Gazeta Învățământului, 1965 (Anul 17, nr. 784-830)

1965-02-19 / nr. 790

(Continuare în pag. 3-a) PROGRAMELE examenului de maturitate din sesiunile anului 1965 Obiectele la care se va susține examenul de maturitate în anul 1965, con­­form Ordinului Ministrului Invățămîntului nr. 146 din 1965, sînt următoarele : Secția reală : Literatură română — scris și oral, matematică — scris și oral, fizică — oral, chimie — oral, Istoria României — oral, noțiuni de marxism­­leninism — oral. Secția umanistă . Literatura română — scris și oral, o limbă modernă limba rusă, engleză, franceză, germană­ sau limba latină, la alegere — scris și oral. Istoria României — oral, noțiuni de marxism,leninism — oral, chimie — oral sau fizică — oral, la alegere, biologie generală — oral. Candidații de la școlile sau secțiile cu limbile de predare ale minorităților naționale — atît cei de la secția umanistă cit și cei de la secția reală — vor da examen și la limba și literatura maternă — scris și oral. Programele după care vor fi examinați candidații la toate aceste obiecte sunt următoarele : LITERATURA ROMÂNĂ Din materia clasei a IX-a: FORMAREA LIMBII ROMÂNE. Teritoriul pe care s-a format poporul și limba română. Limba română, limbă romanică. Caracterul la­tin al limbii române, oglindit în gramatică și lexic. Elemente autohtone. Influențe tare asupra limbii române. Dialectele exerci­limbii române. Subdialecte, graiuri. Limba vorbită și limba literară. CULTURA ȘI LITERATURA ROMÂNA ÎN SEC. XIV—XVIII Începuturile istoriografiei în limba română (Gr. Ureche și Miron Costin, în Moldova, Radu Popescu, C. Cantacuzino în Muntenia). ION NECULCE. „O samă de cuvinte“ (pre­zentare generală). Figura lui Ștefan cel Mare și a spătarului N. Milescu. Importanța acor­dată de I. Neculce tradiției istorice a poporu­lui. Valoarea literară a legendelor. „O samă de cuvinte“ și Cronica lui I. Neculce, izvor de inspirație și model de limbă pentru scrii­torii noștri. DIMITRIE CANTEMIR. Scurtă prezentare a vieții. Studiile. Activitatea sa de scriitor (Is­toria ieroglifică). Descrierea Moldovei. Descrie­rea frumuseților și bogățiilor patriei, a tradi­țiilor poporului, cunoașterea folclorului, lati­nitatea limbii. Prețuirea producțiilor populare. Valoarea operei sale științifice și literare. Pa­triotismul și umanismul scriitorului. Erudiția sa. însemnătatea internațională a operei știin­țifice a lui D. Cantemir. Locul istoriografiei în dezvola­rea culturii și literaturii române. Concluzii. Idei principale în istoriografie: originea romană a poporului ro­mân ; unitatea românilor; ideea originii latine a limbii române; patriotismul cronicarilor. Con­tribuția cronicarilor la dezvoltarea limbii lite­rare. Elemente cărturărești și elemente popu­lare în limba folosită de cronicari. CULTURA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ IN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVIII-LEA ȘI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA, IN TRANSILVANIA, TARA ROMANEASCA ȘI MOLDOVA Școala ardeleană. Cauzele apariției, carac­terul progresist, limitele ideologice. Activita­tea lui S. Micu, Gh. Șincai, P. Maior, Ion Bu­dai Deleanu.­­ ION BUDAI DELEANU. Țiganiada, operă de critică violentă la adresa regimului feudal, a monarhiei, a jugului otoman și a corupției moravurilor epocii. Cîntul X (fragmente). Ți­ganiada, prima epopee a literaturii noastre. Dezvoltarea literaturii în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cadrul economic, social­­politic al epocii. Dezvoltarea culturii naționale. Școala (Gh. Lazăr și Gh. Asachi). Organizații cultural-politice Presa. Teatrul. Literatura. Va­lorificarea folclorului. Traduceri și adaptări din literatura universală. Clasicism și roman­tism. Romantismul românesc. VASILE CIRLOVA. Cîntăreț al năzuințelor poporului în preajma revoluției de la 1848 Marșul românilor. Ramurile Tîrgoviștii (ana­liză literară). Admirația poetului față de tre­cutul glorios al poporului. Influențe preroman­tice.