Dobrogea Nouă, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3472-3498)

1959-10-22 / nr. 3490

rag. a 2-a DOBROGEA NOUA Nr. 3490 Lucrările celei de-a IX-a sesiuni a Sfatului popular orășenesc Constanța Sîmbătă și-a desfășurat lucrările cea de-a IX-a sesiune a Sfatului popular orășenesc Constanța. Cu acest prilej, deputații prezenți au ascul­tat și dezbătut raportul asupra rezultatelor obținute in aprovizionarea orașului și litoralului în sezonul de vară și măsurile luate privind apro­vizionarea de iarnă a populației din oraș, susținut de tov. ing. Ion Tăva­­lă, vicepreședinnte al Sfatului popular orășenesc. Cei 132 de deputați­ prezenți au mai ascultat raportul de activitate al comisiei permanente co­merț-cooperație de pe Ungă Sfatul popular orășenesc Constanța, prezen­tat­­ de tov. Vicențiu Aurel, președin­tele comisiei. După aceasta, au urmat disc­uții, la care a luat cuvântul un în­semnat număr de deputați și invitați, care au subliniat realizările obți­nute pe linia problemelor ridicate de raport și au criticai unele lipsuri manifestate în domeniul aprovizionării orașului și litoralului și a măsu­rilor luate in scopul unei bune aprovizionări de iarnă a populației din tâ­râșul nostru. In cea d­e-a doua parte a lucrărilor sesiunii, deputații și invitații au ascultat rapoartele de activitate ale tovarășilor Gheorghiu Florea, depu­tat in circumscripția orășenească, nr. 196 Km 5 și Garabagiu Anastasia, deputată in circumscripția­ orășenească nr. 21. Ambele rapoarte au cu­prins perioada 11 martie 1958 — 15 octombrie 1959 și au arătat acti­vitatea rodnică depusă de acești deputați­, care, cu ajutorul comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc și al maselor de cetățeni, au re­ușit să înfăptuiască însemnate realizări. De altfel, după cum se cu­noaște, circumscripția nr. 196 in care este deputat tov. Gheorghiu Flo­rea, șeful secției organizatorice a Sfatului popular regional Constanța este fruntașă pe cartier și chiar pe oraș. In încheierea sesiunii, s-a dat citire proiectului de­ hotăriri luate în problema măsurilor privind aprovizionarea de iarnă a populației din oraș. Proiectul a fost completat cu propunerile făcute de vorbitori și apoi a fost votat in unanimitate. Aprovizionarea orașului și litoralului în sezonul de vară și măsurile luate pentru aprovizionarea de iarnă a populației Raportul prezentat la sesiunea Sfa­tului popular orășenesc Constanța de către deputatul Tăvală Ion, vicepreșe­dinte al Sfatului popular orășenesc, a subliniat printre altele faptul că re­zultatele bune obținute în acest do­meniu se datoresc în primul rând luă­rii din vreme­a unor măsuri privind pregătirea deschiderii sezonului bal­near și totodată asigurării aprovizio­nării oamenilor muncii din orașul nostru. încă de la 25 februarie 1959, comitetul executiv orășenesc a ana­lizat planul de măsuri întocmit de secția comercială , în baza directive­lor cuprinse în planul de măsuri din 21 ianuarie 1959 al Comitetului oră­șenesc de partid privind pregătirea sezonului balnear și asigurarea unei bune aprovizionări a tuturor celor ce muncesc din orașul nostru. Pentru rea­lizarea acestui plan, precum și a ho­­tăririlor luate în urma dezbaterii ce a avut loc, comitetul executiv orășe­nesc a angrenat cuit secția comercia­lă cât și întregul aparat al organiza­țiilor comerciale locale. Abundența mărfurilor pe piața ora­șului Constanța se concretizează și prin faptul că în acest an, față de a­­nul trecut, au fost puse la dispoziția consumatorilor mai multe produse a­­li­mentare, reprezentînd 111 la sută la pîine, 119 la sută la carne, 118 la sută la lapte, 135 la sută la ouă, 110 la sută la textile-încălțăminte, 123 la sută la metale­ chimice, 103 la sută la materiale de construcție, 138 la sută la legume-fructe. Raportul a scos totuși în evidență unele lipsuri ce s-au manifestat în munca de aprovizionare a oamenilor muncii, lipsuri de care se face vino­vat și tov. ing. Tăvală Ion, vicepreșe­dinte al Sfatului popular orășenesc Constanța, care răspunde în cadrul comitetului executiv de această pro­blemă. In ceea ce privește aprovizionarea populației orașului Constanța cu cele necesare pe timpul iernii, au fost lu­ate măsurile necesare. S-a studiat ne­cesarul