Evenimentul, octombrie-decembrie 1899 (Anul 7, nr. 1927-1996)

1899-11-17 / nr. 1961

1961___ obicinuite ploi din toiul verii au îmbunătățit fața lucrărilor, și azi pe deplin convins că in scurtă vre­me vom eși din strimtoarea actuală. In aceste împrejurări economice grele, cari din nenorocire coincidau cu o criză financiară europeană, cea dintăia preocupare a guvernului Mi­u a fost să mențină neatins creditul ța­rei. In acest scop, guvernul Meu a izbutit să contracteze un imprumut pe cinci ani ca să lichideze datoria flotantă care luase proporții îngriji­­toare, și să asigure și fondurile ne­cesare pentru continuarea lucrărilor extra­ordinare incepute, a căror îm­bulzire a impus finanțelor noastre a­­u­tea jertfe. Ori­cît de solid ar fi insă creditul Romîniei și ori­elt de utile și de pro­ducătoare au fost lucrările cu cari am inzestrat Țara, înțelepciunea ne impune să măginim pentru acum zo­­­­rul nostru firesc, și înainte de toate­­ să închinăm munca noastră ca să a­­șezăm finanțele publice pe baze trai­­nice și puternice. Guvernul meu vă va prezenta un budget intr’adevăr echilibrat, un bu­get in care veniturile să fie prețuite cu cumpătare și cheltuelile ordin­are ale Statului să­ fie înscrise in budge­­­­tul ordinar. Pentru alcătuirea unui ast­fel de budget, insă, veniturile actuale nu mai ajung. Nu Mă îndoiesc că Dom­­nia­ Voastră veți da guvernului Meu un sprijin luminat și patriotic in crearea noun­or venituri pe cari gu­vernul Meu le-a proectat astfel in­cit să fie repartizate cu dreptate pe toate păturile societăței. Aceasta va fi op­ra Domniilor­ Vos­­tre de căpetenie in această primă sesiune a acestei noi legislaturi, o­­pera care singură ar fi de ajuns ca să vă asigure recunoștința Țorei ca­re v’a ales. Tot in vedere de a întări economia noastră și a spori mijloacele noastre de desvoltare, guvernul Meu vă va propune o întreagă serie de legi. Ast­fel vor fi: legea căilor ferate particu­lare, care trebue lărgită așa nu­cit inițiativa privată să poată lua și dîn­­sa parte la înzestrarea Romîniei cu căi de comunicațiune ; legea drumuri­lor ; legea apelor, atît de necesară desvoltărei industriei naționale ; legei societăților cooperative ; legea breve­tului de invențiune și modificarea ser­viciului poștelor, telegrafelor și tele­foanelor. Buna­ rînduială economică a Țărei cere imperios și însemnate schimbări in administrația justiției spre a o face mai repede și prin urmare mai sigu­ră. Guvernul Meu vă va presenta mai multe proecte de legi privitoare la modificarea codului de procedură ci­vilă, a legei portăreilor și a unor părți din condica penală și procedura pe­nală. Organizația noastră militară este a­­junsă la o desvoltare aproape întrea­gă. Complectarea materialului de răz­boi guvernul Meu va căta a o înde­plini cu veniturile prevăzute in bud­getul ordinar, fără a avea recurs la credite extra-ordinare de­cît pentru schimbările însemnate cari se impune de progresele științei. Guvernul Meu vă va propune mai multe legi desti­nate a intări administrațiunea noastră militară și modificarea legei de recru­tare pentru a o pune in acord cu în­vățămintele experienței. In privința instrucțiunei și a disci­plinei, armata este un progres cons­tant și merită toată încrederea Noas­tră și a Țărei. In cele din urmă două legislaturi s’a consacrat o mare parte de timp pentru legiuirile privitoare la școală. Guvernul M^ti vă va presenta un pro­­ect de lege care să descarce ministe­rul instrucțiunei publice de