­­­­ ION ELI­­DE RĂDULESCU. Activitatea lui I. E. Rădulescu. Gramatica românească. Pre­fața, justețea părerilor lui Eliade Rădulescu în problemele limbii, în această epocă (simplifi­carea alfabetului, lupta împotriva etimologis­­mului, adoptarea principiului fonetic în orto­grafie, îmbogățirea vocabularului). Limitele de concepție în activitatea scriitorului: MIHAIL KOGĂLNICEANU. Activitatea lui M. Kogălniceanu ca îndrumător al culturii și literaturii. Dacia literară. Programul Daciei li­terare. Interesul pentru studiul științific al is­toriei. Activitatea ca orator.­­Cuvînt introduc­tiv la cursul de istorie). Discursul despre „îm­bunătățirea soartei țăranilor“. Rolul lui M. Kogălniceanu în îndrumarea culturii și lite­raturii noastre. NICOLAE BĂLCESCU. Viața și activitatea. Editarea revistei Magazin istoric pentru Da­cia. Opera. Românii sub Mihai-voievod Vitea­z­ul (fragmente) — analiză literară. Evocarea luptelor eroice ale poporului român sub­ con­ducerea viteazului domn, în scopul educării patriotice a contemporanilor. Importanța ope­rei. Concepția istorică a lui N. Bălcescu. Va­loarea artistică a narațiunii, a descrierilor, sti­lul operei. Locul lui N. Bălcescu în literatură. N. Bălcescu, înflăcărat patriot, luptător revo­luționar consecvent, scriitor militant. Contribu­ția lui N. Bălcescu la dezvoltarea limbii lite­rare. GRIGORE ALEXANDRESCU. Activitatea literară. Opera. Poezia patriotică. Umbra lui Mircea la Cozia (analiză literară). Evocarea figurii lui Mircea cel Bătrîn, apărător al liber­tății țării. Admirația pentru locurile istorice, amintind trecutul glorios de luptă al poporu­lui, încrederea poetului în progres, în viitorul luminos al omenirii. Condamnarea războiului. Folosirea decorului natural. Fabula. Toporul și pădurea (analiză literară). Semnificația so­cială a fabulei. Personajele. Locul scriitorului în literatură. Importanța operei lui Gr. Alexan­­drescu pentru dezvoltarea literaturii noastre. Introducerea și popularizarea în literatura noastră prin opera lui Cr. Alexandrescu, unor specii literare (fabula, satira, epistola,­­ meditația). COSTACHE NEGRUZZI. Activitatea lite­rară. Opera. Nuvela istorică — Alexandru Lăpușneanul (analiză literară). Arta compozi­ției. Conciziunea stilului. Locul scriitorului în literatură. C. Negruzzi, creator al nuvelei ro­mânești, deschizător de drumuri și în alte ge­nuri literare,­­poemul eroic, scrisori literare, fruntaș în acțiunea de promovare a teatrului în limba română, popularizator al literaturii ruse prin traduceri). . . " VASILE ALECSANDRI. Viața și activita­tea creatoare. Opera. Poezia. Creații inspirate din poezia populară. Cîntec haiducesc (analiză literară). împletirea dragostei de natură cu do­rul de libertate și dreptate a haiducului. Fo­losirea în mod creator a tematicii, imaginilor și a versificației poeziei populare. Evenimen­tele social-politice reflectate în poezia lui V. Alecsandri. Peneș Curcanul (analiză literară). Glorificarea eroismului poporului, făuritor al independenței naționale. Naturalețea și muzi­calitatea versurilor. Evocarea frumuseților na­­­­turii în poezia lui V. Alecsandri. Pastelurile . Oglindirea în pasteluri a frumuseții și privd5a­liștilor țării și a dragostei poetului față de na­tură. Concertul în luncă (analiză literară). Pre­zentarea în imagini poetice a concertului în luncă. Atmosfera de basm a poeziei. Versifi­cația, limba. Teatrul. Despot-Vodă (analiză li­terară). Oglindirea luptelor pentru domnie în­tre diferite partide boierești în Moldova din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Ca­racterul dramatic