Gazeta Învățământului, 1965 (Anul 17, nr. 784-830)
1965-02-19 / nr. 790
(Continuare în pag. 3-a) PROGRAMELE examenului de maturitate din sesiunile anului 1965 Obiectele la care se va susține examenul de maturitate în anul 1965, conform Ordinului Ministrului Invățămîntului nr. 146 din 1965, sînt următoarele : Secția reală : Literatură română — scris și oral, matematică — scris și oral, fizică — oral, chimie — oral, Istoria României — oral, noțiuni de marxismleninism — oral. Secția umanistă . Literatura română — scris și oral, o limbă modernă limba rusă, engleză, franceză, germană sau limba latină, la alegere — scris și oral. Istoria României — oral, noțiuni de marxism,leninism — oral, chimie — oral sau fizică — oral, la alegere, biologie generală — oral. Candidații de la școlile sau secțiile cu limbile de predare ale minorităților naționale — atît cei de la secția umanistă cit și cei de la secția reală — vor da examen și la limba și literatura maternă — scris și oral. Programele după care vor fi examinați candidații la toate aceste obiecte sunt următoarele : LITERATURA ROMÂNĂ Din materia clasei a IX-a: FORMAREA LIMBII ROMÂNE. Teritoriul pe care s-a format poporul și limba română. Limba română, limbă romanică. Caracterul latin al limbii române, oglindit în gramatică și lexic. Elemente autohtone. Influențe tare asupra limbii române. Dialectele exercilimbii române. Subdialecte, graiuri. Limba vorbită și limba literară. CULTURA ȘI LITERATURA ROMÂNA ÎN SEC. XIV—XVIII Începuturile istoriografiei în limba română (Gr. Ureche și Miron Costin, în Moldova, Radu Popescu, C. Cantacuzino în Muntenia). ION NECULCE. „O samă de cuvinte“ (prezentare generală). Figura lui Ștefan cel Mare și a spătarului N. Milescu. Importanța acordată de I. Neculce tradiției istorice a poporului. Valoarea literară a legendelor. „O samă de cuvinte“ și Cronica lui I. Neculce, izvor de inspirație și model de limbă pentru scriitorii noștri. DIMITRIE CANTEMIR. Scurtă prezentare a vieții. Studiile. Activitatea sa de scriitor (Istoria ieroglifică). Descrierea Moldovei. Descrierea frumuseților și bogățiilor patriei, a tradițiilor poporului, cunoașterea folclorului, latinitatea limbii. Prețuirea producțiilor populare. Valoarea operei sale științifice și literare. Patriotismul și umanismul scriitorului. Erudiția sa. însemnătatea internațională a operei științifice a lui D. Cantemir. Locul istoriografiei în dezvolarea culturii și literaturii române. Concluzii. Idei principale în istoriografie: originea romană a poporului român ; unitatea românilor; ideea originii latine a limbii române; patriotismul cronicarilor. Contribuția cronicarilor la dezvoltarea limbii literare. Elemente cărturărești și elemente populare în limba folosită de cronicari. CULTURA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ IN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XVIII-LEA ȘI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA, IN TRANSILVANIA, TARA ROMANEASCA ȘI MOLDOVA Școala ardeleană. Cauzele apariției, caracterul progresist, limitele ideologice. Activitatea lui S. Micu, Gh. Șincai, P. Maior, Ion Budai Deleanu. ION BUDAI DELEANU. Țiganiada, operă de critică violentă la adresa regimului feudal, a monarhiei, a jugului otoman și a corupției moravurilor epocii. Cîntul X (fragmente). Țiganiada, prima epopee a literaturii noastre. Dezvoltarea literaturii în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Cadrul economic, socialpolitic al epocii. Dezvoltarea culturii naționale. Școala (Gh. Lazăr și Gh. Asachi). Organizații cultural-politice Presa. Teatrul. Literatura. Valorificarea folclorului. Traduceri și adaptări din literatura universală. Clasicism și romantism. Romantismul românesc. VASILE CIRLOVA. Cîntăreț al năzuințelor poporului în preajma revoluției de la 1848 Marșul românilor. Ramurile Tîrgoviștii (analiză literară). Admirația poetului față de trecutul glorios al poporului. Influențe preromantice. ION ELIDE RĂDULESCU. Activitatea lui I. E. Rădulescu. Gramatica românească. Prefața, justețea părerilor lui Eliade Rădulescu în