Evenimentul, iulie-septembrie 1894 (Anul 2, nr. 413-484)

1894-08-14 / nr. 448

va fi, martora multor inexprimabile scene. Mă chinuiam incă cu latinească lui Bădulescu, cănd intr’o zi de iarnă, pe când fugisem de mutra unui profesor, cei ai mei 14 ani se rătăcisere in o­­dăile patinore și uni-scaun­ale ale ca­sei cu No. 16. De atuncia și pana azi trecut-a un lung șir de ani și totuși anii n’au con­tribuit de loc la schimbarea număru­lui 16. Sacii sunt umpluți cu aceiași popu­­șoi, in pivniță domnește același cu­rent acru, ani au trecut, ștergând mulți oameni de pe suprafața pămân­tului, dar nici de­cum rugina și mu­cegaiul de pe gavanoasele cu meze­luri. Când pășești înăuntru, când vezi cele 2 plăi strimte, chipul lui Franz- Iosef stă tot alăturea cu portretul lui Montefiore, ca și cum ar fi intr’o fi­lială a aliniaței israelite. Și cele două țațe, mândria tatălui lor, speranța clientelei și sufletul tej­ghelei, nici ele nu s’au schimbat. Au rămas, una de 17 ani și cea­laltă de 46 ca și cum pământul ar sta locului. Era un timp, țațele tot întinereau in ani. Anul acesta serba a 15-a iar­nă a vieței iei și la anul a 14-a. Era o desfidere aruncate stărei ci­vile. Cele două țațe se numesc una Sa­rah și cealaltă Lucia , două lumi is­torice. Sarah, are ca retribuție regularea clienților din punt de vedere absolut matematic. Lucia, mai slabă in adu­nare, are ca misiune montarea muș­teriilor și ambele sunt foarte rentabile. Dacă ar fi să resfoim in istoria ce­lei d’intăiți, am da de multe epizode de la 68, pe cănd istoria celei d’a doua nu dă loc la comentarii. Sarah ie tipul neguțitorului, care nu pricepe dragostea de căt­rn bo­nuri sau in alte efecte garantate de stat și date înainte, pe când Lucia ie fata care de.... știe foarte bine că d-zeu l’a făcut pe Adam și Eva... In rezumat, istoriele acestor fete trebue să fie foarte misterioase si in misterele lor n’a pătruns încă nimeni. Acest statu quo a lucrurilor a neli­niștit și a descsperat pe mulți. Și nu unul a spus : «duduie, țara se sătulă de promisiuni vagi. Voim fapte nu vorbe...» La aceste quasi-amenințări te tre­zeai cu un «greu pe astă lume»... Totuși No. 16 a rămas locașul unde generația defilează. Tineri imberbi și moșnegi cu măduvele spinărei ramo­lite, cilindri și chipiuri, statul major și administrația, toți au trecut prin odă­ile reci și patinore ale No. 16 și toți au eșit cu deisiusia in... pungă. Enfants, ceci vous démontre Qa’il faut étire sobrement Les cabarets du temps present. Poure. —---------"»-'ceccOOr>oe«ir-—"------------­ care nu recunoște meritele sale, po­­trivindu-se infamului «Eveniment». Scena despărțire­ a fost înfiorătore ; Paraschiv își frângea degitele, iar Co­­pros vărsă șîroae de lacrimi. A tre­buit intervenția energicul comisar de gară Sion, pentru a evita o nenoro­cire, căci trenul pleca, iar Goloros nu-și putea descleșta buzele sale de pe buzele domnului său tovarăș. Sin­guri Vărlănescu și Valeu erau mai demni în durerea sa. Abia ajuns la Vasluiu, Sandu a gă­sit în Donici un tovarăș de nenoro­cire. Jertfit, în urma raportului d-lui Nicolaide, care a declarat că fostul prefect avea puf ușor pe betișor, Do­nici a jurat la rîndul său răzbunare, și împreună cu Sandu a decis să pre­zinte lista separată la alegerele comu­­­nale. Demnii tovarăși s’au pus deja pe lucru, și candidatul oficial «Georgi Mavrocordato,» va cădea de­sigur înaintea forțelor adunate al acestor bravi luptători. Sandu a jurat o ură eternă juni­miștilor trădători, precum și lașului ingrat. In mod solemn, a declarat înaintea prietinilor sei, că «să chio­­resca, să-i plesnească ochii,.... mama celuia dacă