al acțiunii, îmbinarea ele­mentelor romantice cu cele realiste. Naturale­țea versurilor. Locul operei lui V. Alecsandri în dezvoltarea literaturii noastre. Activitatea literară multilaterală (pasteluri, legende, poezii patriotice, opere dramatice). Valorificarea te­zaurului artistic al creației populare. Concluzii. Contribuția scriitorilor din gene­rația de la 1848 la dezvoltarea literaturii. Tră­săturile generale ale literaturii scriitorilor ge­nerației de la 1848. Caracterul militar al ope­relor. Elemente clasice, romantice și realiste în creația lor. Inspirația scriitorilor din folclor. Literatura română în perioada de după re­voluția de la 1848. Condiții istorice. Dezvol­tarea învățămîntului. Presa. Lupta între rea­lism și antirealism în literatura noastră. So­cietatea „Junimea“. Revista „Convorbiri lite­rare“. NICOLAE FILIMON. Orientarea activității sale creatoare pe linia ideilor revoluționare ale epocii de la 1848. Caracterul variat al activi­tății (ziarist, critic muzical și teatral). Opera. Ciocoii vechi și noi — fragmente (analiză li­terară). Tabloul descompunerii economico-so­­ciale și morale a lumii feudale. Demascarea caracterului de clasă al aparatului de stat. Zu­grăvirea realistă a mizeriei și suferințelor ță­rănimii iobage. Personajele. Caracterul realist al romanului. Limba și stilul. ALEXANDRU ODOBESCU. Activitatea li­terară. Interesul pentru evocarea trecutului is­toric. (Mihnea vodă cel Rău și Doamna Chiajna). Interesul pentru studiile de folclor. Justa orientare în problemele de limbă — com­baterea exagerărilor latiniste. Opera. Mihnea vodă cel Rău (analiză literară). Zugrăvirea con­flictelor din sec. al XVI-lea, dintre boieri și domnitori. Figura lui Mihnea vodă cel Rău. Descrieri, portrete, culoarea locală. Dinamis­mul acțiunii. Expresivitatea limbii. A. I. Odo­­bescu, maestru al limbii literare (fraza bogată, armonia stilului). Locul lui A. I. Odobescu în literatură. Contribuția lui la dezvoltarea cul­turii și limbii literare. BOGDAN PETRICEICU HASDEU. Activi­tatea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Opera. Răzvan și Vidra (analiză literară). Evocare dra­matică a vieții unui țigan rob ajuns domn al Moldovei. Personajul principal, exponent al urii poporului asuprit împotriva tiraniei. Pre­­zentarea poporului. Folosirea elementelor fol­clorice: îmbinarea elementelor romantice cu cele realiste în opera lui Hasdeu. Arta carac­terizării personajelor, vioiciunea dialogului, pi­torescul limbii. Locul lui B. P. Hasdeu în dezvoltarea culturii noastre. Contribuția scrii­torului la studiul istoriei și în domeniul filo­logiei. Prețuirea limbii și creației artistice a poporului. Concepția înaintată asupra formării și dezvoltării limbii literare (Etymologicum Magnum Romániae. Cuvente den bătrîni). Din materia clasei a X-a : —" LITERATURA ROMÂNA ÎN PERIOADA 1870—1916 Condiții istorice: începuturile organizării mișcării muncitorești. Presa muncitorească. (Lucrătorul român, Socialistul 1877. Contem­poranul 1881, Munca, România Muncitoare 1902). Reviste literare . Convorbiri literare. Viața. Semănătorul. Viața românească. Facla. Familia. Tribuna. Dezvoltarea literaturii. Rea­lismul critic. Lupta ideologică pe tărâmul lite­raturii în această perioadă. Societatea ..Juni­mea“ și revista „Convorbiri literare“. Activi­tatea de critic literar a lui Titu Maiorescu. Cu­rente literare (simbolismul, semănătorismul,­ poporanismul). Scriitori reprezentativi în aceas­tă perioadă. MIHAI EMINESCU. Viața și activitatea creatoare a lui M. Eminescu. Opera literară. Activitatea multilaterală a poetului. Concepția lui Emi­nescu despre­­ literatură. Epigonii (ana­liză,­literap). Admirația poetului față de îifflT Vidișii săi, însuflețiți de dragoste de patrie și popor. Elogiul închinat scrii­torilor