unele din școalele speciale, să puna in concor­danță toate legiuirile privitoare la in­­vățămînt și să introducă și acele mo­dificări cari sunt absolut indispensabi­le pentru a da școalei naționale o în­drumare mai bună și mai conformă cu cerințele vremei [UNK] * * Politica înțeleaptă și reală, de la care Romînia nu s’a abătut nici­oda­tă, continuă a ’și da roadele ei. Rela­­țiunile noastre cu toate Puterile sunt din cele mai bune. Romînia a luat parte cu o vie mul­țumire la conferința de la Haga, da­torită generoasei inițiative a M. S. îm­păratului Nicolae II Guvernul Meu va supune aprobărei Domniilor­ Voas­­tre convențiunile pe cari le-a semnat drept urmare a acelei conferințe. * * Legislaturei actuale îi cade o sarci­nă grea, dar frumoasă. Așezarea mai temeinică a finanțelor țărei, sporirea veniturilor, imbunătățirea serviciilor publice, reforma codurilor, revizuirea in spirit larg a legislației economice, care singură poate atrage capitalurile de cari țara are nevoe, constituesc un cîmp de activitate din cele mai în­semnate. Nu Mă indoesc că veți fi la înălți­mea așteptărilor țărei și că veți so­coti ca cea d’intîiu datorie a domnii­­lor-voastre ca să munciți ast­fel in­cît legislatura aceasta să fie din cele mai rodnice și mai demne de amintit. Dumnezeu să bine­cuvînteze lucră­rile domniilor-voastre. Sesiunea ordinară a Corpurilor le­giuitoare este deschisă. * sfc * D. G. Gr. Cantacuzino declară apoi deschisă sesiunea ordinară a corpuri­lor legiuitoare. Coresp.­­COOOOOC O ADEVERATĂ BAOANIA ROMANA Piața Sf. Spiridon No. 2 Subsemnatul aduc la cunoscin­­ța atît a onorabilelor mele clien­te și clienți, cît și a domnilor ce­titori, că cu începere de astăzi fac cunoscut că prin mare sacri­ficiu am isbutit să inzestrez ma­gazinul meu de coloniale cu toa­te mărfurile de calitatea cea mai bună, mai curată, și cu prețurile cele mai avantagioase. — Pentru ori­ce Client — Totodată vă mai rog doamne­lor și domnilor atît clienți cît și cetitori a mă încuraja. Și că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiți a vi­­sita magasinul meu. Cît privește despre serviciu a­­tît este de bun în­cît puteți fi serviți chiar trimițînd o carte poștală cu comanda, și arătîn­­du-mi numele, pronumele strada și numărul locuinței.­ Mulțumind clientele noastre pen­tru bin­e­voitorul concurs ce aș­teptăm­cu stima N. I. Olănescu K­aoaoooooooooo CRONICA ZILEI In cursul lunei aceștia va apărea in localitate o originală revistă umoristică politică-literara economică-financiară etc Ea va fi botezată după numele celui mai frecventat templu din localitate BOLTA­ RECE. Revista in primul număr, va cuprin­de un frumos istoric a acestui celebru locaș de chef și voie bună. De aseminea ea va mai cuprinde o serie de amintiri datorite unui bătrin publicist, despre viața și chefurile me­lancolicului poet Mihai Eminescu, pe­trecute in acest mîngăietor locaș, la a­­dăpostul paharelor cu nectar bătrân și ruginit. Duminică s’a terminat examenul de definitivat al institutorilor și invățăto­­rilor din circumscripția inspectoratului școlar secția Iași. Comisiunea a lucrat la întocmirea actelor necesare ce le va înainta mi­nisterului instrucțiunei împreună cu tabloul de numele celor reușiți după mediile obținute. D. Patriciu profesor de pedagogie la școala normală de invățători din Bîr­­lad și director al școalei primare de aplicație fost membru in comisiunea examinatoare, in astă-seară pleacă la Bîrlad. D. Gheorghe Emil Vrînceanu, func­ționar la Curtea de Apel secția II, a trecut cu un deosebit succes exame­nul de licență in drept. Jf. * 3f. Se aduce la cunoștința d-lor studenți Universitari că Farmacia d-lui Vandori (str. de Sus) a bine-voit să acorde un rabat de 25 la sută d-nilor studenți cît și rudelor studenților. D-nii studenți vor bine-voi să arăte cartea de stu­dent pentru a profita de această fa­voare. D In urma unei decisiuni luată de co­mitetul societaței corpului didactic, congresul corpului didactic se va ține in vacanța Paștelor.