problemele limbii, în această epocă (simplificarea alfabetului, lupta împotriva etimologismului, adoptarea principiului fonetic în ortografie, îmbogățirea vocabularului). Limitele de concepție în activitatea scriitorului: MIHAIL KOGĂLNICEANU. Activitatea lui M. Kogălniceanu ca îndrumător al culturii și literaturii. Dacia literară. Programul Daciei literare. Interesul pentru studiul științific al istoriei. Activitatea ca orator.Cuvînt introductiv la cursul de istorie). Discursul despre „îmbunătățirea soartei țăranilor“. Rolul lui M. Kogălniceanu în îndrumarea culturii și literaturii noastre. NICOLAE BĂLCESCU. Viața și activitatea. Editarea revistei Magazin istoric pentru Dacia. Opera. Românii sub Mihai-voievod Viteazul (fragmente) — analiză literară. Evocarea luptelor eroice ale poporului român sub conducerea viteazului domn, în scopul educării patriotice a contemporanilor. Importanța operei. Concepția istorică a lui N. Bălcescu. Valoarea artistică a narațiunii, a descrierilor, stilul operei. Locul lui N. Bălcescu în literatură. N. Bălcescu, înflăcărat patriot, luptător revoluționar consecvent, scriitor militant. Contribuția lui N. Bălcescu la dezvoltarea limbii literare. GRIGORE ALEXANDRESCU. Activitatea literară. Opera. Poezia patriotică. Umbra lui Mircea la Cozia (analiză literară). Evocarea figurii lui Mircea cel Bătrîn, apărător al libertății țării. Admirația pentru locurile istorice, amintind trecutul glorios de luptă al poporului, încrederea poetului în progres, în viitorul luminos al omenirii. Condamnarea războiului. Folosirea decorului natural. Fabula. Toporul și pădurea (analiză literară). Semnificația socială a fabulei. Personajele. Locul scriitorului în literatură. Importanța operei lui Gr. Alexandrescu pentru dezvoltarea literaturii noastre. Introducerea și popularizarea în literatura noastră prin opera lui Cr. Alexandrescu, unor specii literare (fabula, satira, epistola, meditația). COSTACHE NEGRUZZI. Activitatea literară. Opera. Nuvela istorică — Alexandru Lăpușneanul (analiză literară). Arta compoziției. Conciziunea stilului. Locul scriitorului în literatură. C. Negruzzi, creator al nuvelei românești, deschizător de drumuri și în alte genuri literare,poemul eroic, scrisori literare, fruntaș în acțiunea de promovare a teatrului în limba română, popularizator al literaturii ruse prin traduceri). . . " VASILE ALECSANDRI. Viața și activitatea creatoare. Opera. Poezia. Creații inspirate din poezia populară. Cîntec haiducesc (analiză literară). împletirea dragostei de natură cu dorul de libertate și dreptate a haiducului. Folosirea în mod creator a tematicii, imaginilor și a versificației poeziei populare. Evenimentele social-politice reflectate în poezia lui V. Alecsandri. Peneș Curcanul (analiză literară). Glorificarea eroismului poporului, făuritor al independenței naționale. Naturalețea și muzicalitatea versurilor. Evocarea frumuseților naturii în poezia lui V. Alecsandri. Pastelurile . Oglindirea în pasteluri a frumuseții și privd5aliștilor țării și a dragostei poetului față de natură. Concertul în luncă (analiză literară). Prezentarea în imagini poetice a concertului în luncă. Atmosfera de basm a poeziei. Versificația, limba. Teatrul. Despot-Vodă (analiză literară). Oglindirea luptelor pentru domnie între diferite partide boierești în Moldova din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Caracterul dramatic al acțiunii, îmbinarea elementelor romantice cu cele realiste. Naturalețea versurilor. Locul operei lui V. Alecsandri în dezvoltarea literaturii noastre. Activitatea literară multilaterală (pasteluri, legende, poezii patriotice, opere dramatice). Valorificarea tezaurului artistic al creației populare. Concluzii. Contribuția scriitorilor din generația de la 1848 la dezvoltarea literaturii. Trăsăturile generale ale literaturii scriitorilor generației de la 1848. Caracterul militar al operelor. Elemente clasice, romantice și realiste în creația lor. Inspirația scriitorilor din folclor. Literatura română în perioada de după revoluția de la 1848. Condiții