Foaia Românească, 2012 (Anul 62, nr. 1-52)
2012-02-03 / nr. 5
'“OTIFOAIA Lei românească 3 FEBRUARIE 2012 R0RT0D0H 6 februarie, luni, f) Sf. Vucal, Ep. Smirnei; Sf. Mc. Iulian, Fausat, Evilasie şi Maxim; Cuv. Varsanufie cel Mare. 7 februarie, marţi, Sf. Partenie, Ep. Lampsacului. 8 februarie, miercuri, Sf. M. Mc. Teodor Stratilat. 9 februarie, joi, Sf. Mc. Nichifor; Sf. Sfinţiţi Mc. Marcel şi Pangratie. 10 februarie, vineri, Sf. Sfinţit Mc. Elaralambie. 11 februarie, sâmbătă, Sf. Sfinţit Mc. Vlasie, Ep. Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa. 12 februarie, duminică, Sf. Meletie, Arhiep. Antiohiei celei Mari; Sf. Antonie, Patr. Constantinopolului; Sf. Mc. Eristea. OMUL SĂPTĂMÂNII Ion Luca Caragiale La 30 ianuarie s-au împlinit 160 de ani de la naşterea marelui dramaturg şi pamfletar român Ion L. Caragiale, iar la 6 iunie se vor împlini 100 de ani de când a murit. Suntem, deci, în Anul Caragiale, în ziua de 30 ianuarie, motorul de căutare Google şi-a modificat sigla pentru a marca evenimentul. Ion Luca Caragiale s-a născut la 30 ianuarie 1852, în comuna Haimanale, judeţul Prahova. Astăzi, aşezarea a primit numele lui Caragiale şi se află în judeţul Dâmboviţa. în afară de domeniul dramaturgiei, scriitorul de origine greacă a mai excelat şi ca nuvelist, pamfletar, poet, director de teatru, comentator politic şi ziarist. Debutul activităţii jurnalistice a lui Caragiale s-a petrecut în anul 1873, la ziarul Telegraful din Bucureşti, unde întreţinea rubrica de anecdote numită „Curiozităţi", între anii 1874-1875 colaborează cu revista „Ghimpele", unde semnează unele dintre cronici cu pseudonimele „Car" şi „Policar". Caragiale a mai interacţionat, printre altele, cu ziarul conservator „Timpul", unde era coleg cu Ioan Slavici şi Mihai Eminescu, „România Literară", unde a publicat „Cercetare critică asupra teatrului românesc", arătând grija deosebită pentru dezvoltarea dramaturgiei româneşti, dar şi cu cercul literar „Junimea", unde citeşte, în noiembrie 1878, prima sa operă de proporţii mai mari, comedia „O noapte furtunoasă", care s-a bucurat de un imens succes. în anul 1881 este numit, prin decret regal, revizor şcolar pentru judeţele Neamţ şi Suceava, în 1885 este profesor la liceul particular Sf. Gheorghe, iar în anul 1888 devine pentru o perioadă scurtă de timp director al Teatrului Naţional din Bucureşti. Activitatea lui Ion Luca Caragiale este reprezentată de opt comedii, o dramă, nuvele, povestiri, momente, schiţe, publicistică, parodii şi poezii. Dramaturgul este atât întemeietorul teatrului comic din România, cât şi unul dintre principalii fondatori ai teatrului naţional. Operele sale, în special comediile, sunt exemple excelente ale realismului critic românesc. Printre cele mai importante creaţii se numără: „O noapte furtunoasă", „Conu Leonida faţă cu reacţiunea", „O scrisoare pierdută", „D-ale carnavalului", „Năpasta", „în vreme de război", „Două loturi", „Domnul Goe" sau „Bubico". în luna noiembrie a anului 1903, Caragiale își mută domiciliul la Berlin, iar în ziua de 9 iunie 1912 moare subit în locuința sa din cartierul Schoneberger, fiind bolnav de arterioscleroză. Prima dată este înmormântat în Germania, dar la 22 noiembrie 1912 este înhumat la București. (In pagina a 12-a evocăm câteva vorbe memorabile de-ale lui Caragiale.) Suntem în perioada balurilor româneşti Sâmbătă, 4 februarie, românii din Ungaria au posibilitatea să participe la două baluri româneşti. Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, împreună cu Autoconducerea Românilor din Seghedin va organiza „La Luci" (Cantina fabricii de cauciuc Continental) balul de lăsatul secului. La Jula, Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria va organiza petrecerea tradiţională românească la Centrul Cultural Românesc. S-a stabilit deja şi data balului din Budapesta. Acesta va fi organizat şi în acest an de Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta, pe 25 februarie, la Hotelul Gellert, în localităţile Aletea, Cenadul Unguresc şi Micherechi în acest sezon nu vor fi organizate baluri româneşti din lipsă de fonduri. A.C. Festivalul Piftiei, cu programe româneşti în perioada 24-26 februarie, la Mişcolţ se va desfăşura Festivalul Piftiei, al cărui invitat de onoare anul acesta este România. Astfel, în organizarea ICR Budapesta şi a Filialei Seghedin, cu participarea Muzeului Ţăranului Român (MŢR), sub patronajul E.S. Domnul Victor Alexandru Micula, ambasadorul României la Budapesta,în cele trei zile de festival vor avea loc o serie de programe româneşti de excepţie. Printre invitaţii festivalului vor urca pe scenă Ansamblului folcloric „Crişana" din Oradea, Rock'n rollfunky-blues cu Iulian Canat şi Excentric Blues Band din Iaşi, Formaţia de muzică românească veche „Trei Parale", etc. Din programul festivalului nu lipseşte nici filmul românesc, expoziţia de icoane pe sticlă a meşterului Radu Dincă şi atelier de pictură tradiţională la Muzeul Bisericii Ortodoxe, lansare de carte, stand ICR Budapesta împreună cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, stand al Muzeului Ţăranului Român, ceramică, ţesături, împletituri, jucării de lemn, icoane ortodoxe, a.b. Micherechi Biblioteca la dispoziţia copiilor Biblioteca din Micherechi aşteaptă elevii şcolii generale la următoarele programe româneşti: Luni, de la ora 14.00 până la 15.00: Să scriem frumos şi corect în limba română şi maghiară! (pentru elevii din clasele 3—4). Miercuri, între orele 14.00-15.00, în lumea miraculoasă a poveștilor (clasele 1-2). Joi, de la ora 14.00 până la ora 15.00: Să descoperim tainele lecturilor! (clasele 2-3-4). Vineri, între orele 14.00-15.00 Jucăm teatru - Mâini dibace (clasele 1 -4). A. Cioca suferăm dar Atenţie, se filmează!!!Câţi absolvenţi atâtea camere de filmat Părerile autorilor nu coincid întotdeauna cu opinia Redacţiei. Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Foaia românească aparţine autorilor. Foaia românească nu garantează publicarea textelor nesolicitate de redacţie. Pe copertă: Balul acordării panglicii, la Liceul „Bălcescu" (foto: Rita Pătcaş)