­­ Epidemia de febră aphtoasă, care bântuia printre vitele din mai multe localități din țară, și cu multă furie, in județele Neamțu, Suceava și Do­­rohoi, s’a stîns cu desăvîrșire. Depositarii de petroleu din Capita­lă ne-au declarat că „Steaua Romî­­nă­ a scăzut prețul petroleului cali­tatea „Prima“ la 14 lei suta de litri, iar calitatea „Secunda“ la 13 lei suta de litri. Depositarii vor vinde, prin urmare, petroleul, cu începere de azi, cu lei X­X­X înștiințare Mercuri 10 Noembre incepe vîn­­zarea mobilierului d-lui Fîtike, prin licitație de bună voe. Speculanții și telalii sunt excluși. Strada Albă*No. 15 casele d-nei Luca. Licitația are loc in fie­care zi de la 9 12* a. m. 2—6 p. m. EVFWMINU­­T, 3.30 și lei 3.20 decalibrul inclusiv ae­­cD, la depositele din Capitală. _ DE LA MA REA­ NEAMȚ Alegerea Starețului Duminică 14 Noembrie, a avut loc la M-rea Neamtz, alegerea noului sta­reț al acelei mănăstiri. După terminarea liturghiei avută loc cu o deosebită pompă, s-a oficiat o rugăciune pentru aceasta și la ora 3 p. m. toți călugării monastirei prin toacă au fost chemați in saloanele sta­rețului unde au procedat la alegere . Au candidat : arhimandritul Grigo­­rie Ștefănescu fost profesor secundar, Vasian Panaite de la Schitul Procov, Arhimandritul Chiria­c Nicolau din M-rea Neamtz și Chelsie Dimitriu de la mănăstirea Slatina. Rezultatului voturilor au fost : Ar­himandritul Grigorie S­efănescu în­trunind majoritatea absolută a voturi­lor a fost proclamat ales st­areț a mă­­năstirei Neamtz, cei­lalți candidați n’au întrunit de­cît căte­va voturi Imediat după alegere, noul stareț in­­preună cu toți călugării au fost in bi­serica mare, unde s’a oficiat o rugă­ciune și după care, noul ales stareț ungîndu-se cu mir in cîntecele de lau­dă cătră domnul, a bine­cuvîntat in parte pe fie­care călugăr și in urmă a ținut o frumoasă cuvântare, arătînd că s’a ales prin voința lui D-zeu și că va păstori cu credința și dreptate ducînd spre un sfârșit bin frânele M- rei Neamtz in mîna cărni­i s’a încre­dințat. REP m X „Evenimentul“ in provincie - Corespondență specială— MihaHp­ nl Membrii clubului suereiaui „Ar­­monia,“ fundată in orășelul* nostru ’și-au propus să procure, pe căt cu putință, distracții frumoase șî morale societății din localitate. In scopul acesta, in seara de 30 Octombre a avut loc in saloanele clubului concertul organizat de d. A. Țeranu, șeful oficiului telegrafic, care a executat pe vioară căte­va bucăți de Beetoven și Mendelsohn, acom­paniat la piano de gentile domni­șoare Ghizela și Erta Steinberg. Concertul a avut un succes enorm. Aplauzele asistenților nu se mai sfir­­șeau. După concert a urmat dansul. Am remarcat pe d-nele Maria A­­postolescu, Giurg­uveanu, S­t­î­r­ce­a, Sandomischi, Steinberg, Berili, Bu­­deanu și Halban. Domnișoarele Stircea, Malcoci, Ste­inberg, Costachi, Davidescu, etc. Printra domni am obs­rvat pa d-nii I. Apostolescu, G. Nicolescu A. Stîr­­cea, D. Badul­scu, M. Giurgiuveanu, Braniște, I. Pascu, D. Holbăni, N. Gherg­hel. farmacistul Sandormirschi, Vasiliu, I. L. Steinberg, A. Hulban, Manoliu, Gheorghiu,­Ciornei, căpitan Iulian etc. Dansul a continuat pană la 7 oare dimineața. Animația a fost foarte mare. Cosi­ ta.