de consum pe baza dezvol­tării continue a economiei și popu­lației orașului nostru, conform indica­țiilor Comitetului orășenesc de par­tid; încă din timp, s-au stabilit canti­tățile de legume necesare cantinelor din întreprinderi, spitalelor, șantiere­lor, Internatelor școlare și populației. Astfel, pentru iarna aceasta, fardul de marfă al comerțului local crește. In ceea ce privește asigurarea unor sor­timente de produse industriale, s-au făcut însemnate stocuri de paltoane, pufoaice, funet, sobe, burlane, gea­muri, borcane de sticlă etc., iar la produsele alimentare, s-a prevăzut pe trimestrul IV o aprovizionare cu can­tități sporite față de perioada cores­punzătoare a anului trecut. Astfel, în sectorul legume și fructe, compara­­tiv cu anul 1958, situația fondului de marfă în procente este următoarea : cartofi - 124 la sută, ceapă - 145 la sută, varză crudă — 126 la sută, ră­­dăcinoase — 123 la sută, diverse le­gume — 129 la sută, fructe — 190 la sută. In sectorul alimentar, s-a înce­put stocarea unor produse specifice sezonului de toamnă și iarnă, in de­pozitele Î.C.R.A. aflîndu-se în momen­tul de față importante cantități de o­­rez, zahăr, oțet, sare, conserve de le­gume etc. In sectorul produse indus­triale, aprovizionarea cu mărfuri spe­cifice sezonului de toamnă-iarnă a început să se facă încă din luna septembrie a.c., cînd în unitățile de desfacere s-au introdus însemnate cantități de banchet, finet, sibir, bo­canci bărbătești, ghete și bocanci pen­tru copii, șoșeri­ pentru bărbați, fe­m­ei și copii. In sectorul de alimentație publică, au fost, de asemenea, luate măsuri care vor asigura un sortiment larg de pre­parate de bucătărie, cofetărie etc. In ceea ce privește aprovizionarea popu­lației cu lemne de foc, întreprinderea „Combustibilul“ are în depozitele sa­le din orașul Constanța și Techirgiol suficiente lemne de foc și cărbuni. Au fost luate măsuri pentru impul­sionarea și urgentarea livrărilor de cartofi, primirea, recepționarea, se­da­rea și s-au luat însilozarea lor. Anul acesta, măsuri pentru deservirea consumatorilor cu cartofi direct la do­miciliu, pe bază de comandă făcută la O.C.L. „Aprozar“. In ceea ce pri­vește îndeplinirea planului de semiin­­du­stria Sha­re, el a fost realizat ast­fel : bulion -110 la sută, ardei gras la sare -100 la sută, castraveți mu­rați — 80 la sută, murături asortate - 80 la sută, varză murată - 62 sută, ardei iute la sare - 100 la sa­la­tă, verdeață și morcovi la sare — 100 la sută. S-au mai realizat o tonă ar­dei umpluți și 5 tone pepeni mu­rați. Spre deosebire ele anii trecuți, cânci O.C.L. „Aprozar“ avea o rețea insuficientă de magazine, în toamna aceasta, aprovizionarea de iarnă a populației se va face prin 42 de uni­tăți permanente, amplasate pe întreg teritoriul orașului, la care se adau­gă cele 8 unități gostat, 7 unități „A­­geracoop“ și 30 de centre de desfa­cere ale gospodăriilor agricole colec­tive. Bineînțeles, mai sunt și o seamă de lipsuri, care vor trebui grabnic lichi­date. Printre acestea se numără a­­tenția care trebuie dată aprovizionării cu cartofi de cît mai bună calitate, reglementării aprovizionării cu lemne în direcția bunei deserviri și altele. Odată luate și aceste măsuri, se va putea spune că, sub îndrumarea Co­mitetului orășenesc de partid­, comite­tul executiv orășenesc își îndeplineș­te așa cum se cuvine sarcina de a­­provizionare a populației. Spicuiri din cuvintul deputaților și invitaților Majoritatea vorbitorilor au subliniat grija deosebită a regimului democrat - popular pentru aprovizionarea oamenilor condițiile tot mai bune create în muncii,, scopul continuei ridicări a nivelului de trai mate­rial și cultural al celor ce muncesc. A fost arătat faptul că, anul acesta, rezultatele ob­ținute în aprovizionarea orașului și litora­lului în sezonul de vară cît și măsurile luate privind aprovizionarea de iarnă a populației din oraș sînt cu mult mai bune în comparație cu anul trecut Bineînțeles, vorbitorii au scos la iveală și unele lipsuri. Dăm mai jos spicuiri din cuvintul lor. Araxi Sahac, deputată După ce a subliniat faptul că în anul acesta au fost obținute rezultate însemnate în aprovizionarea orașului și litoralului, deputata Araxi Sahac a vorbit despre