Evenimentul, februarie-martie 1902 (Anul 10, nr. 1-50)
1902-02-06 / nr. 3
No. 3 Gronica zilei Marti Iată buletinul atmoferic pe ziua de astăzi Temperatura in grade centigrade : — 6 • miezul nopței; — 5 la 7 ore dimineațe, si 8 la 12 ore ziua. Barometrul e în urcare la 780, iar cerul noros. Ieri’ toată ziua cerul a fost noros: de la 4 ore seara putină zapadă a început a căde în orașul nostru. Audiența d-lui Arion la rege Ziarul junimist „Epoca“ ne-a dat alaltăieri o nouă dovadă de duplicitatea politică a membrilor grupărei d-lui Carp, află „Adevărul.» El a dezmințit știrea după care d. . .D Arion, fost ministru al instrucțiunei publice, ar fi semnalat regelui, în audiența ce a avut-o la palat, erorile cuprinse în raportul adresat de d. Haret regelui asupra școalelor romane in Macedonia. Ținem mai intiiu să arătam că dezmințirea e dată în doi peri și nu e categorică. Or, noi asumăm că d. Arion a vorbit regelui de raportul d-lui Haret și de chestia școalelor din Macedonia Cum Insă junimiștii vor să menajeze susceptibilitățile d-lui Sturdza, ei nu vor să se facă zgomot în jurul scopului audienței d-lui Arion. Mai mare dovadă de duplicitate nu se poate da. t * * De altfel duplicitatea junimiștilor în chestia macedoneană nu se manifestă pentru prima oară. Se știe că la prima întrunire junimistă din Brăila, d. I. C. Grădișteanu a vorbit de chestia școalelor macedonene,—și afirmăm că aceasta a indispus pe d. Sturdza, iar d. Carp i-a reproșat de a se fi hazardat în chestii exterioare. D. Arion era hotărît să vorbească in chestia macedoneană la întrunirea de la Iași r dar s’a opus d. Carp și nu s’a mai vorbit în gruparea junimistă de această chestie. ’ *...* Acum d. Arion se află în străinătate. In lipsa sa s’a publicat raportul d-lui Haret, la întoarcerea fostului ministru junimist în țară a găsit acest document și a fost scandalizat de reaua credință a d-lui Haret; atunci a cerut suveranului și a avut o audiență. Nu tăgăduim că d. Arion n’ar fi avut dorința, ca perfect junimist, să prezinte omagiile sale regelui, dar afirmăm că aceste omagii nu s’au resfrînt și asupra politicei d-lui Haret în Macedonia, nici asupra coprinsului raportului acestuia. "Hka. .. . & gt\ Printre pensionarii C. F. R. se agită ideea înființărei unei societăți de Economie. î . In acest scop ni se trimete spre publicare următorul apel : I Un grup de pensionari și funcționari ai C. F. R. văzînd criza prin care trecem și nevoile ce ne copleșesc zilnic, prin scumperea tuturor articolelor de consumație, chirie etc. pe de o parte; și micșorarea ce îndurăm necontenit, fie in pensiunile și salariile ce le avem cu diferite taxe și rețineri, ce ni se fac cu drept cuvînt în interesul „Patriei“ pe care trebue s’o protejăm în grelele ei cumpene după cum s’au întîmplat în ultimul timp, am chibzuit în modesta noastră judecată, ca să se formeze o Societate între noi, din care să ne ajutăm în timpuri de restriște, și să punem capat locomiei cămătarilor. Credem că a sosit momentul oportun ca să înființăm această binevenităSocietate, numai pentru noi și nimic pentru camatari,— astfel că fiecare membru ce face parte din această Societate să poată beneficia de propria sa muncă și economie. Pentru aceste motive și altele ce se vor discuta în Adunarea Generală, Vă rugăm, iubite d-le Coleg, să binevoiți a lua parte la Adunarea Generală ce va avea loc la Iași otel Traian în 10 Febr. s. v. ora 2 p. m. și a vă da și d-voastre părerea asupra Statutelor deja înființatei Societăți, păreri pe care le vom prețui cu recunoștință. In adunare veți bine-voi a alege și comitetul executiv și a discuta contradictoriu asupra Statutelor ce deja sunt elaborate. Bine-voiți. Vă rugăm, domnule și iubite coleg a primi asigurarea distinsei noastre considerații. Comitetul Provizoriu. DISPARIS — Corespondență specială — Censura.