va mai face politică la Iași !» Noi cei de la „Evenimentul,“ regre­tăm din suflet acesta resoluțiune de­­sesperată a eminentului barbat elec­toral conservator, căci ne lipsește materie sigură care alimenta cu atăt­a succes partea jovială a ziarului nostru. Suntem gată a-i face o listă de subscripție, pentru a-i facilita reîn­toarcerea, punîndu-i la disposiție ba­nii de drum, înapoi cc. Sandale, că te plâng bir­jarii, geambașii și crășmarii. Iușcă. Doi paraponisiți: Sandu și Doniéi O ură imensă, teribilă, a cuprins pe Sandu grăjdariu în contra lui Carp. Ministrul Domeniilor a fost a­­cela care s’a opus la numirea vesti­tului geambaș ca prefect la Iași s­au Vaslui. De altă parte eșecul suferit în mădulările Iașului, cu tot concursul celor trei societăți, ce se înjghebase, l-au amarat zeu, așa că Sandu și-a făcut catratușele și a plecat la Vasluiu. Pe peronul gării, marele bătăuș sărutându-se cu Cod­rosu, Vălcu și Vărlănescu, a aruncat cea din urmă anatemă asupra acestui oraș ingrat. EVENIMENTUL ijmt3tin?crrirrFTTT’.<- rrr v ■nt-jti-jrarc 0 știre gravă. Exemplul dat de crescătorii de vite din Ungaria, astă­zi este urmat și de morarii unguri, cari se pregătesc să fie, în cursul săptămânei viitoare, conferință, în care să discute și să o ceară guvernului unguresc oprirea im­portului grânelor românești. N’am rămânea de loc surprinși vă­­zînd și pe producătorii din Ungaria făcând acelaș lucru și surprinderea noastră ar fi și mai mică încă, dacă cererea morarilor și producătorilor de cereale din Ungaria ar fi satisfăcută, dacă granița austro-ungară ar fi în­chisă cerealelor noastre, după cum este închisă vitelor noastre. Ungurii in­genere, și guvernul din Pesta, în special, și-au putut câștiga deplina încredere că’și pot bate joc căt vor și cum le place și de con­venția comercială încheiată cu noi și de păcătosul nostru guvern, și lu­crează in consecință. Când știu că pot avea toate avan­­tajele, făr’a da ceva in schimb, ar fi cea mai mare naivitate din partea lor când ar lucra alt­fel de cum lucreza. * Gromea Zilei* D. dr. Gheorghe Beldiman este numit medic la plasa Gărligătura din județul Iași. Un proces curios. Pe care-l reproducem după tim­­puri. Eroul și victima in același timp e d. Ion L. Caragiale, cunoscutul dramaturg, literat și antrepreno­rul unei berării in capitală. La 1875 d. Caragiale se împru­mutase de la cine­va cu 70 lei. Trece căt­ va timp și imprumută­­torul se adresează judecătoriei de pace, reclamăndu-și banii. Chi­tanța dată de Caragiale era cu clausa următoare : Patru lei pe zi la napoleon, ceea ce făcea 13 lei pe zi dobândă. Voind să scape de proces, Ca­ragiale plătește cămătarului lei 140 si remăne liniștit, crezând ca procesul s’a stins. Imprumutătorul continuă ac­țiunea și obține de la judecătorul de pace sentință condamnatoare in contra lui Caragiale pentru su­ma de 70 lei, plus clausa prevă­zută in cistanță. In timp de 19 ani de atunci Caragiale n’a mai auzit pomenin­­duse despre această ho­tări­re, când in zilele trecute se pomenește cu portăreii pentru a-i aplica un sec­­vestru in virtutea sentinței din 1875. Suma ce ar avea să pretindă astăzi individul care a împrumu­tat cei 70 de lei lui Caragiale, s’ar urca la 160.000 lei. Bietul Caragiale! Pronunțarea hotărărei tribuna­­nalului de Ilfov asupra contesta­ției făcută de d. Caragiale este fixată pentru 17 august. In curând se va ținea licitație la ministerul școalelor, pentru fur­­nisare mașinelor necesare pentru încălzirea universităței din loca­litate. ❖ Mitropolitul a plecat astăzi la Dorohoiu pentru a inaugura ca­tedrala de acolo. Corul mitropolitan sub condu­cerea d­lui