Dobrogea Nouă, octombrie 1959 (Anul 12, nr. 3472-3498)
1959-10-22 / nr. 3490
rag. a 2-a DOBROGEA NOUA Nr. 3490 Lucrările celei de-a IX-a sesiuni a Sfatului popular orășenesc Constanța Sîmbătă și-a desfășurat lucrările cea de-a IX-a sesiune a Sfatului popular orășenesc Constanța. Cu acest prilej, deputații prezenți au ascultat și dezbătut raportul asupra rezultatelor obținute in aprovizionarea orașului și litoralului în sezonul de vară și măsurile luate privind aprovizionarea de iarnă a populației din oraș, susținut de tov. ing. Ion Tăvală, vicepreședinnte al Sfatului popular orășenesc. Cei 132 de deputați prezenți au mai ascultat raportul de activitate al comisiei permanente comerț-cooperație de pe Ungă Sfatul popular orășenesc Constanța, prezentat de tov. Vicențiu Aurel, președintele comisiei. După aceasta, au urmat discuții, la care a luat cuvântul un însemnat număr de deputați și invitați, care au subliniat realizările obținute pe linia problemelor ridicate de raport și au criticai unele lipsuri manifestate în domeniul aprovizionării orașului și litoralului și a măsurilor luate in scopul unei bune aprovizionări de iarnă a populației din târâșul nostru. In cea de-a doua parte a lucrărilor sesiunii, deputații și invitații au ascultat rapoartele de activitate ale tovarășilor Gheorghiu Florea, deputat in circumscripția orășenească, nr. 196 Km 5 și Garabagiu Anastasia, deputată in circumscripția orășenească nr. 21. Ambele rapoarte au cuprins perioada 11 martie 1958 — 15 octombrie 1959 și au arătat activitatea rodnică depusă de acești deputați, care, cu ajutorul comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc și al maselor de cetățeni, au reușit să înfăptuiască însemnate realizări. De altfel, după cum se cunoaște, circumscripția nr. 196 in care este deputat tov. Gheorghiu Florea, șeful secției organizatorice a Sfatului popular regional Constanța este fruntașă pe cartier și chiar pe oraș. In încheierea sesiunii, s-a dat citire proiectului de hotăriri luate în problema măsurilor privind aprovizionarea de iarnă a populației din oraș. Proiectul a fost completat cu propunerile făcute de vorbitori și apoi a fost votat in unanimitate. Aprovizionarea orașului și litoralului în sezonul de vară și măsurile luate pentru aprovizionarea de iarnă a populației Raportul prezentat la sesiunea Sfatului popular orășenesc Constanța de către deputatul Tăvală Ion, vicepreședinte al Sfatului popular orășenesc, a subliniat printre altele faptul că rezultatele bune obținute în acest domeniu se datoresc în primul rând luării din vremea unor măsuri privind pregătirea deschiderii sezonului balnear și totodată asigurării aprovizionării oamenilor muncii din orașul nostru. încă de la 25 februarie 1959, comitetul executiv orășenesc a analizat planul de măsuri întocmit de secția comercială , în baza directivelor cuprinse în planul de măsuri din 21 ianuarie 1959 al Comitetului orășenesc de partid privind pregătirea sezonului balnear și asigurarea unei bune aprovizionări a tuturor celor ce muncesc din orașul nostru. Pentru realizarea acestui plan, precum și a hotăririlor luate în urma dezbaterii ce a avut loc, comitetul executiv orășenesc a angrenat cuit secția comercială cât și întregul aparat al organizațiilor comerciale locale. Abundența mărfurilor pe piața orașului Constanța se concretizează și prin faptul că în acest an, față de anul trecut, au fost puse la dispoziția consumatorilor mai multe produse alimentare, reprezentînd 111 la sută la pîine, 119 la sută la carne, 118 la sută la lapte, 135 la sută la ouă, 110 la sută la textile-încălțăminte, 123 la sută la metale chimice, 103 la sută la materiale de construcție, 138 la sută la legume-fructe. Raportul a scos totuși în evidență unele lipsuri ce s-au manifestat în munca de aprovizionare a oamenilor muncii, lipsuri de care se face vinovat și tov. ing. Tăvală Ion, vicepreședinte al Sfatului popular orășenesc Constanța, care răspunde în cadrul comitetului executiv de această problemă. In ceea ce privește aprovizionarea populației orașului Constanța cu cele necesare pe timpul iernii, au fost luate măsurile necesare. S-a studiat necesarul de consum pe