Familia, 1890 (Anul 26, nr. 1-52)
1890-01-07 / nr. 1
10 FAMILIA pare bine, că văd cuvântul »nervi« întrebuinţat de popor, dacă nu cumva descântătarea îl are dela cei cu carte. De altmintrelea am mai dat de acest termen esprimat »nevre.« In general vise poporul nu şefe de nervi, la el aceştia, tendoanele şi vasele sangvine au numele colectiv »veni.« Dar să revin la punctul de plecare, adecă să insist pe lângă folkloriştii noştri, ca să fie cât se poate de esacţi in culegerile lor, că şi medicina poporală, anatomia etc. va veni să le studieze şi atunci se va intemplă ce s’a mai întâmplat pe terenul poesiei poporale : dl Alecsandri critică pe dl dr. Al. M. Marienescu, oi dl Schwarzfeld (!) pe Alecsandri. — Dr. G. Crăinicean. Scriitori români in limbi străine- Alecsandri și Eminescu au apărut de curând in traducere germană și ’n America; diarul »Volksblätter« de acolo publică ’n ultimul numer mai multe poesii traduse din aceşti poeţi. — Carmen Sylva a eşit şi în limba sârbă; diarul „Zastava“ publică de curând mai multe poesii ale augustei scriitoare. Icoane româneşti. In editura librăriei Speec & Comp. in Bucureşci a apărut o elegantă serie de icoane represintând pe Maica Domnului Isus Christos, Sf. George şi sf. Dimitrie. Câte- patru aceste icone au fost executate atât ca desen, cât şi din tipar şi încadrare in atelierele stabilimentului industrial de arte grafice al dlui Socec. Desemnul şi culorile sunt ţinute in stilul cel mai curat bizantin după prescrierile bisericeşci ortodocse. Esecuţiunea este artistică şi cu neasemănare mai frumosă decât a tuturor icoanelor ce importate din străinetate se colportreza in cătăţimi mari prin ţară, or preţul lor (dacă nu ne înşelăm câte-s patru iconele încadrate in rame frumoase de lemn sculptat, costă numai 7 lei, permite şi celui mai sărac creştin de prin satele cele mai înfundate, a-şi impodobi casa cu aceste imagine sânte. Fiarele române in 1889- »Românul» din Bucureşci publică o statistică apiarelor române câre apar in România şi la noi. Conform acestei statistice, numerul tuturor fiarelor se urcă la 152 ; acest numer se împarte astfel: 76 in Bucuresci, 62 in provincie, 14 in Austro-Ungaria. Din aceste sunt 24 cotidiane, 61 reviste periodice cu conţinut literar sau şciinţific; celelalte apar de doue ori şi odată pe săptămână. E de însemnat, că în numeral acesta se cuprind şi diarele ce apar in limbi străine la Bucureşci. Republica română va fi titlul unei broşuri politice, care va apare in curând la Bucureşci, datorită penei dlui Const. A. Filitis. După cum ni se asigură, scrie „Românul“, in forte scurt timp va apare şi un diar cu acest nume, prin care se vor propaga ideile republicane la noi in ţară. O revistă pentru arte. Aflăm din »Românul«, că va apare in curend in Bucuresci o revistă, care se va ocupă esclusiv numai de teatru şi musică. I dorim viaţă îndelungată! Diare noue. Casa rurală, o revistă nouă, va apare în curend la Focşani. — Orientul,oiar politic cotidian s-a anunţat apariţiunea pe 1/13 ianuarie la Bucureşci. Naţional din Bucureşci publică procesul verbal al şedinţei, in care comitetul-juriu a luat hotărîrea relativă la decernerea premiului de 1200 lei anunţat pentru cea mai bună piesă. Procesul verbal ne spune, că deorăce nici una din cele opt piese nu intrunesce condiţiunea d’a fi o operă dramatică complectă, care i s’ar putea represinta fără schimbări, juriul s’a vădut in imposibilitatea de a da premiul vreuneia. Juriul a constatat vise cu bucurie, că in genere limba, (care in cele mai multe din lucrările care se