activitatea sa ca mem­bră a unei comisii de control obștesc. Vorbitoarea a arătat că a constatat uneori lipsa unor sortimente in unele­ unități, aceasta datorîndu-se mai ales slabei gospodăriri din partea gestio­narilor respectivi. Ea cere conducerii O.C.L. „Aprozar" să nu mai facă di­ferențiere în aprovizionarea unităților sale din cartiere, dând unele exemple în legătură cu această lipsă semna­­lată. Popescu Elena, deputată Vorbitoarea arată că a ascultat cu atenție raportul și că o bucură faptul că aprovizionarea orașului și litora­lului, așa cum oricine a putut să vadă, a fost cu mult mai bine organizată în anul acesta. Ea arată că lucrul acesta l-a simțit fiecare gospodină. Totodată, subliniază activitatea comitetului exe­cutiv al Sfatului popular orășenesc, ca­re, sub îndrumarea organelor de par­tid, a desfășurat pe această linie o muncă rodnică. Critică însă atitudinea tovarășului ing. Tăvală Ion, vicepre­ședinte al Sfatului popular orășenesc, care uneori nu dă atenția cuvenită primirii în audiență a deputaților, ce vin să seziseze unele lipsuri sau să facă unele propuneri de­­ îmbunătățire a muncii în diverse domenii de acti­vitate. Atrage comitetului executiv o­­rășenesc atenția să-și îndrepte mai mult privirea către ca­rtierul Ancdal­­chioi, und­e mai sînt încă multe lucruri de făcut. Iancu Beziriș, deputat, Agop Aianian, invitat „Sî­ntem îndreptățiți să ne mind­rim că am reușit să obținem anul acesta succese mult mai mari în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut" — a spus tov. Iancu Beziriș. El a sub­liniat că la I.P.A.T. (al cărui director este), s-a muncit ma­i slab la început pe linia îndeplinirii planului stabilit, dar că după ac­eea lucrurile au fost reglementate. Iși însușește critica fă­cută de raport cu privire la apro­vizionarea nesatisfăcătoa­re cu u­­nele preparate de carne, arătînd tot­odată unele cauze obiective. Sublinia­ză faptul că I.P.A.T. va putea face in viitor o și mai bună aprovizionare. Tov. Ag­op Aianian subliniază mai ales aportul și activitatea depusă sub îndrumarea organelor de partid de că­tre comitetul executiv orășenesc in do­meniul pus în discuția sesiunii. Con­sideră că referatul a arătat în mod just munca lucrătorilor din comerțul cu ridicata produse­ textile și încălță­minte, însușindu-și critica ce i-a fost adusă. Arată că în depozite sunt sor­timente multe și frumoase, dar că nu întotdeauna magazinele sunt aprovi­zionate la timp și în condiții bune cu aceste sortimente de mărfuri mai mult căutate de consumatori. Apelează la sprijinul comitetului executiv al Sfa­tului popular orășenesc, mai ales pe linia rezolvării problemei spațiului de depozitare a mărfurilor - problemă nevralgică pentru această întreprinde­re comercială. ★ Asemenea acestora, și alți deputați și invitați au­ vorbit despre succesele obținute și despre unele lipsuri ce au fost semnalate pe această linie. De­putata Cotronis NeP și deputatul Stan­­cu Marin arată că rețeaua comercială a sporit și că aprovizionarea se face în condiții mult superioare anilor tre­cuți. Ei fac unele propuneri în legă­tură cu cîteva probleme critice ridi­cate în raport și în discuțiile purtate. Deputata George­sou Filofteia ridică printre altele problema organizării cu mai mult simț de răspundere a con­sfătuirilor lucrătorilor din comerțul de stat cu consumatorii. Ea subliniază că cele 5 consfătuiri care au avut loc în perioada de ca­re se ocupă vaporul sunt cu totul insuficiente, lucru ce este adevărat. Cu atît mai mult, cu cit consfătuirile cu consumatorii sunt un principal mijloc de îmbunătățire a ac­tivității în comerțul nostru, pe linia comportării lucrătorilor in comerț și a bunei aprovizionări a populației. Ea mai subliniază pe bună dreptate fap­tul că deputații orășenești nu folo­sesc in măsura cuvenită ajutorul camerei deputatului, care funcționează la Sfa­tul popular orășenesc. TRAIAN SATCAU t ssssebase Zi de zi, î­n orașul Constanța ca și în întreaga regiune, au loc numeroase manifestări cultural-artistice închinate Lunii prieteniei romîno-sovietice. Astfel, de curând, la Casa priete­niei romîno-sovietice din orașul nos­tru, a avut loc expunerea unei inte­resante conferințe cu tema „Prietenia cu marea Uniune Sovietică, chezășie a construirii socialismului în patria noas­­tră“, susținută de tov. Țăranu Nico­­lae, secretar al Filialei S.R.S.C. Con­stanța. Au participat aproape 200 de oameni a­i muncii, intelectuali și elevi, iar în încheiere s-a vizionat filmul so­vietic „De partea cealaltă“. Tot la Casa prieteniei romîno-sovie­­tice, actorul Mircea Psatta a confe­rențiat despre viața și opera marelui poet sovietic Demian Bednîi, după care a citit fragmente din opera ma­relui poet. Cei prezenți au vizionat apoi filmul „Pe Donul liniștit“, o uriașă capodoperă a cinematografiei sovie­tice.