Foaia Românească, 2011 (Anul 61, nr. 1-52)

2011-01-21 / nr. 3

Concurs şi comemorare în cinstea lui Eminescu Poetul naţional Mihai Eminescu a fost omagiat din nou sâmbătă, 15 ianuarie, la Apateu. Manifestarea a debutat la Căminul Cultural din Apateu, unde a avut loc cea de-a XII-a ediţie a manifestărilor culturale şi artistice în cinstea lui Mihai Eminescu, iniţiate de către părintele paroh Origen Sabău, consilierul cul­tural al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria şi cea de-a V-a ediţie a concursului de poezie româ­nească „Mihai Eminescu", organizat de Centrul de Documentare şi Informare. întrecerea şcolarilor a fost urmată de un program cultural, după care manifes­tarea a continuat la biserica ortodoxă din Apateu cu o slujbă de pomenire, un concert şi festivitatea de­punerii de coroane la bustul lui Mihai Eminescu din curtea parohiei. Manifestările de sâmbă­tă de la Apateu închinate poetului Mihai Eminescu la Căminul Cultural din Apa­teu au început la orele di­mineţii cu concursul de re­citare „Mihai Eminescu", la care au participat elevi de la şcolile generale unde se învaţă limba română: din Aletea, Bedeu, Chitighaz, Jula, Micherechi, Apateu, Leucuşhaz, Pocei şi Săcal, precum şi patru reprezen­tanţi ai Liceului „N. Bălces­­cu" din Jula. După concur­sul elevilor, care au recitat pe rând, două poezii la ale­gere, a fost rândul mem­brilor grupului psaltic „Kat­harsis" să emoţioneze pu­blicul, prin transpunerea sub formă artistică, prin poezie şi muzică, a perso­nalităţii poetului Mihai Eminescu. A urmat apoi un program cultural susţinut de ansamblul folcloric „Iz­­voraşul"al Colegiului Teh­nic „Ioan Ciordaş" din Beiuş (solişti vocali: Denisa Buda, Anca Pirtea, Patricia Cos­ma), precum şi solistul vo­cal Radu Arcălean din Fă­get După premierea câşti­gătorilor concursului de recitare, sărbătoarea a continuat la biserica orto­doxă din Apateu, unde au avut loc mai multe mo­mente importante. A fost săvârşită o slujbă de po­menire a poetului Mihai Eminescu, de către cei doi ierarhi prezenţi la manifes­tare PS Episcop Siluan şi PS Episcop Lucian al Ca­ransebeşului, urmată de un program de muzică psal­­tică prezentat de grupul psaltic „Katharsis" şi de o festivitate de premiere a unor personalităţi care s-au implicat de-a lungul anilor în sprijinirea activi­tăţilor culturale, desfăşura­te în cadrul comunităţii româneşti din Ungaria. Fes­tivitatea s-a încheiat cu depuneri de coroane şi jer­be de flori la bustul poetu­lui Mihai Eminescu din cur­tea bisericii. La cea de-a 12-a ediţie a serbării zilei de naştere a poetului naţional şi a V-a ediţie a concursului de re­citare „Mihai Eminescu", au onorat cu prezenţa atât Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodo­xe Române din Ungaria, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, împreună cu alţi colabora­tori ai Preasfinţiei Sale şi cu grupul psaltic „Kathar­sis" al Episcopiei Caranse­beşului, cât şi reprezentanţi ai ambasadei şi consula­telor României în Ungaria, reprezentanţi ai mai mul­tor instituţii româneşti din Ungaria, inspectori şi direc­tori, reprezentanţi ai In­spectoratului Şcolar Jude­ţean Bihor, ai Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai" din Oradea, ai Centrului Judeţean pentru Conserva­rea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, ai Lice­ului Teologic Ortodox „Episcop Roman Cioroga­­riu" din Oradea, colegiilor naţionale orădene „Mihai Eminescu" şi „Emanuil Gojdu", reprezentaţi ai şco­lii cu clasele I—VIII „Oltea Doamna" din Oradea şi ai Colegiului Tehnic „Ioan Ciordaş" din Beiuş. Cei doi arhierei şi gru­pul psaltic „Katharsis" al Episcopiei Caransebeşului au continuat acţiunea lor misionară şi culturală în rândul credincioşilor ro­mâni din Ungaria, dumini­că, 16 ianuarie, la Apateu, la Sfânta Liturghie Arhie­rească săvârşită în biseri­ca ortodoxă din această localitate. (Fotografii despre eveni­ment în pag. a 16-a) Anca Butar Premiaţii concursului de recitare Din cei 26 de concurenţi, înscrişi la concursul de recitare, s-au prezentat 22, iar 17 au fost premiaţi cu premiul I, II sau III, la cele două categorii de vârstă (clasele V-VI şi VII-VIII), premiul I: Graziela Kovacs (şcoala generală din Jula) şi Isabela Boca (Liceul „Nicolae Bălcescu" din Jula),Ani­ta Sabina Sabău şi Eva Iuliana Sabău (Apa­teu), Cristina Köver (Liceul „N. Bălcescu" din Jula); premiul II: Maria Olteanu (Chitighaz), Estera Ar­delean (Jula), Timea Miklo (Leucushaz), Antoniu-Raul Morariu (Pocer) şi Monica Rocsin (Liceul „N. Bălces­cu" din Jula), premiul III: Boglarka Budai (Aletea), Zsanett Hegedüs (Bedeu), Zsanett Văradi (Chitighaz), Diana Bogdan (Micherechi),Attila Bucvai (Săcal), Anamaria Hegedüs și Nora Rocsin (Liceul „Nicolae Bălcescu" din Jula). 