baza dezvoltării continue a economiei și populației orașului nostru, conform indicațiilor Comitetului orășenesc de partid; încă din timp, s-au stabilit cantitățile de legume necesare cantinelor din întreprinderi, spitalelor, șantierelor, Internatelor școlare și populației. Astfel, pentru iarna aceasta, fardul de marfă al comerțului local crește. In ceea ce privește asigurarea unor sortimente de produse industriale, s-au făcut însemnate stocuri de paltoane, pufoaice, funet, sobe, burlane, geamuri, borcane de sticlă etc., iar la produsele alimentare, s-a prevăzut pe trimestrul IV o aprovizionare cu cantități sporite față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Astfel, în sectorul legume și fructe, comparativ cu anul 1958, situația fondului de marfă în procente este următoarea : cartofi - 124 la sută, ceapă - 145 la sută, varză crudă — 126 la sută, rădăcinoase — 123 la sută, diverse legume — 129 la sută, fructe — 190 la sută. In sectorul alimentar, s-a început stocarea unor produse specifice sezonului de toamnă și iarnă, in depozitele Î.C.R.A. aflîndu-se în momentul de față importante cantități de orez, zahăr, oțet, sare, conserve de legume etc. In sectorul produse industriale, aprovizionarea cu mărfuri specifice sezonului de toamnă-iarnă a început să se facă încă din luna septembrie a.c., cînd în unitățile de desfacere s-au introdus însemnate cantități de banchet, finet, sibir, bocanci bărbătești, ghete și bocanci pentru copii, șoșeri pentru bărbați, femei și copii. In sectorul de alimentație publică, au fost, de asemenea, luate măsuri care vor asigura un sortiment larg de preparate de bucătărie, cofetărie etc. In ceea ce privește aprovizionarea populației cu lemne de foc, întreprinderea „Combustibilul“ are în depozitele sale din orașul Constanța și Techirgiol suficiente lemne de foc și cărbuni. Au fost luate măsuri pentru impulsionarea și urgentarea livrărilor de cartofi, primirea, recepționarea, sedarea și s-au luat însilozarea lor. Anul acesta, măsuri pentru deservirea consumatorilor cu cartofi direct la domiciliu, pe bază de comandă făcută la O.C.L. „Aprozar“. In ceea ce privește îndeplinirea planului de semiindustria Share, el a fost realizat astfel : bulion -110 la sută, ardei gras la sare -100 la sută, castraveți murați — 80 la sută, murături asortate - 80 la sută, varză murată - 62 sută, ardei iute la sare - 100 la salată, verdeață și morcovi la sare — 100 la sută. S-au mai realizat o tonă ardei umpluți și 5 tone pepeni murați. Spre deosebire ele anii trecuți, cânci O.C.L. „Aprozar“ avea o rețea insuficientă de magazine, în toamna aceasta, aprovizionarea de iarnă a populației se va face prin 42 de unități permanente, amplasate pe întreg teritoriul orașului, la care se adaugă cele 8 unități gostat, 7 unități „Ageracoop“ și 30 de centre de desfacere ale gospodăriilor agricole colective. Bineînțeles, mai sunt și o seamă de lipsuri, care vor trebui grabnic lichidate. Printre acestea se numără atenția care trebuie dată aprovizionării cu cartofi de cît mai bună calitate, reglementării aprovizionării cu lemne în direcția bunei deserviri și altele. Odată luate și aceste măsuri, se va putea spune că, sub îndrumarea Comitetului orășenesc de partid, comitetul executiv orășenesc își îndeplinește așa cum se cuvine sarcina de aprovizionare a populației. Spicuiri din cuvintul deputaților și invitaților Majoritatea vorbitorilor au subliniat grija deosebită a regimului democrat - popular pentru aprovizionarea oamenilor condițiile tot mai bune create în muncii,, scopul continuei ridicări a nivelului de trai material și cultural al celor ce muncesc. A fost arătat faptul că, anul acesta, rezultatele obținute în aprovizionarea orașului și litoralului în sezonul de vară cît și măsurile luate privind aprovizionarea de iarnă a populației din oraș sînt cu mult mai bune în comparație cu anul trecut Bineînțeles, vorbitorii au scos la iveală și unele lipsuri. Dăm mai jos spicuiri din cuvintul lor. Araxi Sahac, deputată După ce a subliniat faptul că în anul acesta au fost obținute rezultate însemnate în aprovizionarea orașului și litoralului, deputata Araxi Sahac a vorbit despre