­­ In cadrul Lunii prieteniei româno-so­­vietice, de curând, Filiala S.R.S.C. Con­stanța a organizat la clubul S.N.M.C. expunerea conferinței „Realizările ști­inței și tehnicii sovietice în domeniul explorării spațiului cosmic“. Cei peste 400 de auditori au urmărit cu viu in­teres această conferință, după care au vizionat seria I a marelui film so­vietic „Pe Donul liniștit“.­­ In după-amiaza aceleiași zile, la Năvodari, tov. Mihalache Constantin de la Academia militară tehnică din București a expus aceeași temă în fața a peste 700 de muncitori și teh­nicieni de la Uzina de acid sulfuric și superfosfați. In încheiere, cu viu interes, cei pes­te 700 de auditori au vizionat filmul romînesc „Pagini de vitejie“, care s-a bucurat de un deosebit succes in rindul oamenilor muncii din Năvodari. Să învățăm limba constructorilor comunismului Lunii prieteniei romîno-sovietice, orga­nizează luni 26 octombrie a.c., ora 19, la Palatul sporturilor, un concert­­spectacol de muzică sovietică și romî­­nească, intitulat „Festivalul prieteniei“. Cu această ocazie, iubitorii de muzică sovietică și romînească vor putea as­culta arii din opere și operete, cîntece patriotice, lirice și satirice ale com­pozitorilor sovietici Vano Muradeli, Alabiev, T. Hrennikov, Soloviov SedoT, Bogo'slavski, Bianter, Mokrouscv ș! alții. Piesele corale ce se vor executa vor fi și din operele compozitorilor ro­mâ­ni Ovidiu Varga, I. D. Chirescu, ar­tist al poporului, și ale altora. Biletele se găsesc la Agenția Tea­trului de Stat Constanța și la Consi­liul regional A.R.L.U.S. Consiliul orășenesc A.R.L.U.S. Con­stanța anunță deschiderea cursurilor populare de limba rusă cu ciclurile I, II, III și avansați la data de 6 noiem­brie a.c. Pentru informații suplimen­tare, doritorii se vor adresa Consiliu­lui orășenesc A.R.L.U.S. din bulevar­dul Republicii nr. 36, lunea, miercurea și vinerea, între orele 8,30 și 14,30 și orele 17 și 20, iar marțea, joia și sîm­­băta, între orele 8,30 și 14,30. ,Festivalul prieteniei“ Consiliul regional A.R.L.U.S., în co­laborare cu Teatrul de Stat, în cadrul li LimiL&zl&atl £ în Editura politică a apărut: M. BAHITOV­­ ,.Mi­­crosociologia — o uto­pie reacționară“ 156 pag. 3,20 iei Lucrarea combate. în mod documentat și convingător unul din curentele la modă din sociologia burgheză contemporană t­“ așa­­numita microsociolo­­gie. Demascînd carac­terul antiștiințific, a­­pologetic al teoriilor susținute de J. Moreno (S.U.A.) și G. Gur­­vitch (Franța), auto­rii arată că realită­țile sociale contem­porane pot fi studiate, în mod științific nu­mai de pe pozițiile ma­terialismului dialectic și materialismului is­toric. ‘ 20Límí353)3I3EíEíí3!3í3E83 ESî300i3Ctnî!2E!Ef Realizarea unui volum cît mai mare de economii peste plan contribuie la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor Recentele măsuri cu privire la ridi­carea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră, e­­laborate de plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959, pun încă o da­tă la lumină forța de nebiruit a regi­mului democrat-popular și puterea creatoare în ascensiune a clasei mun­citoare. Măsurile adoptate de partid cu acest prilej oglindesc o dată mai mult creșterea puterii economice a ță­rii noastre și își au izvorul în succese­le obținute în opera de industrializa­re a patriei, de dezvoltare și transfor­mare socialistă a agriculturii și în ac­țiunile legilor economice obiective ale orinduiirii socialiste, în primul rând legea economică fundamentală a socialis­mului și legea dezvoltării plantee­ pro­­porționale a economiei naționale. Ho­­tărîrea plenarei C.C. a­ P.M.R. din iu­lie 1959 reflectă faptul că, pe