din generația de la 1848. Cri­tica atitudinii sceptice a intelectualității epocii. Caracterul de manifest poetic al poe­ziei. Scrisoarea II și Criticilor mei, satire în­dreptate împotriva claselor exploatatoare (dis­prețuirea adevăratei arte) și împotriva super­ficialității criticii burgheze. Poezia revoltei so­ciale (Junii corupți, Ai noștri tineri... Viața), împărat și proletar (analiză literară). Conținu­tul poemului. Discursul agitatorului revoluțio­nar. Critica violentă a orânduirii exploatatoare, a reprezentanților ei: înfățișarea vieții de mi­zerie a celor ce muncesc, in contrast cu hu­zurul exploatatorilor, îndemnul la răsturnarea revoluționară a orînduirii sociale. Limitele ideologice ale poeziei. Poezia „împărat și pro­letar“, expresie a revoltei poetului împotriva nedreptății din societatea capitalistă, a dra­gostei sale pentru poporul oprimat. Măiestria compoziției poeziei. Plasticitatea imaginilor, varietatea mijloacelor stilistice. Scrisoarea III (analiză literară). Dragostea de patrie și de popor a poetului, înfierarea libe­ralismului, a demagogiei patriotarde burgheze­­moșierești. Compoziția operei. Caracterul dra­matic al întîlnirii lui Mircea cu Baiazid. Pre­zentarea prin antiteză a caracterului demn și simplu al lui Mircea, față de îngîmfarea și do­rința de putere a lui Baiazid. Realismul folosit în prezentarea societății burgheze contempo­rane. Folosirea antitezei, a gradației. Bogăția versificației. Limba. Bogăția vocabularului. Mijloace artistice folosite de poet. Poezia dra­gostei și a naturii. Floare albastră (analiză li­terară). Sara pe deal (analiză literară). Lumi­noasa evocare a naturii și a iubirii. Tabloul plin de viață al satului în amurg. Dragostea poetului intensificată de frumusețea și pitores­cul tabloului. Atmosfera optimistă, de încre­dere în viață, a poeziei. Arta versificației rea­lizată în poezie. Mijloace stilistice. Folclorul, izvor de inspirație în opera lui M. Eminescu. Luceafărul (analiza poeziei). împletirea ele­mentelor de basm popular cu concepția despre lume și dragoste a poetului. Eminescu despre înțelesul alegoric dat poemului său. Caracte­rul romantic al poeziei Luceafărul. Forța de­scriptivă a poetului. Peisajul eminescian. Plas­ticitatea imaginilor. Muzicalitatea versurilor, noutatea ritmului. Poemul „Luceafărul“ sin­teză a creației eminesciene. Folosirea și pre­lucrarea materialului folcloric în creația poe­tului (Ce te legeni, Revedere, La mijloc de codru, Călin nebunul, Făt-Frumos din la­crimă). M. Eminescu, artist al cuvîntului. Ca­racterul romantic al liricii sale. Concepția îna­intată despre artă a poetului. Contribuția lui Eminescu la desăvîrșirea limbii literare. Im­portanța operei lui Eminescu. ION CREANGA. Viața și activitatea crea­toare a lui I. Creangă. Opera. Amintiri din copilărie — fragmente (analiză literară). Conținutul operei. Zugrăvirea realistă a vieții satului din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Puternica dragoste față d­e țărănimea muncitoare. Zugrăvirea mizeriei sa­telor. Critica educației și a metodelor pedago­gice înapoiate din învățămîntul vremii, a sis­temului de recrutare în armată, a clerului. Oglindirea realistă a tradițiilor poporului. Umorul și forța satirică a scriitorului. Arta po­vestirii, a descrierilor de natură și a portrete­lor, plasticitatea imaginilor. Reproducerea cu mare artă a graiului vorbit de popor. Poveș­tile. Prelucrarea plină de măiestrie­­ a tezau­rului folcloric. Originalitatea poveștilor lui Creangă. Caracterul lor realist: împletirea fan­tasticului popular cu realitățile sociale. Poves­tea lui Harap Alb (analiză literară). Îmbinarea cu iscusință a elementelor realiste cu cele fan­tastice. Personajele basmului. Mijloacele artis­tice folosite în redarea conținutului. Meșteșu­gul