­ ­ La direcțiunea căilor ferate ro­mâne s-a ținut rri o licitațiune pen­tru darea din constr­ucțiune a 14 ma­șini de tren de mare furală pentru trenurile accelerate. O Firma G. Nicopol a fost de­marată in stare de­­ aliment. Șeful firmei, care fusese arestat, a fost eliberat, retăind sub privigh rea polițienea­scă. ' TWA TRATE VIA­ȚA UN VIS E cam hazardată idea lui Matkowsky de a începe cu representația viața e un vis de Calderon. Singura suposiție pe care o putem face este că această piesă romantică este cea mai potri­vită cu felul de a juca a lui Mal­kowsky. Nu mă indoesc că Matkowsky va fi bine în Sigismund din viața-un vis dar mai bine făcea dacă nu în­cepea cu o piesa despre a carii exis­­i tenta nici nu vi au iubitorii de teatru­­ ieșeni. De­sigur insa ca fie­care ar f fi "vrut să vază cum îl interpretează Matkovsky pe Othello sau Hamlet de o pildă și să compare jocul lui Matkovsky cu al lui Mounet-Sully, pe care dăunăzi l’am văzut. De­sigur însă că Matkovsky excelează în acest­­ rol creat de dansul la teatrul impe­­­­rial din Berlin. s Dar să lăsăm critica pe altă dată și să dăm pentru iubiții cetitori ai Evenimentului un resi­mat pe cit de scurt pe atît de precis al piesei : Bazilius, regele Poloniei, aruncase în închisoare pe fiul său Sigismund, pentru a evita împlinirea unui vis, în care îi se prezise că fiul său va deveni un monstru ucigînd pe pro­priul soț, tată, Sigismun­d, în urma regimului, căruia îi fusese supus a­­pare în adevăr ca o firă sălbătăcită, acoperit de piei de fiare sălbatice. Ca urmași la tron au rămas atuncea o nepoată de a lui Bazilius Estrella, o prințesă polonă și un nepot de a regelui, Astoif, prinț din Moscova care părăsește Rusia­­ și pe amanta sa Rosaura, pntru a guverna în Polonia. Bazilius hotare­ște ca Astoif să se însoare cu Estrella și să senuțe rege, ci ast­fel să dispară ori­ce luptă pentru succesiune. Rosaura, amanta lui Astolf, îl ur­mărește pe acesta în Polonia pentru a evita căsătoria lui cu Estrella, cea ce ar nenoroci-o pe dînsa. Nenorocitul Bazilius vrea să facă o ultimă încercare cu fiul său. Dispune că acesta să fie adus în timpul nopții, dormind la palat, unde să se tre­­zească a doua zi domn, încercarea nu izbutește, fiul se poartă ca un sălbatic și în prima fulie aruncă în mare pe un supus de al regelui. Sigismund a doua zi se trezește ear în turn și îi se spune că a visat. Sa hotarește căsătoria între Astolf și Estrella. "Poporul, aflind de secre­tul regelui, se răscoală și alege ca șef pe Sigismund, pe care îl elibe­rează din închisoare. Cu Sigismund se aliază Rosaura care îi arată scopul vizitei sale și cere sprijin spre a-l zdrobi pe Astolf. Acesta se luptă alături de Bazilius, dar ei sunt învinși. Bătrînul rege crede că visul seu­ s-a împlinit și vine de­și pleacă capul la picioarele lui Sigismund. Acesta însă îngenun­­chiază înaintea tatului său și il iartă cu toate că fusese aruncat în inchisore din porunca lui. Necredinciosul Astolf o ia de soție pe amanta sa Rosaura cu care se împacă ear Sigismund, pentru a preîntîmpina ori­ce neînțe­legere pentru tron, se însoară cu Estrella Scena de împăcare întră tată și fin ește, se zice, o scenă de forță a lui Markovsky. Cam acesta este un rezumat, după care cetitorii noștri își vor da seamă de această piesă. O Rep. Azi se continuă la curt­a de apel secția I, procesul Maria Mara și cu Sofia Saraiano, pentru eșire de ne­­diviziune.X Botezul unui doctor 1­. dr. Gluckman din Iași, a trecut la religia creștină, adop­tând numele de Rotopan. I­­aș a fost d. dr. Minovici din București. ( 1)1 general Băinoianu va termina in cursul septăm­în­ei aceștia inspec­­țiunile generale ce face garnizoa­nelor cavaleriei de Botoșani si lași.