activitatea sa ca membră a unei comisii de control obștesc. Vorbitoarea a arătat că a constatat uneori lipsa unor sortimente in unele unități, aceasta datorîndu-se mai ales slabei gospodăriri din partea gestionarilor respectivi. Ea cere conducerii O.C.L. „Aprozar" să nu mai facă diferențiere în aprovizionarea unităților sale din cartiere, dând unele exemple în legătură cu această lipsă semnalată. Popescu Elena, deputată Vorbitoarea arată că a ascultat cu atenție raportul și că o bucură faptul că aprovizionarea orașului și litoralului, așa cum oricine a putut să vadă, a fost cu mult mai bine organizată în anul acesta. Ea arată că lucrul acesta l-a simțit fiecare gospodină. Totodată, subliniază activitatea comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, care, sub îndrumarea organelor de partid, a desfășurat pe această linie o muncă rodnică. Critică însă atitudinea tovarășului ing. Tăvală Ion, vicepreședinte al Sfatului popular orășenesc, care uneori nu dă atenția cuvenită primirii în audiență a deputaților, ce vin să seziseze unele lipsuri sau să facă unele propuneri de îmbunătățire a muncii în diverse domenii de activitate. Atrage comitetului executiv orășenesc atenția să-și îndrepte mai mult privirea către cartierul Ancdalchioi, unde mai sînt încă multe lucruri de făcut. Iancu Beziriș, deputat, Agop Aianian, invitat „Sîntem îndreptățiți să ne mindrim că am reușit să obținem anul acesta succese mult mai mari în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut" — a spus tov. Iancu Beziriș. El a subliniat că la I.P.A.T. (al cărui director este), s-a muncit mai slab la început pe linia îndeplinirii planului stabilit, dar că după aceea lucrurile au fost reglementate. Iși însușește critica făcută de raport cu privire la aprovizionarea nesatisfăcătoare cu unele preparate de carne, arătînd totodată unele cauze obiective. Subliniază faptul că I.P.A.T. va putea face in viitor o și mai bună aprovizionare. Tov. Agop Aianian subliniază mai ales aportul și activitatea depusă sub îndrumarea organelor de partid de către comitetul executiv orășenesc in domeniul pus în discuția sesiunii. Consideră că referatul a arătat în mod just munca lucrătorilor din comerțul cu ridicata produse textile și încălțăminte, însușindu-și critica ce i-a fost adusă. Arată că în depozite sunt sortimente multe și frumoase, dar că nu întotdeauna magazinele sunt aprovizionate la timp și în condiții bune cu aceste sortimente de mărfuri mai mult căutate de consumatori. Apelează la sprijinul comitetului executiv al Sfatului popular orășenesc, mai ales pe linia rezolvării problemei spațiului de depozitare a mărfurilor - problemă nevralgică pentru această întreprindere comercială. ★ Asemenea acestora, și alți deputați și invitați au vorbit despre succesele obținute și despre unele lipsuri ce au fost semnalate pe această linie. Deputata Cotronis NeP și deputatul Stancu Marin arată că rețeaua comercială a sporit și că aprovizionarea se face în condiții mult superioare anilor trecuți. Ei fac unele propuneri în legătură cu cîteva probleme critice ridicate în raport și în discuțiile purtate. Deputata Georgesou Filofteia ridică printre altele problema organizării cu mai mult simț de răspundere a consfătuirilor lucrătorilor din comerțul de stat cu consumatorii. Ea subliniază că cele 5 consfătuiri care au avut loc în perioada de care se ocupă vaporul sunt cu totul insuficiente, lucru ce este adevărat. Cu atît mai mult, cu cit consfătuirile cu consumatorii sunt un principal mijloc de îmbunătățire a activității în comerțul nostru, pe linia comportării lucrătorilor in comerț și a bunei aprovizionări a populației. Ea mai subliniază pe bună dreptate faptul că deputații orășenești nu folosesc in măsura cuvenită ajutorul camerei deputatului, care funcționează la Sfatul popular orășenesc. TRAIAN SATCAU t ssssebase Zi de zi, în orașul Constanța ca și în întreaga regiune, au loc numeroase manifestări cultural-artistice închinate Lunii prieteniei romîno-sovietice. Astfel, de curând, la Casa prieteniei romîno-sovietice din orașul nostru, a avut loc expunerea unei interesante conferințe cu tema „Prietenia cu marea Uniune Sovietică, chezășie