—Marina de comerciu a Japoniei. Mardi Gras. Cenzura Deși Franța e țara libertăților prin escelență, cu toate acestea mai există încă în instituțiunile sale, oarecari erori cari constitue anomalii inexplicabile. Așa, de exemplu, piesele de teatru și cîntecele trebuesc, înainte de a fi date publicului, să primească viza cenzurei. Această obligațiune care ar putea la rigoare să fie explicată pentru motive de decență și de moralitate, atrage după sine numeroase abuzuri și in aceste timpuri din urmă censorii au interzis un număr oarecare de opere ce, desigur nu meritau acest veto. Din această cauză, numeroase protestări energice au pornit atit din partea presei cit și a lumei politice, care s’au tradus printr’o proposițiune de lege depusă de un deputat, d. Ch. Bernard, și cerind supresiunea pură și simplă și fără nici o rezervă a cenzurei. Raportorul însărcinat cu examinarea acestei proposițiuni și a terminat de curînd misiunea, și raportul e cu totul afirmativ. Să ne așteptăm așadar, de a vedea in scurt timp, promulgarea unei legi decretînd suprimarea acestui din urmă obstacol la libertatea de a scrie și de a se gindi. Marina de comerciu a Japoniei După ultimile știri ce ni s’au comunicat, marina comercială a acestui stat i-a o extensiune și o desvoltare considerabilă. In trei ani de zile ea a crescut cu 300 de vapoare și 3000 corăbii cu prize fie 100,000 de tone, de o parte și 200 000 de altă parte. Iacă progrese considerabile ce s’au constatat rar in alte țări. Progresul cu atit mai notabil cu cît, in 1896, Japoia nu poseda decît un singur vapor de comerciu, cu un tonagiu mai mare de 5,000 tone, pe cînd aci ea posedă 21 de această categorie. E cert că această țară tinără face o concurență serioasă bătrinei noastre Europe. • Sărbătoarea „Mardi Gras“ Ca și in anii trecuți, ori populațiunea pariziană a asistat la această sărbătoare, in număr cu deosebire de mare. Timpul a fost cit se poate de favorabil și de mult n’am avut o zi atît de frumoasă. La marile bulevarde, mai ales, animațiunea era la culme și publicul a bombardat cu milioane de confett. Deja se svonește de mijlocul de a înlocui confetile prin ceva mai nou, ceea ce n’ar face de loc afacerea vozătorilor acestui produs. Persoanele mascate au fost, relativ, mai puțin numeroase ca in carnavalele precedente. Trebue oare să ne plîngem de această descreștere a unei vechi tradițiuni ? Carele reclame, ele însuși n’au putut rezista valului din ce în ce mai gros al indiferenței, și cu regret am constatat, că în acest an, nici unul n’a luat parte la sărbătoare. EVENIMENTUL ____Evenimentul în provincie _ Din Botoșani Balul Corpului Didactic israelit. In spațioasa -i eleganta sală a meseriașilor ce servește și pentru teatru,— feeric iluminată și decorată cu multă măiestrie a avut loc Duminica trecută o splendidă serată dansantă populară organizată din inițiativa membrilor corpului didactic israelit, cu smpul de a spori fondul asociațiunei „Ajutorul“ de curînd înființată în Botoșani Tot ce orașul nostru are mai distins și mai drăguț, își dăduse întilnire la această sărbătoare, care a avut un succes desăvîrșit, grație energiei comitetului dirigent reprezentat prin d-nii Scarlat Albrecht,— simpaticul și activul director al școalei israelite centrală de băeți.