mă­sura înaintării țării pe drumul con­struirii societății socialiste, crește ne­încetat bunăstarea materială și gra­dul cultural al oamenilor muncii. Ea subliniază cu tărie că această crește­re este indisolubil legată de mărirea producției și productivității muncii, de reducerea continuă a cheltuielilor de producție. Spre a acoperi o parte din cheltuielile suplimentare pe care, mai ales conform Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din iulie 1959, statul le in­vestește în acțiunea de ridicare a ni­velului de trai al poporului nostru, oa­­menii muncii sunt chemați să-și mo­bilizezi toate eforturile pentru a des­coperi și pune în valoare toate rezer­vele interne ale întreprinderilor indus­triale și unităților economice. In final, aceste preocupări se concretizează în realizarea de economii peste plan, care sunt menite, așa cum am arătat mai sus, să acopere sumele alocate de stat pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Așadar, economiile peste plan sunt sumele realizate în întreprinderi ca urmare a desfășurării unei activități econ­om­ic­o -p­rod­uc­t­i­ve core­spu­n­ză­t­oa­re, sume ce sunt vărsate bugetului statu­lui după o perioadă de timp. Volumul economiilor peste plan este înregis­trat cu precizie în evidențele conta­bile, care oglindesc situația economi­că și financiară a unității respective la un moment dat, atît în activitatea d­e bază cît și în cea a secțiilor auxi­liare. Pentru a lămuri noțiunea de „eco­nomie peste plan“, este nevoie să pornim de la considerentul că, deo­camdată, în linii mari, în economia țării, există două categorii de între­prinderi. Majoritatea întreprinderilor sunt planificate să verse beneficii la bugetul statului. Există însă și între­prinderi care, pentru activitatea de bază, sunt planificate să primească dotații de la bugetul statului. Econo­miile peste plan se compun din : be­neficii peste plan plus dotațiile sub plan. Beneficiul peste plan este su­ma beneficiilor vărsate la bugetul sta­tului peste sarcina planificată pentru o anumită perioadă. Dotația sub plan reprezintă suma de bani pusă la dispoziția întreprinderii pentru activi­tatea de bază și rămasă nefolosită la sfîrșitul perioadei planificate. Trebuie precizat că economii peste plan se consideră numai acelea care sînt realizate de o anumită unitate econo­mică, într-o anumită perioadă de timp, la producția-marfă produsă, vîndută și încasată. Cîteva exemple tipice vor fi în mă­sură să elucideze total modul cum trebuie înțeleasă noțiunea de „eco­nomie peste plan“. De pildă, intr-o întreprindere a industriei republicane, se realizează în primul semestru al anului acesta economii peste plan la prețul de Cost în valoare de 200.000 lei. Avînd în vedere cele arătate mai sus, se pune firesc întrebarea : este aceasta o economie adusă bugetului statului ? Răspunsul poate fi și afir­mativ și negativ. A. In cazul cînd întreprinderea este planificată să verse beneficii la buge­tul statului, cei 200.000 lei consti­tuie economii peste plan numai dacă planul producției­­marfă și de livrări este depășit, iar beneficiile aferente a­­cestor produse vîndute sînt încasate și vărsate bugetului statului. Tot in ca­zul cînd întreprinderea este planifica­tă să verse beneficii la bugetul sta­tului, suma de 200.000 lei nu poate fi considerată economie peste plan în următoarea situație : planul de pro­­ducție-marfă este realizat și depășit, iar planul de livrări nu este îndepli­nit. In condițiile cînd planul produc­­ției-marfă este cu mult depășit, iar planul de livrări este neîndeplinit, sto­cul normal de produse finite fiind în creștere, economiile realizate la pre­țul de cost nu constituie în totalitate economii peste plan, fiindcă nu se referă decit în parte la producția-mar­­fa realizată, vîndută și încasată. O parte din aceasta o găsim în valoa­rea mărfurilor realizate ș­i aflate în stoc în perioada respectivă. B. In cazul cînd întreprinderea a­­mintită este planificată să primească dotații de la bugetul statului pentru desfășurarea activității de bază, su­ma de 200.000 lei poate constitui economie peste plan în aceleași con­o­diții ca în cazul întreprinderii plani­ficate să verse beneficii la buget, cu o singură diferență : în cazul A, eco­nomia