a construirii socialismului în patria noastră“, susținută de tov. Țăranu Nicolae, secretar al Filialei S.R.S.C. Constanța. Au participat aproape 200 de oameni ai muncii, intelectuali și elevi, iar în încheiere s-a vizionat filmul sovietic „De partea cealaltă“. Tot la Casa prieteniei romîno-sovietice, actorul Mircea Psatta a conferențiat despre viața și opera marelui poet sovietic Demian Bednîi, după care a citit fragmente din opera marelui poet. Cei prezenți au vizionat apoi filmul „Pe Donul liniștit“, o uriașă capodoperă a cinematografiei sovietice. In cadrul Lunii prieteniei româno-sovietice, de curând, Filiala S.R.S.C. Constanța a organizat la clubul S.N.M.C. expunerea conferinței „Realizările științei și tehnicii sovietice în domeniul explorării spațiului cosmic“. Cei peste 400 de auditori au urmărit cu viu interes această conferință, după care au vizionat seria I a marelui film sovietic „Pe Donul liniștit“. In după-amiaza aceleiași zile, la Năvodari, tov. Mihalache Constantin de la Academia militară tehnică din București a expus aceeași temă în fața a peste 700 de muncitori și tehnicieni de la Uzina de acid sulfuric și superfosfați. In încheiere, cu viu interes, cei peste 700 de auditori au vizionat filmul romînesc „Pagini de vitejie“, care s-a bucurat de un deosebit succes in rindul oamenilor muncii din Năvodari. Să învățăm limba constructorilor comunismului Lunii prieteniei romîno-sovietice, organizează luni 26 octombrie a.c., ora 19, la Palatul sporturilor, un concertspectacol de muzică sovietică și romînească, intitulat „Festivalul prieteniei“. Cu această ocazie, iubitorii de muzică sovietică și romînească vor putea asculta arii din opere și operete, cîntece patriotice, lirice și satirice ale compozitorilor sovietici Vano Muradeli, Alabiev, T. Hrennikov, Soloviov SedoT, Bogo'slavski, Bianter, Mokrouscv ș! alții. Piesele corale ce se vor executa vor fi și din operele compozitorilor români Ovidiu Varga, I. D. Chirescu, artist al poporului, și ale altora. Biletele se găsesc la Agenția Teatrului de Stat Constanța și la Consiliul regional A.R.L.U.S. Consiliul orășenesc A.R.L.U.S. Constanța anunță deschiderea cursurilor populare de limba rusă cu ciclurile I, II, III și avansați la data de 6 noiembrie a.c. Pentru informații suplimentare, doritorii se vor adresa Consiliului orășenesc A.R.L.U.S. din bulevardul Republicii nr. 36, lunea, miercurea și vinerea, între orele 8,30 și 14,30 și orele 17 și 20, iar marțea, joia și sîmbăta, între orele 8,30 și 14,30. ,Festivalul prieteniei“ Consiliul regional A.R.L.U.S., în colaborare cu Teatrul de Stat, în cadrul li LimiL&zl&atl £ în Editura politică a apărut: M. BAHITOV ,.Microsociologia — o utopie reacționară“ 156 pag. 3,20 iei Lucrarea combate. în mod documentat și convingător unul din curentele la modă din sociologia burgheză contemporană t“ așanumita microsociologie. Demascînd caracterul antiștiințific, apologetic al teoriilor susținute de J. Moreno (S.U.A.) și G. Gurvitch (Franța), autorii arată că realitățile sociale contemporane pot fi studiate, în mod științific numai de pe pozițiile materialismului dialectic și materialismului istoric. ‘ 20Límí353)3I3EíEíí3!3í3E83 ESî300i3Ctnî!2E!Ef Realizarea unui volum cît mai mare de economii peste plan contribuie la ridicarea nivelului de trai al poporului muncitor Recentele măsuri cu privire la ridicarea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră, elaborate de plenara C.C. al P.M.R. din 13-14 iulie 1959, pun încă o dată la lumină forța de nebiruit a regimului democrat-popular și puterea creatoare în ascensiune a clasei muncitoare. Măsurile adoptate de partid cu acest prilej oglindesc o dată mai mult creșterea puterii economice a țării noastre și își au izvorul în succesele obținute în opera de industrializare a patriei, de dezvoltare și transformare socialistă a agriculturii și în acțiunile legilor economice obiective ale orinduiirii socialiste, în primul rând legea economică fundamentală a socialismului și legea dezvoltării plantee proporționale a economiei naționale. Hotărîrea plenarei C.C. a P.M.R. din iulie 1959 reflectă faptul că, pe măsura înaintării țării pe