— D. Ahlich și Marcuzohn, profesori la „Or Phora“ și în special activității și stăruinței depuse de d. D. Bacal, mult apreciatul profesor de germană din localitate. In sunetele armonioase și negrăit de dulci al valsului „Te ai dus copdă“ esecutat admirabil de fanfara batalionului Vili vînători sub conducerea măiestrului Goldenberg, perechile fericite conduse de cavalerii de onoare Bernard Zeidner, lacob Bratstein, D. Ahlich și L. Rottenberg iși luau sborul și se transportau valsind în plini imaginare. Frumuseța, grația și eleganța tuturor din doamne și d-șoare, contribuiau la adevarata priveliște ce o aveai înainte" ți Flori, cocarde și țigări au fost vindute în mare cantitate de d-șoarele de onoare Albrecht, Peppi Wechsler și Debora Bienis. Comitetul organizator le aduce viile mulțumiri pentru prețiosul d-lor concurs. Balul s’a terminat in zorii zilei cu un frumos colilion cadril condus cu multă pricepere de tinărul Zaharia Wechsler, care a dat încă odată o dovadă de tactul și experiența ce o are in asemenea materie, cind toți se retraseră, mulțumiți fiind în sufletul lor, rămănind ca odată cu eșirea din acest sanctuar feeric, grijele și nevoile vieții să’și reia locul de unde fuseseră isgonite cîteva oare ! Din azistența numeroasă am remarcat în loji familiile : Iacob Mohnblath cu încîntătoarea d-ră Fredr Mohnblath; R. Schonfeld bancher ; M. Rozenblath cu drăguțele d-re Rozenblath ; Iacob Mohnblat; M. Blattștein cu gingașele d-re Blattștein; Bubi Weizer; Măricel Abramovici ; B. I. Daniel ; B Stein (Dorohoi) cu simpatica d-ră Stein ; Martin Spinner ; I. M Wechsler; Daniel Sehapira cu d-na Goldschlager; Goldenberg profesor; Z. Frau; Albrecht; D. Lupovici contabil (Corin), Blumenfeld, G. Bienet, Feldman, Ornștein comisionar, Bereu Bovet, H. Wasserarm, Efrussy, Barali etc. etc. Fermecătorul buchet de cire era alcătuit din : Tony Fichman, o brunetă cu foarte mult farmec în bleu, Fany Buiomovici plină de gratii și perfect bastonează in alb; Spincer, cea mai drăguță dintre fete ar fi zis poetul Vlăhuță în ros ; Rebeca Albrecht o viorică foarte drăguță ; Pepi Wechsler, simpatică și mult invidiată înveselind pe domnișori cu vorbe de spirit; Cecilia Frau,regina valsului foarte distinsă în alb ; Ernestina și Henrica Zonefeld, două gingașe creaturi în alb; Debora Bienei, o adevărată zînă, vivae și comunicativă in bleu; Brull gingașă in alb ; Grünzweig, excentrică în roșu ; Kupperman o nostimă brunetă in alb; Terdik grațioasă în alb ; Maria Lupovici, mult serioasă ce o prinde de minune in ros ; Berta Moscovici gentilă in alb; drăguțele verișoare Ernestina Abramovici și Fany Haymovici în alb ; Fany Schvartz mlădioasă în alb în sfirșit drăguțele dudui Ietti Schvartz surorile Wasserman, Amalia Grauer (Burdujeni), Herșcovici și Marcus (Bucecea) in alb etc etc. Sexul unic era foarte bine reprezentat prin domnii : Leon Costiner, Jacques Steig, dr. Wohberg, dr. Antoniev, Leon Segall, Rudolf Merdinger, Kapelusch, Bubi Horovitz, D. Bacal, Scarlat Albrecht, Benedicth Lazarovici (Tina) Maricel Olivenbaum simpaticul farmacist R. Engelsberg și Miluță Ornștein farmaciști, Blumenfeld contabil, N. Goldschlager, Leon Ornștein, Georges Mihailescu telegrafist, Bernard Zeidner, D. Alich și Marcuzohn profesori: Zaharia Wechsler, Jacques Blattstein, Lupu Rottenberg, Carol Wechsler, Sam. Abramovici, Adolphe Ghyps, Leon Ghyps, David Rosman, Adolph Schwartz etc. Produsul serbărei a întrecut toate așteptările. Lazarov, ____________ lucrătorilor* căci noi nu vedem nici o mișcare cu toate că sau atras atenția și în „Evenimentul“ No. 300 a. c. Așteptăm se vedem în cas contrar vom reveni pe o altă cale. RĂZBUNĂTOAREI Din Vaslui Consiliul Comunal .