aduc direrţiunii spre a fi represintate nu este de loc românesca) in piesele trimise la concurs este cu mult mai I ingrijită. Juriul constatând asemenea, că dintre toate lucrările, piesele: »Mihnea şi Baba«, »Aaina frumuseţelor«, »Drumul greşit« sunt cu mult mai superioare celoralalte lucrări presintate la concurs, crede că , daci autorii lor ar binevoi să le facă îndreptări, ele ar putea fi represintate cu succes pe scena Teatrului Naţional. In sfârşit juriul, constatând că premiul a stimulat in destul pe autorii noştri dramatici şi că s’au produs opere cu calităţi relative, a rugat pe dl director general să publice un nou concurs, cu termen de cel puţin 8 luni şi murindu-se chiar premiul la 1500 lei. Artiştii români in străinătate fac onoare neamu- I lui lor. Dra Agata Bârsescu la teatrul Curţii in Viena I cucereşce din ce in ce mai mult iubirea publicului; aram studieza in românesce rolurile ce are să le joace la Bucuresci. — Tenorul Gabrielescu a cântat de curând cu mare succes la Triest, in opera »Asrael« de maestrul Franchetti. — Dra Elena Iheodorini e mult aplaudată la Buenos-Ayres in America. — Dsorele Sâni și l’eliciani cântă in Italia, amândoue cât se poate de bine. — Baritonul Popovici debuteaza tot in Praga, unde e bine primit. Concert in Brașov. Duminecă in 31 decembre v. a. c. »Reuniunea română de gimnastică şi de cântări« din Braşov a arangiat un concert cu următorul program: 1, G. Dima: Hora, pentru cormrcst şi orchestră; 2, Verdi: Duett din opera »Rigoletto« cântată de dna Carolina Lengeni şi de dl N. Popovici, acompaniaţi de dora M. Bombăn; 3. Chopin : Grande Polonaise, esecutata de dşora Elena Florian ; 4. N. W. Gade : Crăiăsa Ielelor, baladă pentru cor micst, soli (dna C. Lengeru, dşora O. Popovici şi dl Traian Mureşan) şi orchestră. După concert urmă joc. Concert şi teatru în Ciacova Reuniunea română de cântări din Ciacova va da acolo adfi la 6/18 i. c. un concert insoţit de o represintaţiune teatrală in sala otelului Petre. Vinitul curat fu destinat in folosul fondului reuniunii. Programa concertului: »Din serrătore« potpuri poporal, cor bărbătesc de I. Vidu; »Visul lui Ştefan cel mare« poesie de D. Bolintinean, declamată de dora Virginia Roșu; »Hora Dobrogei«, cuvintele de V. Alecsandri, cor miest de D. Popovici; »Sus opincă«, cor miest de I. Vidu; »Hora Sinaei« cor micst, de G. Ventura. Apoi: »Chir Tanase cogiocar« comedie in un act. Tote piesele se vor cântă de corul vocal al plugarilor români din Ciacova, sub conducerea dlui loan Uzon. In Sân-Nicolaul-mare, şcolarii români gr. or. au dat in 7 ianuarie n. o represintaţiune cu cântece, urmată de danţ, in favoarea adjustării de nou edificatelor şcole române gr. or. de acolo. Represintaţiunea s’a făcut sub conducerea învăţătorului Antoniu Minişan, jucându-se piesa »Naşcerea lui Christos« de Bancila. Cvartetele urmate după piesă au fost esecutate de corul vocal al plugarilor de acolo. El domnişora Elena Albu a declamat cu efect poesia »Jună de român.« Urmă apoi dansul, dintre dame luară parte dnele Petroviciu, Marcovici, Liubiţa Minişan, Persida Andron, Amalia Andron văd. dr. Ioanovici şi dsorele Teatru şi musică, Scrii teatrale şi musicale. Năpustea, noua piesă a dlui Caragiale, se va represinta in luna lui februarie pe scena Teatrului Naţional din Bucureşci; repetiţiile s’au şi inceput. La Iaşi se va clădi un teatru nou, aşa a promis ministrul Th. Rosetti pe timpul petrecerii sale in Iaşi. Concursul Teatrului Naţional din Bucureşci. In sfârşit, la doue luni de zile, direcţiunea Teatrului Anul XXVI