drumul construirii societății socialiste, crește neîncetat bunăstarea materială și gradul cultural al oamenilor muncii. Ea subliniază cu tărie că această creștere este indisolubil legată de mărirea producției și productivității muncii, de reducerea continuă a cheltuielilor de producție. Spre a acoperi o parte din cheltuielile suplimentare pe care, mai ales conform Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din iulie 1959, statul le investește în acțiunea de ridicare a nivelului de trai al poporului nostru, oamenii muncii sunt chemați să-și mobilizezi toate eforturile pentru a descoperi și pune în valoare toate rezervele interne ale întreprinderilor industriale și unităților economice. In final, aceste preocupări se concretizează în realizarea de economii peste plan, care sunt menite, așa cum am arătat mai sus, să acopere sumele alocate de stat pentru creșterea nivelului de trai al oamenilor muncii. Așadar, economiile peste plan sunt sumele realizate în întreprinderi ca urmare a desfășurării unei activități economico -productive corespunzătoare, sume ce sunt vărsate bugetului statului după o perioadă de timp. Volumul economiilor peste plan este înregistrat cu precizie în evidențele contabile, care oglindesc situația economică și financiară a unității respective la un moment dat, atît în activitatea de bază cît și în cea a secțiilor auxiliare. Pentru a lămuri noțiunea de „economie peste plan“, este nevoie să pornim de la considerentul că, deocamdată, în linii mari, în economia țării, există două categorii de întreprinderi. Majoritatea întreprinderilor sunt planificate să verse beneficii la bugetul statului. Există însă și întreprinderi care, pentru activitatea de bază, sunt planificate să primească dotații de la bugetul statului. Economiile peste plan se compun din : beneficii peste plan plus dotațiile sub plan. Beneficiul peste plan este suma beneficiilor vărsate la bugetul statului peste sarcina planificată pentru o anumită perioadă. Dotația sub plan reprezintă suma de bani pusă la dispoziția întreprinderii pentru activitatea de bază și rămasă nefolosită la sfîrșitul perioadei planificate. Trebuie precizat că economii peste plan se consideră numai acelea care sînt realizate de o anumită unitate economică, într-o anumită perioadă de timp, la producția-marfă produsă, vîndută și încasată. Cîteva exemple tipice vor fi în măsură să elucideze total modul cum trebuie înțeleasă noțiunea de „economie peste plan“. De pildă, intr-o întreprindere a industriei republicane, se realizează în primul semestru al anului acesta economii peste plan la prețul de Cost în valoare de 200.000 lei. Avînd în vedere cele arătate mai sus, se pune firesc întrebarea : este aceasta o economie adusă bugetului statului ? Răspunsul poate fi și afirmativ și negativ. A. In cazul cînd întreprinderea este planificată să verse beneficii la bugetul statului, cei 200.000 lei constituie economii peste plan numai dacă planul producțieimarfă și de livrări este depășit, iar beneficiile aferente acestor produse vîndute sînt încasate și vărsate bugetului statului. Tot in cazul cînd întreprinderea este planificată să verse beneficii la bugetul statului, suma de 200.000 lei nu poate fi considerată economie peste plan în următoarea situație : planul de producție-marfă este realizat și depășit, iar planul de livrări nu este îndeplinit. In condițiile cînd planul producției-marfă este cu mult depășit, iar planul de livrări este neîndeplinit, stocul normal de produse finite fiind în creștere, economiile realizate la prețul de cost nu constituie în totalitate economii peste plan, fiindcă nu se referă decit în parte la producția-marfa realizată, vîndută și încasată. O parte din aceasta o găsim în valoarea mărfurilor realizate și aflate în stoc în perioada respectivă. B. In cazul cînd întreprinderea amintită este planificată să primească dotații de la bugetul statului pentru desfășurarea activității de bază, suma de 200.000 lei poate constitui economie peste plan în aceleași conodiții ca în cazul întreprinderii planificate să verse beneficii la buget, cu o singură diferență : în cazul A, economia peste plan se varsă la