și Prestațiile.— Adiție proastă. — Actualul Consiliu Comunal ne mai avind pe ce pune dări pentru a-și mări lefurile după cum au și făcut unica din Consilieri, care nu dau dări către Stat și Comună, au propus în Consiliu.in una din ședințile trecute urcarea într’un mod îngrozitor a prestațiilor de la 6 și 12 lei la 27 lei 50 bani pe an, așa ca din poruncă și fără multă discuție s’a aprobat această urcare de prestație cu toate că unica din consilieri n’au luat parte fiind ocupați cu alte afaceri căci de altfel majoritatea ar fi fost pentru nul. S’au contestat telegrafic d-lui Ministru de Interne contra acestei hotăriri, pe care am onoarea o arata mai jos, fiind acoperită de mai multe iscălituri atât din partidul liberal cit și celelalte partide după cum urmează : D-lui Ministru Interni București In crrsa de față, Comuna Vaslui și-a bonificat salariile, mărindu-ne prestațiile abusiv, protestăm fugindură a respinge decisiunea, fiind ilegală și dăunătoare tuturor cetățenilor. D. Donici, P. Gorgos, Căpitan Lepadatu, N. A. Vasiliu, N. Gheorghiu, Al. St. Motăș, E. Miclescu, M. N. Botez, Lan Vulpe, Iancu Petrușan, N. Zaharia, A. Dimitriu, I. Botez, Gh. Trofin, Gh. Botescu, C. Panaintiu, Gh. Cojocariu, Gh. Calamaz, Leon Lefi, Grigore Dascalu, V. Babincu, D. Florea, Gh. Brateanu, A. Andriescu, I. Ioaniu, A. Arlerovici, Pintilii comersant, P. Atanasiu, Gh. Ullea, C. Isecescu, St. Azbiovici, Manta, M. Costinescu, P. Gantagure, Gh. Spiridon, M. Mardari, Adam M. Poppa, M. Golstain. Deci pe baza motivilor aratate, dl. Ministru de Interne este mult rugat se bine-voiască a ține seamă de plângerea cetățenilor Vaslueni, respingind decisia Consiliului Comunal ne fiindu-i timpul acuma, reducînd lefurile, căci nimic nu fac pentru Comună ci numai pentru ei etc. — Am ruga pe dl. Prefect Lupașcu a ne respunde ce disposiții au fost în privința Ordonanței d-lui Polițai Ciocan No. 53 motivat de al Prefecturei No. 6180 și al d-lui Ministru de Interne No. 50,511 prin care oprește cu desevîrșire orice joc la noroc, căci noi din contra observăm că mai în fiecare seară se joacă pe bani la cafenele mai cu seamă la M. Cabana str. principală In ochii Adniei ? așa că se golesc mai reu ca oriunde. Aseminea dl. Primar Ierimiade este rugat a respunde relativ la disposițiunile luate cu serviciul barometric (comoditate) cu banii încasați și nedepuși la comună, precum cu plata i A ii I '"rí i /í I i/.t i i ‘ \ú A I'Y^1902 7»\ Mica publicitate arie Cu începere de Duminica 3 FebruAdministrația Evenimentului primește sub rubrica Mica publicitate anunciuri mici în pagina IV cu 5 bani cuvîntul, minimum 10 cuvinte. Ele pot cuprinde : cereri și oferii de servicii, vînzări de ocazie, corespondențe, adrese etc. Această rubrică va apărea Joea și Duminica. Anunciurile se primesc și prin poștă însoțite de costul lor în timbre sau mandate poștale. ȘTIRI TEATRALE Joui 7 Februarie a. c. va avea loc in „beneficiul gagiștilor“ cunoscuta dramă socială a lui Octav Mirbeau intitulată „Sfetnicii răi“ (Mauvais Bergers), piesă ce a obținut un succes enorm la teatrul Renaissance din Paris, unde s’a jucat de vr’o 300 de ori. După cum am anunțat rolurile principale sunt ținute de cei mai valoroși artiști ai teatrului nostru, in frunte cu d-na A. Teodoreanu și St. Dragomir. In numărul viitor al ziarului nostru vom da subiectul piesei, ca publicul să cunoască importanța ei.