­­ D. Disescu a convocat, la un con­gres, care va avea loc in curînd in ca­­pitală, pe toți președinții și membrii celor patru curți de apel din țară, ca dinpreună cu membrii Înaltei Curți de Casație, să-și dea ultimul avis in privința proectului de modificare a pro­­cedurei civile, pe care ministrul justi­ției îl va presenta corpurilor legiui­toare. 30 M. S. Regele și 3 A. S R. Princi­pele Ferdinand, însoțiți fiind de cur­țile regale și princiară, se vor în­­toarce la Sinaia astâ­zi Marti, cu trenul accelerat de 9 și 15 ora­­mineață la care se vor atașa vagoa­nele regale. 0 La plecarea Augustului nostru Su­veran și a Principelui Moștenitor vor fi tată toți d-nn miniștri cum și pre­fectul poliției și comandantul pieței. ... )K Licitația pentru darea in arendă a „BREI COMUNALE"” a fost sorocită pentru ziua de 22 Noembrie D-i­ul B. Stenner unul dintre cei mai distinși doctoranți ai Facultăței de Medicină își va susține in ziua­­ de 22 Noembrie teza de Doctorat. D-sa va trata. 116*spre J?Ganicor^ X X Rubrica călătorilor Sosiți in Iași Hotel Trayan : Printz. Sturdza Loco Albert Matkowsky București, G Ha­­ed­ei București, H. Cartman Bucu­rești, O. Asnydey New-York, I. Ta­­noviceanu București, O. Minzer Bu­curești, M. Varelm Botosani, M Her­­școvici Bărlad, A. Moser­ Galatz. O D-nul Zaharia a trecut splendid al 2dea Doctorat in Medicina­m. D-nii Y Waldstein și Grimberg au trecut cu un deosebit succes docto­ratul I in Medicină. m Certificatele elevilor preparați în particular și care au sosit de la­ mi­nister, nu se vor elibera el­viior de­cit după ce aceștia vor prezenta ac­tele necesare. * Tribunalul Ilfov, luînd aet de tran­­sacția încheiată între primării Capi­talei cu d-di Andrei Popovici, Sta­nică Ionescu și Exarcu, în unire cu concluziuniie procurorului, a achitat pe toți inculpații. II . Consiliul județului Covurlui, in urma propunerei*d-lui Strumata, a votat cu unanimitate o moțiune prin care se exprimă mulțumirii guvernu­­lu­i, și in special d-lui N. Fie va, pen­tru ajutoarele date țăranilor lipsiți de mijloace. Ziarul rusesc X Wiedomosti asigură că triburile indiane de la Nord în­cep să se revolte, căci au ajuns până la ei știrile despre înfrângerile en­glezilor din Africa de Sud. X Studenții facultaței de drept din Capitală au ales un comitet, care se facă a se bate o medalie ia onoarea d-lui Dam­edopolu, decan și profesor al acelei facultati. X Stomacul, zice Galien, este fortă­reața corpului omenesc și știința mo­dernă confirmă in fie­care zi acest mare adevăr, de­oare­ce un bun stomac, furnizînd corpului bune elemente de nutriție, îl face capabil de a rezista boalelor. Să ne­ întărim, așa­dar, sto­macul fiind la masă apa toni-alcalină de Pougues Saint-Léger, această apă franceză atît de popularizată la noi. X D-nii Gheorghe Gâdei, amplasat la poșta ambulantă și conductorul poștal Marinescu, care se aflau in vagonul de poștă cu ocazia catastrofei suferite de trenul accelerat la Bîrnova in ziua de 21 Februar, pentru curajul și cre­dința