bugetul statului, pe cînd în cazul B, nu se mai face apel la bugetul statului pentru suma de 200.000 lei. Suma de 200.000 lei poate diminua total dotația de la bugetul statului, dacă atîta primea întreprinderea ca dotație în perioada respectivă, sau i poate diminua parțial dotația, dacă aceasta era mai mare. In cazul cînd economia peste plan la prețul de cost este mai mare ca dotația de la buget, atunci, suma ce depășește dotația se varsă la bugetul statului. C. Există o mică categorie de întreprinderi care sunt planificate să verse beneficiilc bugetul pentru anumite sortimente de bază și în același timp, să primească dotații pentru alte sortimente. Așa de exemplu, o întreprindere din industria locală a fost planificată să verse beneficii la buget în valoare de 1.000.000 lei și a realizat 1.200.000 lei. Deci, întreprinderea a dat beneficii peste plan de 200.000 lei la producția marfă vindută și încasată. In același timp, întreprinderea a fost planificată să primească donații din bugetul statului pentru unele sortimente în valoare de 600.000 lei. Ca urmare a măsurilor luate, descoperindu-se și punîndu-se în valoare rezervele interne cu contribuția colectivului de oameni ai muncii, întreprinderea a avut nevoie de 300.000 lei din bugetul statului. In acest ultim caz, economia totală netă la bugetul statului realizată de întreprinderea respectivă este de 500.000 lei (200.000 lei beneficii peste plan și 300.000 lei dotații sub plan). Colectivele de oameni ai muncii din regiunea Constanța, în dorința de a traduce în fapte sarcinile trasate de partid și guvern în direcția ridicării continue a potențialului economic al patriei noastre, conștiente că îndeplinirea acestora duce implicit și direct la ridicarea nivelului material și cultural al poporului muncitor, conduse de organizațiile de partid, s-au avîntat cu entuziasm în acțiunea de realizare a unui volum cît mai mare de economii peste plan. Acest entuziasm a sporit și mai mult după apariția și aplicarea Hotărîrii plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. și se concretizează în realizarea unor economii peste plan în valoare de 66.000.000 lei numai în primele 8 luni ale anului 1959. Printre colectivele care s-au străduit permanent să obțină economii peste plan din ce în ce mai substanțiale se numără acelea de la „Cimentul păcii“ Medgidia, I.M.U. Medgidia, „Ideal“ Cernavoda, Șantierul naval maritim Constanța și altele. Nu este mai puțin adevărat că unele colective, în ciuda faptului că au avut condiții favorabile, nu și-au adus aportul pe măsura posibilităților lupta pentru a da patriei cît mai multnte economii peste plan. Din cauza lipsei de organizare a procesului de producție și datorită unei insuficiente munci politice pentru antrenarea muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor în descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne, la I.C.I.L. Constanța, la Întreprinderea comunală Constanța, la „9 Mai“ Saligni, I.R.E.C., la „8 Mai“ Tulcea, la întrelaprinderea de panificație Constanța și în cadrul altor unități ale regiunii noastre, colectivele nu și-au respectat pină acum angajamentele pentru realizarea volumului de economii peste pian. Perioada care a mai rămas pină, la sfîrșitul anului acesta trebuie folosită din plin pentru remedierea lipsurilor ce s-au manifestat și continuă să persiste. Lupta oamenilor muncii pentru descoperirea rezervelor interne și pentru folosirea lor chibzuită, pentru organizarea judicioasă a procesului de producție, pentru folosirea tuturor metodelor în scopul realizării angajamentelor privind obținerea de economii peste plan trebuie să se desfășoare sub directa conducere a organizațiilor de partid. Comitetele raionale și orășenești de partid sunt obligate să îndrume de așa natură munca organizațiilor de partid din întreprinderi, nicit în nici o unitate economică din regiunea noastră să nu existe măcar un muncitor, inginer, tehnician sau funcționar care să nu cunoască importanța realizării economiilor peste pion. Organizațiile de partid au obligația de a urmări ca fiecare muncitor să-și cunoască permanent sarcina de plan pe care o are și realizările obținute, determinând