* * * Monte Cristo spectaculoasa dramă a vestitului romancier Al. Dumas, se va juca Sîmbătă 9 Februarie a. c. in beneficiul d-nei Verona .4. Cuzinski și a d-lui E. Manoliu. Bogăția tablourilor și costumelor, decorurile uimitoare și toată acțiunea senzațională a acestui Monte Cristo va face ca spectacolul să fie vizitat de toată lumea.* * * State Dragomir, energicul și talentatul artist dramatic studiază cu multă dibăcie rolul lui Oedip pe care-l va interpeta in seara de 10 Februarie, in beneficiul său. Avis mulți mei care-1 admiră. Simbătă sara a avut loc în elegantele saloane ale familiei maior Stroja, o drăguță serată muzicală urmată : „d’une petite sau tepie“. Ce frumos lucru că după ce ai încercat atîtea emoții plăcute, să le stringi într’un mănunchiu, sau „Ies effeuillant une par une“ să trăești cu ele clipe neuitate in speranță că s’or reinoi cît mai curînd. D-na și d-rele Stroja „avec cette politiesse exquise quieur est caracteristique“ primeau cu mare amabilitate pe toți invitații. In salonul în care odinioară a răsunat acordurile clavirului vestitului Liszt , am avut fericita ocazie a asculta pe duiosul violoncelist Goriantz, acompaniat magistral la piano de d-na căpit. Strofa care ne-a înveselit sufletele, obosite de artă pură, par quelques petits vers „trés chic“. Apoi ne-au mai încîntat d-nii Nicoleanu cu arcușul gingaș, Ciolan neobositul acompaniator, Savini, Nether, și, pour la bonne bouche“ D-ra Lucie Stroia care ne-a ferit"Tmecat cu duioșia vocei d-sale, cintindu-ne „codrule, codruțule“, „Ché Maman“ etc. Printre invitați: Doamnele : Maria Castano, Petrovanu, Stroja, Borănescu, etc. Domnișoarele : Nathalie și Adrienne Burada, Lucie și Teresa Castano, Anette Costaki și Ies gentilles hottesses, Lucie și Alice Stroja. Domnii: Ion Burada, Victor Castano, Costachi, căpit, Stroja, Doro Gorianz, Nicoleanu, Ciolan, Savini, D. și V. Iamandi, Nether și Subsemnatul. Idolul dă frăgezime gurei D. Doro Gorianz, mult apreciatul profesor de violoncel de la conservatorul nostru de muzică și declamațiune, fost elev al lui Dinicu, va da In sala de Luni 25 Februarie în sala Conservatorului, un Concert, cu concursul doamnei Bârsan, d-rei Aspasie Sion și a d-lor Mezzetti, Stupcano, etc. Credem că nimeni nu va lipsi de la acest concert, căci numele deja prea cunoscut al talentatului profesor Gorianz, cit și buna-voința și concursul pe care d-sa l-a dat ori și cinci și ori și cui, la concerte, societăților de bine-facere, i-au asigurat deja succesul moral și material. In special, credem iarăși că elita ieșană își va procura de pe acuma biletele. îndată după instalarea noului Mitropolit al Moldovei, va avea loc la M-rea Agafton, alegerea unei starețe. In locul ramas vacant prin moartea regretatei monahe Olimpia Iurașcu mătușa marelui nostru poet Mihai Eminescu. Se dă ca sigură alegerea maicei Epraxia Herescu. Prin gara Ungheni au trecut In Rusia doui căpitani din Bulgaria. Se zice că ei au o importantă misiune pe lingă Curtea din Petersburg. Dl. Malu a fost numit contabil în cancelaria Camerei de Comerț, în locul d-lui Gh. Gheorghiu, care a demisionat. UNIVERSITARE. — Pentru examenele de la facultatea de Drept, seziunea Mart, s’au fixat înscrierile intre 1 —10 Mart. — D. Alex. Comarnescu se va prezenta în ziua de Joi 7 Februarie ora 5 p. m., pentru a trece examenul de licență la facultatea de Drept. — D. profesor Em. Antonescu va ținea cursul său cu studenții facultăței de Drept, mine Mercuri, la ora 9 a. m ). Mine, Mercuri, d. A. D. Xenopol va ținea lecția sa de istoria Romînilor