peste plan se varsă la bugetul statului, pe cînd în cazul B, nu se mai face apel la bugetul statului pentru suma de 200.000 lei. Suma de 200.000 lei poate diminua total dotația de la bugetul statului, dacă atîta primea în­treprinderea ca d­otație în perioada respectivă, sau i poate diminua parțial dotația, dacă aceasta era mai mare. In cazul cînd economia peste plan la prețul de cost este mai mare ca dotația de la buget, atunci, suma ce depășește dotația se varsă la bugetul statului. C. Există o mică categorie de între­prinderi care sunt planificate să ver­se beneficii­lc bu­getul pentru anumi­te sortimente de bază și în același timp, să primească dotații pentru alte sortimente. Așa de exemplu, o întreprin­dere din industria locală a fost pla­nificată să verse beneficii la buget în valoare de 1.000.000 lei și a realizat 1.200.000 lei. Deci, întreprinderea a dat beneficii peste plan de 200.000 lei la producția­ marfă vindută și în­casată. In același timp, întreprinderea a fost planificată să primească dona­ții din bugetul statului pentru unele sortimente în valoare de 600.000 lei. Ca urmare a măsurilor luate, desco­peri­ndu-se și pun­î­ndu-se în valoare rezervele interne cu contribuția colec­tivului de oameni ai muncii, întreprin­derea a avut nevoie de 300.000 lei din bugetul statului. In acest ultim caz, economia totală netă la bugetul­­ statului realizată de întreprinderea­­ respectivă este de 500.000 lei (200.000 lei beneficii peste plan și 300.000 lei dotații sub plan).­­ Colectivele de oameni ai muncii din regi­unea Constanța, în dorința de a traduce în fapte sarcinile trasate de partid și guvern în direcția ridicării continue a potențialului economic al patriei noastre, conștiente că îndepli­nirea acestora duce implicit și direct la ridicarea nivelului material și cul­tural al poporului muncitor, conduse de organizațiile de partid, s-au a­­vîntat cu entuziasm în acțiunea de realizare a unui volum cît mai mare de economii peste plan. Acest entu­ziasm a sporit și mai mult după apa­riția și aplicarea Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. și se concretizează în realizarea unor economii peste plan în valoare de 66.000.000 lei numai în primele 8 luni ale anului 1959. Printre colectivele ca­re s-au străduit permanent să obțină economii peste plan din ce în ce mai substanțiale se numără acelea de la „Cimentul păcii“ Medgidia, I.M.U. Medgidia, „Ideal“ Cernavoda, Șantie­rul naval maritim Constanța și altele. Nu este mai puțin adevărat că unele colective, în ciuda faptului că au a­­vut condiții favorabile, nu și-au adus aportul pe măsura posibilităților lupta pentru a da patriei cît mai mul­tn­te economii peste plan. Din cauza lipsei de organizare a procesului de producție și datorită unei insuficien­te munci politice pentru antrenarea muncitorilor, inginerilor și tehnicieni­lor în descoperirea și punerea în va­loare a rezervelor interne, la I.C.I.L. Constanța, la Întreprinderea comuna­lă Constanța, la „9 Mai“ Saligni, I.R.E.C., la „8 Mai“ Tulcea, la între­la­prinderea de panificație Constanța și în cadrul altor unități ale regiunii noastre, colectivele nu și-au respectat pină acum angajamentele pentru rea­lizarea volumului de economii peste pian. Perioada care a mai rămas pină, la sfîrșitul anului acesta trebuie folosi­tă din plin pentru remedierea lipsu­rilor ce s-au manifestat și continuă să persiste. Lupta oamenilor muncii pen­tru descoperirea rezervelor interne și pentru folosirea lor chibzuită, pentru organizarea judicioasă a procesului de producție, pentru folosirea tuturor me­todelor în scopul realizării angajamen­­­telor privind obținerea de economii peste plan trebuie să se desfășoare sub directa conducere a organizațiilor de partid. Comitetele raionale și oră­șenești de partid sunt obligate să în­drume de așa natură munca orga­nizațiilor de partid din întreprinderi, nicit în nici o unitate economică din regiunea noastră să nu existe măcar un muncitor, inginer, tehnician sau funcționar care să nu cunoască im­portanța realizării economiilor peste pion. Organizațiile de partid au o­­bligația de a urmări ca fiecare munci­tor să-și cunoască permanent sarci­na de plan pe care o are și realizări­le obținute, determinând astfel