astfel desfășurarea cu succes a elanului creator al maselor de oameni ai muncii. Ele trebuie să urmărească lunar modul cum se traduc în fapte sarcinile trasate în acest scop conducerilor întreprinderilor și comitetelor sindicale, luînd măsuri la timp de înlăturare a deficiențelor. In acțiunea de realizare a angajamentelor privind economiile peste plan, un rol important îl au și comitetele sindicale. Munca acestora cu masele trebuie să se bazeze pe obiective concrete, iar organizarea temeinică a întrecerii socialiste este imperios necesar să se împletească armonios cu lupta pentru realizarea și depășirea întregului volum de economii peste plan cu care s-a angajat unitatea respectivă. Numai printr-o susținută activitate productivă desfășurată de colectivele de oameni ai muncii din unitățile economice, conduse cu competință de organizațiile de partid și ajutate temeinic de conducerile tehnico-administrative și de comitetele sindicale, se va putea realiza în regiunea noastră un volum tot mai mare de economii peste plan, ce va contribui la ridicarea pe o treaptă și mai înaltă a nivelului de trai material și cultural al întregului popor muncitor. DERMENGIU ION, activist al Comitetului regional de partid Constanța f „ÎNSEMNĂRI DIN ȚARA NOUĂ de C. Prisnea Din marele număr de volume de reportaje, desprindem astăzi „însemnări din țară nouă“ a lui C. Prisnea. Un volum de peste 100 de pagini, într-o prezentare grafică plăcută, cu o copertă frumoasă și semnificativă (semnată : Angi Petrescu- Tupărescu), îmbiindu-te la lectură și călătorie imaginară pe urmele reporterului. De la „întîia însemnare" pină la „Țara vinurilor1", bucuria lecturii se amestecă secret cu altă bucurie, aceea că de atunci, din ziua cînd se consuma faptul consemnat într-unul din reportaje, au crescut „uzinele, ogoarele, oamenii. Cresc și —---------------se înalță pe tot cuprinsul patriei altele noi". De pildă, consfătuirea de la Constanța. A trecut un an și ceva de la ea. Cifrele citate în reportajul cu același nume nu mai corespund, fața Dobrogei ca și a țării nu mai e cea de atunci. Constatarea că de atunci pină acum am mai crescut și că cifrele pe care le cuprinde reportajul nu mai sînt actuale nu înseamnă și inutilitatea cărții. Pentru că reportajul literar, în afară de faptul că slujește momentan, informînd imediat cititorul, mai are și darul de a trăi în eternitate, prin datele fundamentale (și nu numai prin cifre) pe care ni le comunică despre o epocă, intr-un fel, cifrele nu mai corespund, nici chiar dacă reportajul ar fi publicat a doua zi după documentare. Autorul însuși e conștient de faptul acesta, iată cum încheie el o însemnare (prilejuită de aceeași consfătuire istorică), intitulată sugestiv „Documentarea a rămas de căruță" : „Cifrele mele nu mai fac două parole. Documentarea mea a rămas de căruță. Timpul zboară. A venit o altă primăvară pe malurile lacului Siutghiol. Gospodăriile colective merg înainte. Mai repede decit însemnările mele". Aceeași consfătuire îi prilejuiește autorului o comparație, o imagine cu o deschidere peste vreme, în care ia ca termeni : scrierile lui Ovidiu, o statistică a anului 1938 și 1 martie 1958. Biruința socialismului e radicală ! Și să nu uităm, e vorba doar despre o latură : agricultura ! Să nu trecem peste o altă imagine grăitoare din aceeași însemnare : „Cobor spre țărm. Am ajuns. Sunt la hotarul a două mări : Pontul Euxin și marea gospodăriilor agricole colective de pe întinsul Dobrogei". Marea aceasta a gospodăriilor a crescut și a devenit atotcuprinzătoare. Ar fi Instructivă și revelatoare o nouă călătorie a aceluiași sau a altui reporter pe drumurile descrise în carte. S-ar putea scrie un nou reportaj, luînd ca puncte de plecare cele din carte și ca infruntîndu-le cu realitatea, l n general, autorul nu merge pe linia căutării faptului cu orice preț senzațional în sine, ci mai degrabă caută intîmplări comune dar care, ca semnificație, nu sunt mai puțin importante. Iată, de exemplu, cu altă simplitate și degajare e consemnat 1 fenomenul călcării vechilor tradiții și căsătoriea tinerilor tătari cu rotmini : „Aflasem mai dinainte că în sat au avut loc căsătorii