de la 10 jum. pl.n. la 12 în Aula Universităței, din cauză că și studenții de la drept vor asculta această secțiune, care va trate despre secularizarea averilor mănăstirești din punct de vedere juridic Publicul este admis la această secțiune. Amintim că sunt cite-va zile de cînd d Dinu Alexandrescu, vorbind despre drepturile femeilor, a invitat studentele de la facultatea de litere să asiste la secțiunea d-nale. Este îmbucurător faptul apropierei facultăților de litere și de drept în lucrări comune și ar fi de dorit ca ele să se repete cît mai des. raspÜ w Duminica va avea loc în Huși cussatoria d-lui Mihaiu Dimitriu cu d-ra Ruxanda Teodoru, Toate urările de fericire. Gluma zilei In ora de germană.— Profesoara : „Lizica, care este viitorul de la verbul „a iubi ?“ Lisica: „A se mărita“. * * In școală.—Un inspector școlar era ocupat cu examinarea elevilor. Era la citire din limba germană și acolo dete peste cuvîntul „durchsichtig“. — Ce este acela „durchsichtig?» întrebă inspectorul. — Un lucru, prin care se poate vedea. — Dă-mi un exemplu. — O bucată de sticlă. — Bine. Ionescu, dă și tu un exemplu. — Gaura cheii. ( CALEA ROBILORI 110). Jrnsferds Jașilor — ROMAN ORIGINAL — Cartea a patra (Braiul Xucifet CAPITOLUL IX. )Sat opttVHa Iubirea lor fu de o patimă aprinsă, îngrozitoare cum spunea Lia Era o împreunare sexuală nesfirșită, în toate colțurile, în toate orele, cînd ochii lumei le dădeau posibilitatea aceasta. Puterea trupească a uriașului era într’o luptă fără sfirșit, din care Lia era zdrobită, dar nu învinsă. Handrabur trăia într’un fel de delir continuu; virilitatea lui in revoltă nu visa și nu dorea cu patimă decit numai pe Lia. Orice reprezentațiune a lumei inconjurătoare începea să se șteargă sau să devie supărăcioasă din moment ce nu să lega de din ea. Citeodată Lia îi spunea în sagă : — Iți sunt dragă ? Handrabur, fără să răspundă, o privea cu ochii atit de expresivi, nicit ea simți obrajii purpurîndui-se. — Ai face o jertfă pentru mine ? — Spune: — Ce copil ! zicea ea rizind. Nu-ți voi cere nimic , dar vreau să știu cu prețuesc pentru tine. Handrabur o privi din nou. --De ți-ași cere, ți-ai tăia o mină ? — Desigur, căci una mi-ar fi îndestul ca să te pot cuprinde. — Și dacă ți-ași cere viața ? — Ți-ași da viața. Și vorbele, ce se ciocneau ca două tăiușuri de sabie, aveau rost adune,—Lia o înțelegea. Roman era tot mai bine. Dormea vegheat de o păzitoare, pe când Lia și Handrabur se odihneau fiecare în odaia lui. Dar păreau numai că se despart. Imediat ce lumea se liniștea, Handrabur eșea din odaia lui și pășind în vîrful degetelor se îndrepta spre iatacul ei. Numai cînd zorile începeau să crape orientul cu o dungă roșă, el eșea încet și cu mii de precauțiuni. Ziua, vegheau laolaltă pe Roman. Roman se scula, făcea cîțiva pași, eși sprijinit de Handrabur in grădină. Un trandafir era in floare. Corolele deschise păreau asemenea unor fluturi nemișcați, pe cind fluturii ce roiau în jur închipuiau flori înaripate. Sub tufișul acesta se afla banca favorită a lui. El se așază. Soarele cald deja îl învăluea într’o vapaca primăvăratecă. Roman vorbi iarăși de plecat. Omul acesta, atit de robust ca spirit, devenise deodată de o superstiție neasămănată. I se părea că aceste încăperi, în care i se născuse altă dată nenorocirea, îl robesc, îi distramă fericirea fir cu fir. Vroia să plece cît mai repede. Acum, că se întreba, nu avea decit un gind, călătoria. Dar afacerile erau încurcate. Handrabur primea scrisori și răspundea, era trimis de Roman la fiecare moment, să