des­fășurarea cu succes a elanului crea­tor al maselor de oameni ai muncii. Ele trebuie să urmărească lunar mo­dul cum se traduc în fapte sarcinile trasate în acest scop conducerilor în­treprinderilor și comitetelor sindicale, luînd măsuri la timp de înlăturare a deficiențelor. In acțiunea de realiza­re a angajamentelor privind economii­le peste plan, un rol important îl au și comitetele sindicale. Munca aces­tora cu masele trebuie să se bazeze pe obiective concrete, iar organizarea temeinică a întrecerii socialiste este imperios necesar să se împletească armonios cu lupta pentru realizarea și de­pășirea întregului volum de eco­nomii peste plan cu care s-a angajat unitatea respectivă. Numai printr-o susținută activitate productivă desfășurată de colectivele de oameni ai muncii din unitățile e­­conomice, conduse cu com­petință de organizațiile de partid și ajutate te­meinic de conducerile tehnico-admi­­nistrative și de comitetele sindicale, se va putea realiza în regiunea noas­tră un volum tot mai mare de econo­mii peste plan, ce va contribui la ri­dicarea pe o treaptă și mai înaltă a nivelului de trai material și cultural al întregului popor muncitor. DERMENGIU ION, activist al Comitetului regional de partid Constanța f „ÎNSEMNĂRI DIN ȚARA NOUĂ de C. Prisnea Din marele număr de volume de reportaje, desprindem astăzi „în­semnări din țară nouă“ a lui C. Prisnea. Un volum de peste 100 de pagini, într-o prezentare grafică plă­cută, cu o copertă frumoasă și sem­nificativă (semnată : Angi Petrescu- Tu­părescu), îmbiindu-te la lectură și călătorie imaginară pe urmele re­porterului. De la „întîia însemnare" pină la „Țara vinurilor1", bucuria lec­turii se amestecă secret cu altă bucurie, aceea că de atunci, din ziua cînd se consuma faptul con­semnat într-unul din reportaje, au crescut „uzi­nele, ogoarele, oamenii. Cresc și —---------------­se înalță pe tot cuprinsul patriei altele noi". De pil­dă, consfătuirea de la Constanța. A trecut un an și ceva d­e la ea. Ci­frele citate în reportajul cu același nume nu mai corespund, fața Do­­brogei ca și a țării nu mai e cea de atunci. Constatarea că de atunci pină acum am mai crescut și că cifrele pe care le cuprinde reporta­­jul nu mai sînt actuale nu înseam­nă și inutilitatea cărții. Pentru că re­portajul literar, în afară de faptul că slujește­ momentan, informînd imediat cititorul, mai­ are și darul de a trăi în eternitate, prin datele fundamentale (și nu numai prin ci­fre) pe care ni le comunică despre o epocă, intr-un fel, cifrele nu mai corespund, nici chiar dacă reporta­jul ar fi publicat a doua zi după documentare. Autorul însuși e con­știent de faptul acesta, iată cum în­cheie el o însemnare (prilejuită de aceeași consfătuire istorică), intitu­lată sugestiv „Documentarea a ră­mas de căruță" : „Cifrele mele nu mai fac două parole. Documentarea mea a rămas de căruță. Timpul zboară. A venit o altă primăvară pe malurile lacului Siutghiol. Gos­podăriile colective merg înainte. Mai repede decit însemnările mele". Aceeași consfătuire îi prilejuiește autorului o comparație, o imagine cu o deschidere peste vreme, în ca­re ia ca termeni : scrierile lui Ovi­diu, o statistică a anului 1938 și 1 martie 1958. Biruința socialismului e radicală ! Și să nu uităm, e vor­ba doar despre o latură : agricul­tura ! Să nu trecem peste o altă imagine grăitoare din aceeași în­semnare : „Cobor spre țărm. Am ajuns. Sunt la hotarul a două mări : Pontul Euxin și marea gospodăriilor agricole colective de pe întinsul Do­­brogei". Marea aceasta a gospodăriilor a crescut și a devenit atotcuprinzătoa­re. Ar fi Instructivă și revelatoare o nouă călătorie a aceluiași sau a altui reporter pe drumurile descrise în carte. S-ar putea scrie un nou re­portaj, luînd ca puncte de plecare cele din carte și ca infruntîndu-le cu realitatea, l­ n general, autorul nu merge pe­­ linia căutării faptului cu orice preț­­ senzațional în sine, ci mai degrabă­­­ caută intîmplări comune dar care,­­ ca semnificație, nu sunt mai puțin­­ importante. Iată, de exemplu, cu altă­­ simplitate și degajare e consemnat 1 fenomenul călcării vechilor tradiții­­ și că­să­tor­­iea tinerilor tăta­ri cu ro­­t­mini : „Aflasem mai dinainte că în­­ sat au avut loc căsătorii