21 IANUARIE 2011 FOAIA fel românească LTD efMTORIIUs Speranţa moare ultima Viaţa publică a românilor din Ungaria este de mai mulţi ani la pământ. Este o realitate care se vede atât din semnalele venite dinspre Bucureşti, cât şi dinspre Buda­pesta sau chiar din partea altor naţionalităţi din Unga­ria. Conducerea românilor (AŢRU), aleasă pe baza Legii Minorităţilor, este ocolită de o vreme de către autorită­ţile din Bucureşti, şi deja este mult criticată şi la noi în ţară, în afară de români, la nicio minoritate nu a luat aşa amploare fenomenul etnobiznisului ca la noi. Cu 12 ani în urmă, comunitatea noastră era singura care nu şi-a putut înfiinţa autoguvernarea pe ţară, tocmai din cauza unor persoane necunoscute până atunci, care peste noapte s-au trezit că ar fi şi ei români. Acest fenomen atunci a fost caracteristic în primul rând în Budapesta. Cu timpul, acest fenomen şi persoanele care se leagă de acesta au ajuns să facă parte chiar şi din AŢRU. Astfel s-a făcut compromiterea celui mai înalt for al români­lor din Ungaria, devenind din acel moment o organizaţie nereprezentativă. Ruptura în mai multe grupuri şi grupuleţe a românilor de aici s-a produs cu două decenii în urmă, pe la începu­tul anilor 1990. Mult timp s-a părut că acele răni nu se vor vindeca niciodată, iar supărările vor persista şi se vor moşteni din generaţie în generaţie. Situaţia critică şi total compromisă în care se află comunitatea noastră în aceste momente, a produs totuşi o trezire la realitate şi o conştientizare a problemei în rândul mai multor comunităţi locale. Unii şi-au dat seama că, de fapt, mai sunt supăraţi doar din obişnuinţă, alţii s-au lămurit că cealaltă parte vrea să-i ajute, nu să-i împiedice. Punând la o parte micile orgolii umane, uitând şi iertând vorbele şi faptele jignitoare din trecut, şi punând în faţă interesul comun - cel al supravieţuirii comunităţii românilor din Ungaria, prin limbă şi cultură, cel al spălării ruşinii de pe obrazul neamului din care facem parte şi refacerea mân­driei noastre naţionale şi transmiterea acesteia pentru generaţiile următoare - toate acestea au puterea de a reuni grupurile scindate, fracţionate în decursul ultimilor 20 de ani. Rezultatele alegerilor din toamna anului 2010 au de­monstrat că o parte a românilor din Ungaria sunt ca­pabili să se ridice deasupra propriilor interese persona­le, deasupra propriilor supărări, şi să pună în faţă inte­resul comunităţii. Unirea sau reunirea naţionalităţii ro­mâne din Ungaria nu se va face prin 2-3 oameni, ci prin unirea comunităţilor locale în vederea scopurilor comu­ne, între oameni întotdeauna vor fi păreri diferite, discu­ţii controversate, ceea ce este şi normal într-o lume de­mocratică, însă fără stabilirea unor scopuri comune (cum sunt: salvarea şi transmiterea limbii şi culturii române la generaţiile viitoare, întărirea sentimentului de identitate românească, conştientizarea şi păstrarea valorilor moş­tenite din bătrâni, etc.), orice unire se va duce de râpă. Dacă nu aceste obiective comune vor fi „martărul" din­tre noi, nu mai este nicio şansă de supravieţuire pentru comunitatea noastră. Unirea diferitelor grupuri şi gru­puleţe în vederea acestor scopuri comune nicidecum nu înseamnă îngrădirea gândirii libere sau funcţionarea în continuare a maşinăriilor de votare cu care, din păcate, ne-am cam obişnuit în ultimii ani. Unirea noastră ade­vărată înseamnă aşezarea intereselor comunităţii în faţa intereselor personale, eliminarea tuturor factorilor dez­binării dintre noi. Acum mai avem o şansă. S-ar putea să fie ultima. Să n-o ratăm... Era­iova Editorialul poate fi citit în limba maghiară pe www.foaia.hu, în rubrica: MAGYARUL

Next