vorbeascăcu vre-un telal, să zorească în tot felul adunarea banilor necesari. Uriașul, insă, se spăimînta la gindul că vor pleca și că Lia îl va părăsi. Intr’o zi, pe cînd Roman ședea pe banca de subt trandafiri, i se anunță o vizită neașteptată. Petre Heruvim. Omul, care apăra nu mai era polițistul, de altă dată, întunecatul, dar semețul cercetător. Era un om bătrîn, cam gîrbovit, dar senin. Puțin după căderea guvernului Florian,, el își regulase drepturile la pensie. Acum trăia în căsuța, a plecat asupra straturilor de flori, pe care le iubea cu patimă. Roman nu-și amintea unde îl văzuse,. Heruvim i-o spuse: — A, da, e vreme multă, spuse el. Și de acum, ce te faci? — Voi trăi liniștit. — Te lași hotărîtor de viața de pănă acum ? — M’am și lăsat. — F ără regret ? — Fără. In căsuța mea sunt așa demulțumit să pot citi o carte și privi straturile mele de flori ! Apoi, fostul polițist li spuse ce-l aduce. Cît crezuse că hârtiile luate de dînsul din Camera deputaților îi puteau servi la ceva, le păstrase. Azi, venea să le aducă înapoi lui Roman, arătând împrejurarea, în care i le luase. Venirea lui Heruvim deștepta amintirile trecutului, cu o putere de nedescris: Roman retrăi clipele apuse, în care suferise ca nimeni. Dar ziua plecărei se apropia. Handrabur, care simțea că firea întreagă i se revoltă la gindul că va rămînea fără Lia, avea sensații de furie nebună. Pleca dimineața prin oraș și rătăcea pănă sara, fără rost, fără noimă. Părea zăpăcit. Intr’o zi, Roman se simți mai bine de cum era de obicei. Pe fereastra deschisă venea o boare atît de caldă și de parfumată, încît peptul i se ridica, ca la o sensație de o putere neobișnuită. Lia se afla în dreptul ferestrei, așa că razele soarelui o imbrăcau într’o haină de o minunăție feerică. Pe fruntea ei liliană, aurul razelor juca, punînd pare că o stemă în care sclipirele arătau locul, unde ar fi diamante. în ochi se aprinsese raze așa de orbitoare, încît el o privi cu extaz. — Lia zise încet Lia întoarse capul. — Ce e ? — Vino lingă mine. Lia se supuse, trase un scăunel și să așeză la picioarele lui Roman. Părul ei mătăsos se răspîndi pe genunchii lui. Roman iși plimba mina prin el, netezîndu-l cu desmerdări de copil. — Ce frumoasă ești! îi șopti bolnavul. — Ți se pare. — Nu mi se pare, răutăcioase. Uite, vezi raza aceasta ? A plecat din văzduh, ca să caute un trandafir. La găsit, căci s’a lăsat pe buza sa. Și ei i se pare ? -- Aceasta e poezie. — Și crezi tu că poezia nu conține adevărul ? Poezia e numai haina de sărbătoare, în care ne îmbrăcăm gîndirea. Fondul, cugetul ascuns, e adevărul. Nici odată nu mi-ai părut mai frumoasă; nici odată fața ta, limpede ca a unui copil, nu mi-a părut mai ispititoare de sărut. Nici odată ochii tăi nu mi s’au aratat așa de puțin tulburi, asemenea lacurilor albastre in care te poți uita pănă în fund. Sunt buze sau ispită vie, ispită pentru care și-ar da odihna de pe ceea lume pusnicul cel mai credincios ? Lia se lăsa desmerdată. — Lacomiile, ii zise, șezi binișor. Dar Roman îi cuprinse capul între mîni și, sărutind-o : — Nu. — Ba da, zîmbi ștergindu-și gingaș gura. — Ba nu. Și o prinse din nou, ducind capul ei parfumat spre buzele lui. In această clipă ușa se deschise și Handrabur apăru in cadru. Cinci zări pe Roman aplecat asupra Liei, îngălbeni așa de puternic Incit părea că tot sângele i se scursese din vine și rămăsese asemenea unui cadavru. Duse mina spre ușă și se sprijini. Romanul zări: — Intră. Ne-ai prins giugiulindu-ne ca doi turturei ? Uite, ai spărțat pe Lia. (Va urma).