Foaia Românească, 2012 (Anul 62, nr. 1-52)

2012-02-03 / nr. 5

'“OTI­FOAIA Lei românească 3 FEBRUARIE 2012 R­0RT0D0H 6 februarie, luni, f) Sf. Vucal, Ep. Smirnei; Sf. Mc. Iulian, Fausat, Evilasie şi Maxim; Cuv. Varsanufie cel Mare. 7 februarie, marţi, Sf. Partenie, Ep. Lampsacului. 8 februarie, miercuri, Sf. M. Mc. Teodor Stratilat. 9 februarie, joi, Sf. Mc. Nichifor; Sf. Sfinţiţi Mc. Marcel şi Pangratie. 10 februarie, vineri,­­ Sf. Sfinţit Mc. Elaralambie. 11 februarie, sâmbătă, Sf. Sfinţit Mc. Vlasie, Ep. Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa. 12 februarie, duminică, Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei ce­lei Mari; Sf. Antonie, Patr. Constantinopolului; Sf. Mc. E­ristea. OMUL SĂPTĂMÂNII Ion Luca Caragiale La 30 ianuarie s-au împlinit 160 de ani de la naşterea marelui­­ dramaturg şi pamfle­tar român Ion L. Caragiale, iar la 6 iunie se vor împlini 100 de ani de când a murit. Suntem, deci, în Anul Caragiale, în ziua de 30 ianuarie, motorul de căutare Google şi-a modi­ficat sigla pentru a marca evenimentul. Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, în comuna Haimanale, judeţul Prahova. Astăzi, aşeza­rea a primit numele lui Caragiale şi se află în judeţul Dâmboviţa. în afară de domeniul dramaturgiei, scriitorul de ori­gine greacă a mai excelat şi ca nuvelist, pamfletar, poet, director de teatru, comentator politic şi ziarist. Debutul activităţii jurnalistice a lui Caragiale s-a pe­trecut în anul 1873, la ziarul Telegraful din Bucureşti, unde întreţinea rubrica de anecdote numită „Curiozi­tăţi", între anii 1874-1875 colaborează cu revista „Ghimpele", unde semnează unele dintre cronici cu pse­udonimele „Car" şi „Policar". Caragiale a mai interacţionat, printre altele, cu ziarul conservator „Tim­pul", unde era coleg cu Ioan Slavici şi Mihai Eminescu, „România Literară", unde a publicat „Cercetare critică asupra teatrului românesc", arătând grija deosebită pentru dezvoltarea dramaturgiei româneşti, dar şi cu cercul literar „Junimea", unde citeşte, în noiembrie 1878, prima sa operă de proporţii mai mari, comedia „O noapte furtunoasă", care s-a bucurat de un imens suc­ces. în anul 1881 este numit, prin decret regal, revizor şcolar pentru judeţele Neamţ şi Suceava, în 1885 este profesor la liceul particular Sf. Gheorghe, iar în anul 1888 devine pentru o perioadă scurtă de timp director al Teatrului Naţional din Bucureşti. Activitatea lui Ion Luca Caragiale este reprezentată de opt comedii, o dramă, nuvele, povestiri, momente, schiţe, publicistică, parodii şi poezii. Dramaturgul este atât întemeietorul teatrului comic din România, cât şi unul dintre principalii fondatori ai teatrului naţional. Operele sale, în special comediile, sunt exemple exce­lente ale realismului critic românesc. Printre cele mai importante creaţii se numără: „O noapte furtunoasă", „Conu Leonida faţă cu reacţiunea", „O scrisoare pier­dută", „D-ale carnavalului", „Năpasta", „în vreme de răz­boi", „Două loturi", „Domnul Goe" sau „Bubico". în luna noiembrie a anului 1903, Caragiale își mută domiciliul la Berlin, iar în ziua de 9 iunie 1912 moare subit în locuința sa din cartierul Schoneberger, fiind bolnav de arterioscleroză. Prima dată este înmormân­tat în Germania, dar la 22 noiembrie 1912 este înhu­mat la București. (In pagina a 12-a evocăm câteva vorbe memorabile de-ale lui Caragiale.) Suntem în perioada balurilor româneşti Sâmbătă, 4 februarie, românii din Ungaria au posibilitatea să participe la două baluri româneşti. Asociaţia Culturală a Ro­mânilor din Seghedin, îm­preună cu Autoconducerea Românilor din Seghedin va organiza „La Luci" (Canti­na fabricii de cauciuc Con­tinental) balul de lăsatul secului. La Jula, Autoguver­narea pe Ţară a Români­lor din Ungaria va organi­za petrecerea tradiţională românească la Centrul Cultural Românesc. S-a stabilit deja şi data balului din Budapesta. Acesta va fi organizat şi în acest an de Asociaţia Fe­meilor Ortodoxe Române din Budapesta, pe 25 febru­arie, la Hotelul Gellert, în localităţile Aletea, Cenadul Unguresc şi Micherechi în acest sezon nu vor fi or­ganizate baluri româneşti din lipsă de fonduri. A.C. Festivalul Piftiei, cu programe româneşti în perioada 24-26 fe­bruarie, la Mişcolţ se va desfăşura Festivalul Piftiei, al cărui invitat de onoare anul acesta este România. Astfel, în organizarea ICR Budapesta şi a Filialei Se­ghedin, cu participarea Muzeului Ţăranului Român (MŢR), sub patronajul E.S. Domnul Victor Alexandru Micula, ambasadorul Ro­mâniei la Budapesta,în cele trei zile de festival vor avea loc o serie de programe româneşti de excepţie. Printre invitaţii festivalului vor urca pe scenă Ansam­blului folcloric „Crişana" din Oradea, Rock'n roll­funky-blues cu Iulian Ca­nat şi Excentric Blues Band din Iaşi, Formaţia de mu­zică românească veche „Trei Parale", etc. Din pro­gramul festivalului nu lip­seşte nici filmul românesc, expoziţia de icoane pe sti­clă a meşterului Radu Dincă şi atelier de pictură tradiţională la Muzeul Bi­sericii Ortodoxe, lansare de carte, stand ICR Buda­pesta împreună cu Uniu­nea Culturală a Românilor din Ungaria, stand al Mu­zeului Ţăranului Român, ceramică, ţesături, împleti­turi, jucării de lemn, icoane ortodoxe, a.b. Micherechi Biblioteca la dispoziţia copiilor Biblioteca din Miche­rechi aşteaptă elevii şcolii generale la următoarele programe româneşti: Luni, de la ora 14.00 până la 15.00: Să scriem frumos şi corect în limba română şi maghiară! (pentru elevii din clasele 3—4). Miercuri, între orele 14.00-15.00, în lumea miraculoasă a poveștilor (clasele 1-2). Joi, de la ora 14.00 până la ora 15.00: Să descoperim tainele lecturi­lor! (clasele 2-3-4). Vineri, între orele 14.00-15.00 Ju­căm teatru - Mâini dibace (clasele 1 -4). A. Cioca suferăm dar­ Atenţie, se filmează!!!­­Câţi absolvenţi atâtea camere de filmat Părerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacţiei. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Foaia românească aparţine autorilor. Foaia româ­nească nu garantează publicarea textelor nesolicitate de redacţie. Pe copertă: Balul acordării panglicii, la Liceul „Bălcescu" (foto: Rita Pătcaş)

Next