Foaia Românească, 2012 (Anul 62, nr. 1-52)

2012-01-20 / nr. 3

20 IANUARIE 2012 FOAIA fell românească 1 | | ■■■■■■■■■■ 600 de e-mailuri s-au trimis din Budapesta Ziua Culturii Române cu Eminescu şi Caragiale ICR Budapesta, care sărbătoreşte în 2012 douăzeci de ani de prezenţă în Ungaria, a dat startul anului cultural 2012 cu peste 600 de mesaje trimise publicului ungar pe e-mail, cu analogii de actualitate între satirele eminesciene, texte dramatice caragialiene şi publicistica marilor clasici. Dacă nu ar fi datate, textele ar putea fi considerate contemporane. Cititorii Bibliotecii ICR Budapesta, cu peste 16.000 de volume, publicaţii, CD-uri, DVD-uri etc., au fost invitaţi, de Ziua Culturii Române, să revadă manuscrisele eminesciene în facsimil şi în variantă electronică, să asculte cărţile audio aflate în colecţia bibliotecii şi să vizioneze spectacolele de top cu piesele lui Caragiale, la 100 de ani de la dispariţia marelui dramaturg. 15 ianuarie — Ziua Culturii Române Eminescu şi Caragiale despre lumea lor şi despre lumea de azi Motto: Luaţi o jumătate de afirmaţie a unui ziar opozant şi amestecaţi-o bine cu jumătate de dezminţire a unuia guvernamental - iată o reţetă adeseori bună pentru a afla adevărul. (I.L.Caragiale). Moravurile publice, spiritul public la noi au luat o direcţiune foarte periculoasa... (...) drepturile politice nu mai sunt răsplata unui şir de serv­icii pe datini, ci un instrument de ambiţiuni, de îndestulare a intereselor particulare, în locul sentimentului public dezinteresat, avem pasiuni politice, în loc de opiniuni, avem rivalităţi de ambiţii­­... Este adevărat că nu cruţăm a invoca numele patriei şi numele libertăţii, dar aceasta ca o ipocrizie mai mult... (Patologia societăţii noastre, 1877) Menţinem părerea noastră, că toate greutăţile unde a ajuns ţara, se datorează numai capetelor stricate, radicalilor tară judecată. Iară cumpăt, iară capacitate, farsorilor politici, care, graţie unor împrejurări internaţionale, s-au cocoţat la cârma ţârii spre a ne duce unde ne aflam azi. (In ajunul crizei, 1879) Când vedem că toţi aceia vorbe mari aruncă Numai banul îl vânează şi câştigul tară muncă. Azi, când fraza lustrattă nu ne poate înşela. Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este­ aşa? Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară. Prea tăcurăţi neamul nostru de mâine şi ocară. Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei. Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi nişte mişei! (Scrisoarea III, 1881) CAŢAVENCU: Dă-mi voie, stimabile, un om politic trebuie, este dator, mai ales în împrejurări ca acelea prin care trece patria noastră, împrejurări de natură a hotărî o mişcare generală, mişcare, ce, dacă vom lua in consideraţie trecutul unui stat constituţional, mai ales un stat tânăr ca al nostru, de-abia ieşit din... TIPATESCU: Pi! să lăsăm frazele, nene Caţavencule! Astea sunt bune pentru gură-casca... Eu sunt omul pe care d-ta să-l îmbeţi cu apă rece?... Spune, unde să fie? bărbateşte: ce vrei de la mine? CAŢAVENCU: Ce vreau? ce vreau? Ştii bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme: vreau ceea ce merit in oraşul ăsta de gogomani, unde sunt cel d-întâi... între fruntaşii politici... Vreau... TI­PĂTESC­U: Ce vrei? CAȚAVENCU: Vreau... mandat de deputat, iată ce vreau: nimic altceva! nimic! nimic! (O scrisoare pierdută, 1884) Mihai Eminescu, omagiat în Parlamentul European Parlamentul European a adus, marţi, 10 ianuarie, un omagiu po­etului naţional al României, Mihai Eminescu, la 162 de ani de la naş­terea sa. Evenimentul, organizat de europarlamentarul Petru Luhan, s-a bucurat de un real succes, pes­te 400 de persoane onorând invi­taţia. „Astăzi am avut onoarea şi deosebita plăcere de a le prezenta colegilor mei din Parlamentul Eu­ropean o mică parte din ceea ce înseamnă nepreţuita operă a lui Mihai Eminescu. Mă bucur nespus că am avut un public numeros şi că am făcut o surpriză plăcută, la început de an, românilor care tră­iesc în Bruxelles şi care au venit în număr mare", a declarat Petru Luhan. Prima parte a evenimentului a constat într-un concert în memo­ria marelui poet. Sala Yehudi Menuhin din Parlamentul Euro­pean a răsunat în acordurile com­poziţiilor lui George Enescu, în in­terpretarea Claudiei Bara (pian) şi George Tudorache (vioară). Mai apoi, publicul spectator a fost în­cântat de interpretarea poeziei „Dormi" de Mihai Eminescu, atât în română cât şi în franceză, a actorului Sebastian Radovici. A urmat un duet de excepţie, Ioana Mihai (pian) şi Mariana Iacob (mezzosoprana), care au transpus muzical poezii celebre ale lui Emi­nescu. Pe scurt... MICHERECHI_____________ Pe 29 decembrie 2011, pri­măria din Micherechi a ţinut o audienţă publică. Primarul Margareta Tat a vorbit des­pre starea financiară actuală a primăriei şi despre proiec­tele realizate în 2011: renova­rea centrului sanitar, achiziţi­onarea tablelor interactive la şcoala generală, construirea rastelului de biciclete în cur­tea şcolii generale şi despre dezvoltările de la sala de sport. Pe lângă proiectele amintite, s-au renovat, tot la finele anu­lui trecut, staţiile de autobuz din sat. SĂCAL După cum am mai infor­mat, la începutul lunii noiem­brie, şcoala din Săcal a fost închisă temporar, deoarece din lipsă de fonduri nu a fost plătită regia şi a fost tăiat ga­zul. Directorul şcolii generale din localitate, Gyori Zoltcin ne-a informat că în ziua de 11 ianuarie a pornit din nou încălzirea, iar din 13 ianuarie elevii s-au reîntors în băncile şcolii. SEGHEDIN ___________ Filiala Seghedin a ICR Bu­­dapesta, în parteneriat cu Aso­ciaţia Artiştilor Fotografi din România, a vernisat pe 18 ia­nuarie, expoziţia internaţiona­lă „Street Art în fotografie". Cele 50 de lucrări expuse au fost selectate din 1300 de fo­tografii de către un juriu al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România, format din Viorel Simionescu, Csaba Balasi şi Radu Igazsăg. Fotografiile au ca temă „Street Art" şi surprind momente realizate în mai multe oraşe româneşti şi eu­ropene. Ele au fost realizate de 23 de artişti fotografi din Ro­mânia, Ungaria, Serbia şi Ucraina, care au surprins arta stradală prin intermediul ca­merelor foto. JULA________________ In seara zilei de 28 ianua­rie, în sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula, va avea loc serbarea acordării panglicii pentru o nouă pro­moţie de absolvenţi. BĂTANIA_____________ Românii din Bătania orga­nizează balul românesc pe 25 februarie. Petrecerea va avea loc la Casa de cultură „Jozsef Attila" din localitate, cu înce­pere la ora 19.00.

Next