lor cu care a păstrat intact în­treaga poștă cu valori mari de bani și poșta oficială, au fost decorați cel dintâi dl. Gâdei cu serviciul credincios de aur clasa I și Marinescu cu serv cred. de argint clasa II. a Dl Radu, de aigintele oficiului tele­grafic din localitate, ori in unire cu inginerii de la tramvaiul electric a inspectat toate străzile pe unde va trece tramvaiul observi­nd unde se pot creaza firmele de tramvai cu acele a telefonului spre a se lua măsurele ne­cesare de izolarea sîrmelor. K­ T86­50F6 De la Medici si Naturalist! Asoară a avut loc în salonul muze­ului Istorico-Natural întrunirea d-lor membri ai societăței de medici și naturaliști, din Iași. Au luat parte d-nii d-rn Socor, Botez, Bothezat, Conga, Gavrilescu, Miclescu, Țaranu, Bălăceanu. La ora 9 sara d. dr. Socor preșe­dintele deschide ședința acodând cu­vântul d-lui dr. Bothezatu, care face o comunicare foarte importantă a­­supra unui caz rar de fibro­condrom în regiunea gîtului. La correspondență se presintă o adresă din partea d. "dr. Bogdan, care în calitate de președinte al asocia­­țiunei generale a medicilor din țară secția Iași, roagă pe d. președinte a pune la discuți­unea societăței urmă­toarele: Avînd in videre legăturele ce există intra unele articole ale codu­lui civil și penal cu practica medi­cinei , și având în vedere dificultățile ce intim­pina uni­ori medicii cu "di­feritele autorități, hotărîte cele mai adesea ori insuficienții și neclarităței unora articole din legea actuală. Și cum această lege urmează a fi mo­dificată în sesiunea actuală a corpu­rilor legiuitoare roagă societatea, ca discutând chestiunea se redacteze un memoriu, sau un desiderat astfel ca d-sa sei poată presenta, în cali­tate de senator, corpurilor legiuitoare spre a se aduce modificările c­rute. S’a discutat mult această chestiune fără să se ia vre-o rezoluțiune, re­­zmănând ea d. Bogdan în calitatea sa de medic legist, avînd legături mai de aproape cu codul civil și penal să arate insuficiența legei ce se va prezenta in discuția senatului și se ceară modificările necesare. Aseminea la correspondență s’a mai presintat conturele depu­se de dl. dl. Bothezat pentru suma de 400 lei cu care s’a plătit abonamentele la ziarele și revistele streine, pe care in fie­ce an le abonează societatea. Dl. președinte comunică societăței rezultatul anchetei locale în procesul cu Simon Grosu; d-sa arată că de­­punerele martorilor din partea soci­etăței, au fost zdrobitoare pentru Simon Grosu, care se știe cu ce șarlatanizm iși urmează afacerele. Dl. Scarlat Pastia ca martor din partea societăței, a prezentat și o hartă a orașului Iași din 1857 în­ care se stabilește clar că casa veche a lui Simon Grosu era departe de zaplazul gradinei societăței cu 3—4­ metri, iar nici așa cum pretinde dinsul și cum au depus martorii lui, 2 apari și 2 căruțași care au îndrăznit să afirme chiar­­ă gradina din partea caselor lui Simon Grosu, deci n’ar fi fost îngrădită, fapt care a scandalizat chiar și pe magistrați. La ora 10 sara ședința s’a închis. REL. Mersul trenurilor Sosiri in Iași Trenul 117 din Pașcani ora 1120 a. m. „ 33 „ , , 2­25 p. m. 1 35 , , , 6-30 , , » 149 , „ „ 1­'60 seara » II , Vaslui , 7­ 55 dim. , 835 , , * 10-35 a. m. » 211 , , „ 8‘30 seara „ 340 » Dorohoi , 11 00 a. m. , 184 , » , 8 20 seara „ 302 „ Ungheni , 10 00 a. m. » 304 „ , „ 515 p. m. P! cări din lași Trenul 150 spre Pașcani era 6­05 dim. « 34 , , , 9 35 a. m. » 36 , 1­ 40 p. m. , 118 , , , 