între tă­tari și romîni și că uneori părinții au fost tare supărați. Așa a fost cu Abdurahman Cadîr și cu Vasilica ______________ Lazăr. Pe fata lor, pe Carmen, am văzut-o la școală, întreb pe moș Gheldi ce părere are despre ase­­­­menea căsătorie, — Ce treabă avem noi ? Să se-m­­pace ei. Asta-i principal. Fata lui sfîntu Ilie poți s-o ei, și dacă nu te-nțelegi, ce faci cu ea?" ] Faptul mărturisește transformări extraordinare în conștiința oameni­lor. Scriitorul însă nu se arată mi­rat, nepregătit să întîm­pine aseme­nea evenimente. Comunistul prevăzu­se, aștepta să fie așa. Intîmplarea nu vine parcă decit ca să-i confir­me justețea gîndului, să-i sporească încrederea și puterile. De aici și iz­vorul acelei voioșii, acelei călduri înțelepte a povestitorului, sobru îm­binată cu hazul indulgent față de greșelile unor oameni de treabă cum ar fi moș Neculai, din însemnarea cu același nume ori moș Oprea din „Itinerar dobrogean". Scriind despre lucruri petrecute intr-un anume loc, C. Prisnea are darul rar de a ne lăsa impresia că rădăcinile oricărui fapt bun sînt ră­sucite în toată țara, că în toată țara vom întîlni fapte asemănătoa­re celor din Dobrogea, Moldova ori, din alt loc. Aici stă marea putere a reporterului, de a scoate semnifi­cații largi din fapte comune sau de a le găsi celor mai rare note ade­rente la cele obișnuite și tendința de a deveni cu timpul la fel aces­tora din urmă, înalt printre rinduri transpare gîndul că nu faptul in sine contează, ci sensul lui. Două din cele 14 însemnări sînt din Uniunea Sovietică, marea noas­tră prietenă, despre care frumos, a­­devărat și sim­plu vorbește sfîrșitul însemnării : „Cei mai buni prieteni". „Și dacă acela ca­re a cîștigat un prieten bun își dublează forța sa morală, atunci poporul român soco­tește, fără nici un fel de șovăire, că prietenia cu Uniunea Sovietică i-a înzecit puterile". Cealaltă însem­nare din Harkov, prilejuiește scrii­torului ocazia de a asista la o ma­nifestare a prieteniei sovieto-romîne, revelatoare. Niște tineri cooperatori din Harkov „cîntă ca în Oltenia, dansează ca în Țara Oașului. Dra­gostea și prietenia poartă pecetea de sinceritate. Mă adresez unora în romînește, cu credința nezdrunciintă că-s romîni. Aș­ele unde !" ' Povestitorul se mișcă cu ușurință pe spații largi sau cuprinde perioa­de mari de timp în cîteva rânduri, suficiente pentru a recrea o situație, pentru a da o imagine de ansam­blu. Această ușurință de a se miș­ca îl ajută pe scriitorul-reporter să ne aducă înaintea ochilor noi fețe ale țării. Vom aminti în fugă în­semnări precum „Al cincilea", un preambul la impunătorul al cincilea festival al artei amatoare, apoi „Ța­ra vinurilor", un elogiu adus vinuri­lor romînești și producătorilor lor, închinarea aceea gingașă, cu exem­ple de eroism feminin culese din istorie, „De ziua lor“ (a femeilor), „Demonstrație neterminată“ dar arhi­­suficientă pentru a ne da seama de ce înseamnă socialismul pentru țara noastră, cum ajată răspîndirea cărții la construirea lui. Acest ultim citat va fi edificator pentru afirma­țiile de mai sus, pentru mediul în care a crescut și s-a format autorul și pentru lupta eroică și sacrificiile comuniștilor pentru ca noi, CeÎ de azi, să ne putem construi în liniște o țară și o viață nouă și liberă. „Așa am ajuns noi, cei care eram tineri între cele două războaie, că­tre literatura antifascistă, către lite­ratura speranțelor, a nădejdilor. Li­teratură care se tipărea cu greu, în tiparnițe tăinuite, din care oame­nii nu ieșeau cu săptămînile, pen­tru a nu fi descoperiți, nici ei, nici cărțile. Literatură care se împrăștia sub ochii speriați ai copoilor Sigu­ranței, folosind ingenioase stratage­me pentru derutarea acestora. Cu timpul, am ajuns în organizațiile an­tifasciste, democratice, am găsit dru­mul nostru către partid. O dată dru­mul găsit, nimic nu ne mai putea întoarce. Și mulți au înfruntat gloan­țele. Și nu s-au întors niciodată îna­poi. Mîine veți primi premii. Pen­tru că vă instruiți citind din Emines­­cu, din Creangă și Caragiale, din Sadoveanu și Tudor Arghezi. Pen­tru că îi citiți pe Gorki și pe Ostrov­ski. Pentru că îl citiți pe Lenin. Altă­dată primeai pentru asta închisoare". GEORGE MUNTEAN i Note de lector Si '

Next