Evenimentul Zilei, ianuarie 2011 (Anul 20, nr. 6070-6094)

2011-01-22 / nr. 6087

DESTINE Andreea Dogar andreea.dogar.evz.ro Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850, poezia „Pe lân­gă plopii fără soț“ îi este dedi­cată Veronicăi Micle, iar în anii de studenție petrecuți la Berlin, tânărul de 22 de ani nu a reușit decât să risipească banii de bursă primiți de la Junimea, fără să-și obțină doctoratul. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa. 1. Data nașterii: 15 ianuarie 1850 In arhiva bisericii Uspenia din Boto­șani, ziua de „15 ghenarie 1850“ este înre­gistrată drept ziua în care s-a născut Emi­nescu. Deoarece este o dată oficială, s-a crezut că aceasta este și cea reală. Există însă multe alte surse care arată că Emi­nescu s-a născut pe 20 decembrie 1849. In primul rând, Eminescu însuși, atunci când a oferit o fotografie a sa societății Ju­nimea, a notat pe verso ca dată de naștere 20 decembrie 1849. „Nu e de presupus că Eminescu, când a notat pe acea fotografie pentru albumul Junimii, nu își știa data de naștere“ spune criticul literar Iulian Cos­­tache, lector doctor la Facultatea de Litere a Universității din București. Nașterea lui Eminescu, notată pe o Biblie în plus, pe o Biblie care a aparținut fa­miliei Eminovici, tatăl poetului a notat cu mâna lui datele de naștere ale copiilor. „Biblia respectivă s-a pierdut între timp, dar există mărturii privind existența ace­lui înscris pe Biblia respectivă, 20 decem­brie“, continuă criticul. Un alt argument este că Titu Maiorescu a plănuit să scoată prima ediție din poeziile lui Eminescu în decembrie 1883, tocmai pentru a-i face cadou de ziua lui acest prim volum. Deși cartea a apărut pe copertă cu anul 1884, ea a ieșit de sub tipar în decembrie 1883: „Maiorescu i-a grăbit pe tipografi să aibă volumul în mână în decembrie, pe 20, ca să i-i dea cadou de ziua lui“ explică istori­cul literar: „întrebarea care se pune este de ce, dacă este știut acest lucru, nu se corec­tează? Răspunsul este foarte simplu: ar fi extrem de dificil să mergi cu dalta și cu ciocanul pe la toate statuile din lume ca să corectezi data respectivă. Edițiile din ur­mă nu se mai pot corecta“, apreciază Cos­­­tache. 2. „Pe lângă plopii fără soț“ este dedicată Veronicăi Micle In realitate, poezia nu a fost inspirată de Veronica Micle. „Este o poezie care ține de ciclul bucureștean (anii 77-’83 - n.r.), în care el avea și alte muze decât cea pe ca­re o știam noi, Veronica. Este o poezie in­spirată de Cleopatra Poenaru, o doamnă ceva mai în vârstă, deosebit de spirituală și inteligentă. Se pare că nu era extrem de sensibilă la curtea pe care i-o făcea Emi­nescu“, spune criticul. Fiică a pictorului C. Lecca, Cleopatra era la acea vreme divor­țată și avea doi copii, „însă presiunea po­veștii amorului inaccesibil cu Veronica Micle a făcut ca în imaginarul colectiv această poezie să fie asimilată cu imaginea Veronicăi“, spune Costache. 3. „Luceafărul“ spune povestea lui Eminescu și a Veronicăi Micle Deși ar putea fi găsite mai multe ase­mănări între viața lui Mihai Eminescu și „Luceafărul“ o interpretare de acest gen nu face decât să simplifice sensurile poe­ziei. „Există o anumită presiune a unei lecturi în care cititorii pot să creadă că ce ­ Cinci mituri despre Mihai Eminescu IMod&ldTl Potrivit scrierilor, marele poet ar trebui aniversat înainte de Crăciun, pe 20 decembrie, iar Veronica Micle n-a fost unica muză ca ce se spune este o copie fidelă a realită­ții. Din acest punct de vedere, a existat, mai ales printre contemporani, această percepție că e vorba de un poem cu cheie, cu alegorii ale anumitor persoane: Hype­rion este Eminescu, Cătălina - Veronica Micle, Maiorescu - Demiurgul, Cătălin - Caragiale. E drept că această rumoare a circulat pe un culoar de zvonuri, în baza acestei rumori s-a acredidat această per­cepție“ arată criticul literar. 4. Perioada studiilor la Berlin este una ratată De-a lungul timpului, s-a considerat că anii 1872-1874, pe care Eminescu i-a petrecut la studii la Berlin, au fost anii pierduți deoarece el nu s-a întors în țară cu diploma de doctor în filosofie pe care o așteptau de la ei junimiștii, în special Ti­tu Maiorescu. Studiul recent al Irinei Gregori dedicat anilor petrecuți de poet în capitala Imperiului German arată însă că acel interval a fost extrem de fertil pentru tânărul student. „Este vorba de curiozitatea extraordinară a lui Emi­nescu, care frecventa cursuri cu un spec­tru tematic extraordinar“, spune Costa­che. Spre exemplu, el merge acum la cursuri de egiptologie, care aveau să dea roade mai târziu, în opere precum „Egi­­petul“ sau „Avatarii faraonului Tla“. „Eminescu nu era foarte riguros cu di­plomele și cu aspectele formale, dar asta nu înseamnă că el a renunțat la exigența față de sine. Era extrem de exigent cu sine însuși, chit că nu avea bacalaureatul“, mai arată criticul. 5. Eminescu, victima unui asasinat politic în legătură cu moartea lui Eminescu au apărut numeroase teorii, inclusiv unele care susțin că poetul a fost asasinat din cauza convingerilor sale politice naționa­liste. Criticul Iulian Costache arată însă că autorii unor astfel de studii „își vând pro­priile deducții drept certitudini“ , „în mă­sura în care te apropii de astfel de cărți, devin sesizabile câteva aspecte: cele mai multe cărți nu își citează sursele, le citează parțial sau sursele nu sunt transparente până la capăt; în schimb, concluziile care simt oferite cu o garanție absolută, care nu permite nicio ezitare. Practic, naratorul acestor studii pretinde să fie crezut pe cu­vânt“. MUZĂ. Veronica Micle POETUL. Mihai Eminescu 18 I Sâmbătă, 22 ianuarie 2011 I Evenimentul zile

Next