Gavril Muzicescu, a plecat cu același tren. D. dr. Negel pleacă in astăzi seară la Paris, unde va sta 40 de zile. "t Din Varatec. Din Varatec ni se scrie ca mai­ca arhondară, Camilia Roșcules­­cu, prin stăruința și amabilitatea sa a reușit să mulțumească pe nu­meroșii vizitatori ai monastiri . Toți au fost găzduiți in timpul celor trei zile regulamentare, dăn­­du-li-se cele trebuincioase. Condica monastirei este plină de altmintrerea, de atestatele de mulțumire ale excursioniștilor. Numărul vizitatorilor, in afară de acei cari au stat in vilegiatură aici, a trecut peste 2.000, in a­­nul acesta. In monastire și in sat erau vre-o 90 de familii. La 25 august va avea loc la prefectura de județ licitația pen­tru darea in arendă a moșiilor statului a căror contracte cu ac­tualii arendași expiră la 23 apri­lie 1895. Au fost permutați: Dl. căpitan Haret de la con­siliul de războiu al corpului IV de armată la regimentul 2 călă­rași ; dl. locotenent P. Ghigorț de la școala fiilor de militari din Iași in același corp. Sinodul se va întruni la 5 oc­tombrie pentru a se întreținea a­­supra nouei uniforme a popilor. Grilajul de fer ce se face la grădina palatului administrativ ie foarte defectuos și primejdios. In capătul ferului se aflu țepușe de fer ascuțite. Zilele trecute o vacă, a unei sărmane femei, voind să treacă peste grilaj a fost străpunsă de aceste țepuși și a pierit imediat. Din cauza sărbătoarei de luni, Adormirea maicei domnului, nu­mărul viitor al Evenimentului nu va apare de­cât marți, la ceasu­rile obicinuite. Conferințele școlare. Am anunțat deja că la 15 a. c. vor incepe conferințele școlare și vor dura pana la 31. Sunetul principal al acestor con­ferințe ie îmbunătățirea ce trebu­­ește introdusă in predarea secțiu­­nelor. In cele dintăiu 8 zile program conferințelor va fi identică cu a­­cea din anul trecut; in restul de 7 zile membrii conferințelor se vor ocupa de chestiunea predă­rilor. A 26-a tragere la sorți a obligațiu­­nilor 5 la sută C.F.R. (conversiunea Schuldverschreibungen) va avea­­ loc la 20 August (1 Septembre) 1894, ora 10 a. m. în locul casei de depuneri, consemnațiuni și economii. La această tragere se vor amortiza obligațiuni in valoare nominală de lei L578,500 în următoarele proporții: Lei 785,000 în 157 bucăți de 5000 » 492,5 ° 0 »197 » » 2500 » 301,000 » » » » 500 1 >578,500 lei total. O dovadă despre criza de bani. Un neguțitororiu a umblat ieri de la bancher la la banchet ca să amaneteze efecte de ale statului in valoare nominală de 40000 lei pen­tru 25000. Neguțitorul și a rup papucii și... atâta tot. Comercianții și neguțitorii cari au bonuri depuse la banca națio­nală se grăbesc a le scoate. Lumea a perdut toată încrede­rea pe care o avusese in această instituțiune a statului. Intre Banca și Leon Manoach numai există nici o deosebire. € • Iarmarocul de la Frumusa. Iarmarocul de la Frumoasa se pre­zintă in condițiunele cele mai bune. Fiind numeroase cereri de cumpăra­re din partea cător­va negustori ruși, prețul vitelor s’a rădicat, așa că era Poliți protestate 3 august. Rebeca Caufman, Moinești, 150 A. Groper, Bériad * 200 I. D. Marcovici, Codăiești, 405 H. Birasch, Ștefanești * 909 4 august. C. Nathan Weiselberg, Iași 319 Avram și David Schwartz » 1000 Leon Moșcovici, Iași 238 G. Oțelu, Parpanița 230 israel Cohl, Iași * 300 5 august. Aron Alterovici, Sulița 1000 1. Haimovici, Galata * 570 P. Haimovici, Negrești 651 » » * 648 Ițic Șmilovici, Iași 527 Avram Șmilovici,” Iași 132 S. Șmilovici și S. Golden­­berg, Vasluiu 144 I. — î. — I. — I. — I.1. 25 I.1. 40 1. 1.1. 1.1.1. 90 1. 1. 85 1. 25 B. Wasserman, Focșani 528 é

Next