5-55 , , „ 122 , Vaslui „ 8'45 a. m. , 386 . , , 4­55 p. m. „ 2 „ , „ 9'05 seara , 183 „ Dorohoi, 8 25 a. m. » 339 „ , „ 4 20 p. m. , 301 „ Ungheni » 6'30 dim. , 303 , , , 12'20p m. \ A va go â ui de lein- I­lie gara Iași, cântărit mini­m 10­ 0^0 klg. fag și cara­păn. Comenzile se pri­mesc la adm. ziarului Evenimentul. De véndare Pe moșia Ruginoasa (Cuza) Întreagă gospodărie compusă din : 4 garnituri mașini de treer, 6 mașini de secere, 7 mașini de semănat, 16 moriști diferite sisteme, 5 cilindre pen­tru grău, Un cu­rățitor nou pentru grău, 100 pluguri dif­erite sisteme, 7 boroni cultivatori, 8 tă­văluci de stejar cu dinții de feri, 80 boroni, 40 hărăbăli și fur­­goane, 6 săcăli cu cotiugele lor, Un atelier complect de ferezte. Un atelier compleet pentru mașinist, 120 boi ju­­gari/15 buhai, 16 juncaDi, 80 mănzar și gonitori, 78 vaci cu viței, 80 cai de plug, 1 trăsură o cupea, un docar, 2 săni, 4 perechi hamuri, Poloboace, căzi, cazane ș rit i­a­­­­­ articole de gos­­podărie. A se adresa la D-na Ruxanda A. Dumitrius Gara Ruginoasa. Doctor A. Horowitz de la facultatea din Viena s’a mutat str. Lapușneanu 51-54 (vis­­a-vis de Hotel Traian) și tratează in special boli interne, de piele si lu­me sei. consultații de la 9 —11 a. m. și de la 3 .5 p. m. Uf. alle Margies S’A MUTAT Strada Lipușne nn o. 6 flassa Walter A­m­tidhs Subsemnata Josefina Deker fost res­­tauratora in gara Iași fac cunoscut onor. Public că de la 5 Noembrie a. c. deschid un restaurant in str. *. Arcu in casele d-lui Ghiersen Horn unde se va găsi in tot­de­auna felu­­rite mâncăruri cu preturi convena­bil. Primesc și abonamente atât in re­staurant căt și pentru fami­lie la do­miciliu, cu toată stima iose­fi­na Decker Una odae mobilată de inchiriet Strada Gărei No. 7 ca sa Motfiș etajul II Dl 3. DULBIES DE J JACQUES GOLD De la facultatea din Viena S De la facultatea din Viena mutându­se la Strada de Sus 193 sau str. Lăpuș­­neanu 25. CASE­ E MAVROCORDAT Dă consult de la 1­4 p. m. în boale chirurgice, interne, de femei, copii și boale secrete. Devi« iSimOQ fără"rivală pentru a pro­­teja, albi fi­e»t fel» pe cea obrazului și a mă­­nelor. _ efl M­a» *1 SĂPUNUL SIMON ,Com­plecteazăt minunatele e­­frecte ale Cu­ HUMEI SIMON A», rolu­.a imitațiunile­rDe filuare­ pretutindeni T. S­I­M­O ^4 PARIS, Rue Grange-Rptelic, 13 ilare expoziție de w at Him Sei-țh­ G'ifo^f 'iala a Ev••rumpa Mil­d OHmmnâ cunoscând perfect lim­­bU ’litila­ția Germană, franceză și engleză dorește a da secțiuni. A se adresa la administrația ziarulu, sub inițialele A. Z. BUCURESCI str. DOAMNEI 23 -25 Bluzen Tech­nic pentru construcțiuni de Mori și furnisări de ori­ce Mașini industriale și agricole. Representant General a celor d’trei fabrici pe continent Ra Wt­LF, Magdeburg pentru Locom­bile și Cazane, GebPidern Israel pentru construcțiuni de Mori auto­matice, UF» Wegwaan Zürich pentru Valțuri sichtere etc. Reiff Franck Zürich pentru Gaze de Mantase. Cel mai exia­re DepoS­t de­­ CURELE V RITABILE ENGLEZEȘTI BIMȚHJS DE MORI La fértéé sous jouarre Pompe de incendiu, Grădini și Cantare automatice Mașini fie Descojit și spalat Grau Furnituri de Cauciuc, Albast țevi, frânghii de cânepă și sârmă, Cabluri, Roți Manșoane etc Instalațiuni de Lumina Electrica Toate accesorile Technice­­ kauas APA MINERALA NATURALA CEA MRAI BUNA IN APELE PURGATIVE A se cere eticheta purtăm numele „ALnntreas inJCferent*“ aceasta apă naturală sa vinde in toate droguerile farmaciile și magasile de coloniale.

Next