artistic al scriitorului. Limba și stilul na­rativ oral. Caracterul popular al operei. însem­nătatea operei lui Ion Creangă. Contribuția scriitorului la dezvoltarea literaturii și a limbii literare. ION LUCA CARAGIALE. Viața și activita­­tatea creatoare a lui Ion Luca Caragiale. Opera. Dramaturgia (O noapte furtunoasă, Cornu Leonida față cu reacțiunea, Năpasta). O scrisoare pierdută (analiză literară). Conți­nutul. Demascarea strînsei împletiri de inte­rese dintre burghezie și moșieh­mne, a parodiei sistemului electoral burghez. Trăsăturile co­mune ale personajelor : demagogia, imoralita­tea, incultura, ipocrizia. Caracterul tipic al per­sonajelor. Măiestria dramaturgului în caracte­rizarea personajelor prin limbaj, gesturi etc. Realismul comediei. Mijloacele folosite de Ca­ragiale pentru realizarea comicului și caracte­rizarea personajelor. Comedia „O scrisoare pierdută“ cea mai de seamă creație a realis­mului nostru critic. Epica. Momente și schițe (prezentare gene­rală). Temele. Particularități artistice. Nuvelele. Două loturi (analiză literară). Conținutul. Re­liefarea mentalității micului burghez, cu vi­surile lui mărunte de îmbogățire. Figura lui Lefter Popescu. Caracterul realist al nuvelei. Limba și stilul. Contribuția lui I. L. Caragiale la dezvoltarea literaturii noastre. Opera lui I. L. Caragiale culme­a realismului critic în literatura română. Valoarea patriotică și de­mocratică a operei lui Caragiale. Caracterul ei popular. Opera lui Caragiale, model de măies­trie artistică. Locul lui I. L. Caragiale în li­teratura noastră. ION SLAVICI. Activitatea literară. Opera. Moara cu noroc (analiză literară). Imoralitatea și lăcomia celor două personaje principale, re­­zultînd din felul de viață al burgheziei. Rea­lismul scriitorului în prezentarea critică a fa­miliei burgheze, descompusă din punct de ve­dere moral în procesul de înavuțire. Particu­laritățile artistice ale operei. Sobrietatea stilu­lui. Caracterul popular al operei lui Slavici. Realismul operei, oglindit în critica și demas­carea moralei burgheze. Contribuția la dezvol­tarea prozei pe linia realismului critic. Locul lui I. Slavici în literatura noastră. ALEXANDRU MACEDONSKI. Activitatea variată a scriitorului, întemeietorul revistei Li­teratorul (1880). Elemente de critică socială la adresa societății burgheze în ciclul de poeme Nopțile (Noapte de ianuarie, Noapte de no­iembrie). Poezii antidinastice. Rondeluri. Opera. Noapte de mai (analiză literară). Imn închinat naturii. Varietatea figurilor de stil. Al. Macedonski, teoretician al simbolismului în literatura română. însemnătatea operei lui Al. Macedonski. GEORGE COȘBUC Activitatea literară. Opera. Nunta Zamfirei (analiză literară). Con­ținutul. Gradarea momentelor. Realismul de­scrierilor. Puternica afirmare a dragostei de viață a poporului. Plasticitatea și bogăția ima­ginilor. Expresivitatea limbii. Influența poe­ziei populare. G. Coșbuc, cîntăreț al iubirii. Redarea gamei variate a sentimentului de dra­goste din sufletul omului din popor.­­Dușman­cele, La oglindă, Scara, Spinul etc.). Dușman­cele (analiză literară). Natura în poezia lui G. Coșbuc. Sublinierea legăturii permanente dintre omul din popor și cadrul natural în care trăiește. Varietatea aspectelor naturii în pasteluri. Natura privită ca un izvor nesecat de energie (Vara, în miezul verii, Iarna pe uliță etc.). Vara (analiză literară). Oglindirea trecutului de luptă pentru libertate în poezia lui­­ Coșbuc. Istoria văzută de Coșbuc ca o luptă pentru libertate. Realismul interpretării trecutului istoric. (Pașa Hassan, Dorobanțul Rugămintea din urmă). Poezia de protest so­cial Condamnarea asupririi burghezo-moșie­­rești, a statului și a instituțiilor regimului, zugrăvirea realistă a sentimentului de ură a PAGINA 2

Next