Foaia Românească, 2021 (Anul 71, nr. 2-53)

2021-01-22 / nr. 4

22 IANUARIE 2021I EVENIMENT I 5 www.foaia.buFOAIA (Urmare din pagina a 3-a) Eveniment­ online pe 15 ianuarie: Aniversarea „Foii românești” și Ziua Eminescu (1) „Să nu ne pierdem acest cordon ombilical cu cultura românească” Mihaela Bucin.­­ După cum a apărut în „Foaie” chemarea, invitația la acest eveniment, nu putem trece cu vederea peste Ziua Culturii Naționale. în cadrul comunității românești din Ungaria este o dublă sărbătoare, deoarece este și Ziua „Foii româ­nești”. Pentru un profesor de română, pentru un jurnalist, pentru un om care trăiește pentru comunitatea sa, Ziua Culturii Naționale nu poate fi trecută cu vederea. Nu știm ce ne aduce viitorul. Poate anul viitor va fi mai bine, poate nu va fi nici așa. Dans ianuarie, cred că, oriunde am fi, în orice condiții, nu trebuie să treacă fără să ne amintim că aparținem culturii române. Cum am mai spus și cu alte ocazii, în momentul în care ne vom pierde această legătură nu avem cum să mai fim români. Nici amintirile, nici trecutul, nici ADN-ul, nici banii, nici România, nimeni nu ne poate face români, dacă pierdem acest cordon ombilical cu cultura românească. De Ziua Culturii Române, eu mi-am propus să fac ceva... de mâncare. Știu că există o prăjitură Petre Roman, mai sunt și alte preparate românești cu nume de personalități. Căutând pe internet dacă există vreo prăji­tură Mihai Eminescu, am găsit că,în 1915, un cofetar din Constanța a făcut o prăjitură Eminescu, dar nu ne dă rețeta. Am mai găsit o rețetă de prăjitură cu numele de Eminesciada, însă prea sofisticată și prea modernă. Căutând și citind mult pe internet, m-am gândit atunci să fac „alivenci”, un fel de cheesecake românesc, din care sunt convinsă că Eminescu a mâncat. Pentru că era bucovinean și fără îndoială că în casa părintească a gustat de multe ori și, de asemenea, sigur că a gustat așa ceva și în bojdeuca lui Ion Creangă, alivenci făcute de Tinea. Eu am făcut după rețeta lui Păstorel Teodoreanu. La un curs pe care l-am avut cu profesori de română din Ungaria, câțiva se plângeau de faptul că poeții și scriitorii români nu pot fi înțeleși de elevii români din Ungaria. Este și o problemă a profesorilor din România. Dar spuneți-mi, dragii mei, dacă nu facem Eminescu, dacă nu facem Creangă sau Caragiale în școală, ce punem în locul lor? Cine ne poate face români? Cine ne poate oferi acest cod cultural, care la toate națiile se formează și prin literatura învățată la școală? După ce știi că ești român? Iată, știi că ești român, dacă înțelegi ceea ce spun eu acum, ce e val ca valul trece... totuși este trist în lume... cum nu vii tu, Țepeș doamne... ce vrei tu? noi? bună pace... totu-i vis și armonie, noapte bună... „Rolul școlii este incontestabil...” Tiberiu Boca: - Eu aș vrea să vorbesc, de fapt, despre ultima mea întâlnire cu Eminescu. Anul trecut,împreună cu Mihaela Bucin și cu domnul profesor Gheorghe Petrușan am făcut un film despre Eminescu și a fost o revelație ciudată că filmul s-a încheiat cu o poezie, spusă de mai mulți oameni. Era vorba de aceeași poezie. Fiecare a primit câteva rânduri și nimeni nu s-a împo­­trivit să participe la acest lucru, înseamnă că Eminescu este prezent în viața noastră. Prima mea întâlnire cu domnul Eminescu, a fost la fel ca aproape pentru toți