach cum n a mai fost încă! O operă de artă. Un tezaur de cu­noştinţe instructive şi folositoare. O bogăţie de pagini literare, ştiinţi­fice, artistice, humoristice. Sute de ilustraţii şi desene. 40 de hers-tex­­turi în culori. Evenimentele anului expirat, găsiţi în Allisanachul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ la care colaborează publiciştii ,cel mai de seamă ai scrisului românesc, O copertă aurită, desăvârşeşte reali­zarea technică şi de artă a acestui volum de 490 pagini. Apărut azi cu numeroase suplimente 1'“' ........ 'dori. rsproatt* deseas, 5-9 . al intereselor muncitorimii din tOa-jl» heliogravwr». iu cii0ri r»«ruau 1» tarne. 'ceri­legrafice și p

Next