între tătari și romîni și că uneori părinții au fost tare supărați. Așa a fost cu Abdurahman Cadîr și cu Vasilica ______________ Lazăr. Pe fata lor, pe Carmen, am văzut-o la școală, întreb pe moș Gheldi ce părere are despre asemenea căsătorie, — Ce treabă avem noi ? Să se-mpace ei. Asta-i principal. Fata lui sfîntu Ilie poți s-o ei, și dacă nu te-nțelegi, ce faci cu ea?" ] Faptul mărturisește transformări extraordinare în conștiința oamenilor. Scriitorul însă nu se arată mirat, nepregătit să întîmpine asemenea evenimente. Comunistul prevăzuse, aștepta să fie așa. Intîmplarea nu vine parcă decit ca să-i confirme justețea gîndului, să-i sporească încrederea și puterile. De aici și izvorul acelei voioșii, acelei călduri înțelepte a povestitorului, sobru îmbinată cu hazul indulgent față de greșelile unor oameni de treabă cum ar fi moș Neculai, din însemnarea cu același nume ori moș Oprea din „Itinerar dobrogean". Scriind despre lucruri petrecute intr-un anume loc, C. Prisnea are darul rar de a ne lăsa impresia că rădăcinile oricărui fapt bun sînt răsucite în toată țara, că în toată țara vom întîlni fapte asemănătoare celor din Dobrogea, Moldova ori, din alt loc. Aici stă marea putere a reporterului, de a scoate semnificații largi din fapte comune sau de a le găsi celor mai rare note aderente la cele obișnuite și tendința de a deveni cu timpul la fel acestora din urmă, înalt printre rinduri transpare gîndul că nu faptul in sine contează, ci sensul lui. Două din cele 14 însemnări sînt din Uniunea Sovietică, marea noastră prietenă, despre care frumos, adevărat și simplu vorbește sfîrșitul însemnării : „Cei mai buni prieteni". „Și dacă acela care a cîștigat un prieten bun își dublează forța sa morală, atunci poporul român socotește, fără nici un fel de șovăire, că prietenia cu Uniunea Sovietică i-a înzecit puterile". Cealaltă însemnare din Harkov, prilejuiește scriitorului ocazia de a asista la o manifestare a prieteniei sovieto-romîne, revelatoare. Niște tineri cooperatori din Harkov „cîntă ca în Oltenia, dansează ca în Țara Oașului. Dragostea și prietenia poartă pecetea de sinceritate. Mă adresez unora în romînește, cu credința nezdrunciintă că-s romîni. Așele unde !" ' Povestitorul se mișcă cu ușurință pe spații largi sau cuprinde perioade mari de timp în cîteva rânduri, suficiente pentru a recrea o situație, pentru a da o imagine de ansamblu. Această ușurință de a se mișca îl ajută pe scriitorul-reporter să ne aducă înaintea ochilor noi fețe ale țării. Vom aminti în fugă însemnări precum „Al cincilea", un preambul la impunătorul al cincilea festival al artei amatoare, apoi „Țara vinurilor", un elogiu adus vinurilor romînești și producătorilor lor, închinarea aceea gingașă, cu exemple de eroism feminin culese din istorie, „De ziua lor“ (a femeilor), „Demonstrație neterminată“ dar arhisuficientă pentru a ne da seama de ce înseamnă socialismul pentru țara noastră, cum ajată răspîndirea cărții la construirea lui. Acest ultim citat va fi edificator pentru afirmațiile de mai sus, pentru mediul în care a crescut și s-a format autorul și pentru lupta eroică și sacrificiile comuniștilor pentru ca noi, CeÎ de azi, să ne putem construi în liniște o țară și o viață nouă și liberă. „Așa am ajuns noi, cei care eram tineri între cele două războaie, către literatura antifascistă, către literatura speranțelor, a nădejdilor. Literatură care se tipărea cu greu, în tiparnițe tăinuite, din care oamenii nu ieșeau cu săptămînile, pentru a nu fi descoperiți, nici ei, nici cărțile. Literatură care se împrăștia sub ochii speriați ai copoilor Siguranței, folosind ingenioase stratageme pentru derutarea acestora. Cu timpul, am ajuns în organizațiile antifasciste, democratice, am găsit drumul nostru către partid. O dată drumul găsit, nimic nu ne mai putea întoarce. Și mulți au înfruntat gloanțele. Și nu s-au întors niciodată înapoi. Mîine veți primi premii. Pentru că vă instruiți citind din Eminescu, din Creangă și Caragiale, din Sadoveanu și Tudor Arghezi. Pentru că îi citiți pe Gorki și pe Ostrovski. Pentru că îl citiți pe Lenin. Altădată primeai pentru asta închisoare". GEORGE MUNTEAN i Note de lector Si '