românii la școală. Țin minte că Eminescu era un poet care ne plăcea nouă, elevilor. Rolul școlii este incontestabil în cazul nostru. Inclusiv în formarea identității noastre are un rol important școala. Mi-aduc aminte și azi cu mare plăcere de orele de literatură română ținute de domnul Petrușan, la Catedra de română a Institutului Pedagogic din Seghedin și de analizele de poezii pe care dânsul ni le-a predat. „Pentru mine, Eminescu se leagă și de Foaie..." Adela Kiss,­­îmi amintesc cu mare plăcere de orele de română de la Liceul „Nicolae Bălcescu”, când am cunoscut mai bine poeziile lui Eminescu, și îmi plăcea foarte mult când învățam să le și cântăm. Unul dintre acești profesori cu care cântam des a fost domnul Ioan Ruja, cum îl știa toată lumea, domnul Mitică. Dar primele amintiri legate de Eminescu le am din grădiniță, pentru că poezia Somnoroase păsărele acolo am auzit-o pentru prima dată. Pentru mine, Eminescu se leagă și de Foaie, pentru că am fost solicitată de mai multe ori, atât de fostul redactor-șef Ștefan Oroian cât și de actualul conducător al ziarului, Eva Șimon, să desenez lucrări legate de poeziile lui Mihai Eminescu. Chiar două dintre acele desene le păstrez cu mare drag până azi, în partea a doua a relatării noastre, care va apărea în numărul de săptămâna viitoare, o să puteți citi mărturisirile, amintirile despre Eminescu ale doamnelor dr. Otilia Hedeșan și drd. Gabriela Elekeș, ale PS Părinte Episcop Siluan, domnul consul general Florin Vasilen­, Marius Maghiaru, președintele UCRU și jurnalistul Ștefan Crista. E. Simon Bani pentru funcționarea organizațiilor civile ale naționalităților pe anul 2021 Fondul Bethlen Gábor al Guvernului Ungariei a publicat marți,19 ianuarie, pe site-ul www.bgazrt.hu, rezultatele proiectelor înaintate pentru sprijinirea funcționării organizațiilor civile ale naționalităților din Ungaria, pe anul 2021. Din fondurile alocate de stat pentru cele 13 naționalități din Ungaria, în acest an, asociațiile românești,16 la număr, vor beneficia în total de 24.950.000 forinți, o sumă aproape identică cu cea din 2020. Reamintim că anul trecut, românii au câștigat în total 24.978.000 Ft. Atunci, această sumă a fost distribuită pentru 12 asociații ale românilor din Ungaria. Fonduri pentru funcționarea organizațiilor civile (cheltuieli de funcționare) - Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria-2.335.9w Ft -Asociația Românilor din Micherechi-2.350.000 Ft -Fundația „Pentru Musica” a Corului Românesc din ]ula-1.800.000 Ft -Asociația Româno-Maghiară din Chitighaz-2.000.000 Ft -Asociația pentru Tradiții­le și Cultura din Micherechi-2.350.000 Ft -Asociația Românilor din Aletea-500.000 Ft -Asociația „Sfânta Parascheva” din ]ula-669.850 Ft -Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria-3.500.000 Ft -Clubul Pensionarilor de Naționalitate„Mării Săndor”din Chitighaz -1.800.000 Ft -Asociația Românilor din Otlaca-Pustă-800.000 Ft -Asociația Culturală a Românilor din Chitighaz-2.000.000 Ft -Asociația Ansamblului de Dansuri Populare a Păstrătorilor de Tradiții Românești din Aletea-2.000.000 Ft - Fundația „Lucian Magdu” din Bătania-900.000 Ft -Asociația Pensionarilor Români din Săcal -300.000 Ft - Fundația Homo Ludens a Grădiniței din ]ula-9oo.ooo Ft -Asociația Culturală a Românilor din Seghedin-744.240 Ft E.Ș.

Next