istorice. Dezvoltarea învățămîntului. Presa. Lupta între realism și antirealism în literatura noastră. Societatea „Junimea“. Revista „Convorbiri literare“. NICOLAE FILIMON. Orientarea activității sale creatoare pe linia ideilor revoluționare ale epocii de la 1848. Caracterul variat al activității (ziarist, critic muzical și teatral). Opera. Ciocoii vechi și noi — fragmente (analiză literară). Tabloul descompunerii economico-sociale și morale a lumii feudale. Demascarea caracterului de clasă al aparatului de stat. Zugrăvirea realistă a mizeriei și suferințelor țărănimii iobage. Personajele. Caracterul realist al romanului. Limba și stilul. ALEXANDRU ODOBESCU. Activitatea literară. Interesul pentru evocarea trecutului istoric. (Mihnea vodă cel Rău și Doamna Chiajna). Interesul pentru studiile de folclor. Justa orientare în problemele de limbă — combaterea exagerărilor latiniste. Opera. Mihnea vodă cel Rău (analiză literară). Zugrăvirea conflictelor din sec. al XVI-lea, dintre boieri și domnitori. Figura lui Mihnea vodă cel Rău. Descrieri, portrete, culoarea locală. Dinamismul acțiunii. Expresivitatea limbii. A. I. Odobescu, maestru al limbii literare (fraza bogată, armonia stilului). Locul lui A. I. Odobescu în literatură. Contribuția lui la dezvoltarea culturii și limbii literare. BOGDAN PETRICEICU HASDEU. Activitatea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Opera. Răzvan și Vidra (analiză literară). Evocare dramatică a vieții unui țigan rob ajuns domn al Moldovei. Personajul principal, exponent al urii poporului asuprit împotriva tiraniei. Prezentarea poporului. Folosirea elementelor folclorice: îmbinarea elementelor romantice cu cele realiste în opera lui Hasdeu. Arta caracterizării personajelor, vioiciunea dialogului, pitorescul limbii. Locul lui B. P. Hasdeu în dezvoltarea culturii noastre. Contribuția scriitorului la studiul istoriei și în domeniul filologiei. Prețuirea limbii și creației artistice a poporului. Concepția înaintată asupra formării și dezvoltării limbii literare (Etymologicum Magnum Romániae. Cuvente den bătrîni). Din materia clasei a X-a : —" LITERATURA ROMÂNA ÎN PERIOADA 1870—1916 Condiții istorice: începuturile organizării mișcării muncitorești. Presa muncitorească. (Lucrătorul român, Socialistul 1877. Contemporanul 1881, Munca, România Muncitoare 1902). Reviste literare . Convorbiri literare. Viața. Semănătorul. Viața românească. Facla. Familia. Tribuna. Dezvoltarea literaturii. Realismul critic. Lupta ideologică pe tărâmul literaturii în această perioadă. Societatea ..Junimea“ și revista „Convorbiri literare“. Activitatea de critic literar a lui Titu Maiorescu. Curente literare (simbolismul, semănătorismul, poporanismul). Scriitori reprezentativi în această perioadă. MIHAI EMINESCU. Viața și activitatea creatoare a lui M. Eminescu. Opera literară. Activitatea multilaterală a poetului. Concepția lui Eminescu despre literatură. Epigonii (analiză,literap). Admirația poetului față de îifflT Vidișii săi, însuflețiți de dragoste de patrie și popor. Elogiul închinat scriitorilor din generația de la 1848. Critica atitudinii sceptice a intelectualității epocii. Caracterul de manifest poetic al poeziei. Scrisoarea II și Criticilor mei, satire îndreptate împotriva claselor exploatatoare (disprețuirea adevăratei arte) și împotriva superficialității criticii burgheze. Poezia revoltei sociale (Junii corupți, Ai noștri tineri... Viața), împărat și proletar (analiză literară). Conținutul poemului. Discursul agitatorului revoluționar. Critica violentă a orânduirii exploatatoare, a reprezentanților ei: înfățișarea vieții de mizerie a celor ce muncesc, in contrast cu huzurul exploatatorilor, îndemnul la răsturnarea revoluționară a orînduirii sociale. Limitele ideologice ale poeziei. Poezia „împărat și proletar“, expresie a revoltei poetului împotriva nedreptății din societatea capitalistă, a dragostei sale pentru poporul oprimat. Măiestria compoziției poeziei. Plasticitatea imaginilor, varietatea mijloacelor stilistice. Scrisoarea III (analiză literară). Dragostea de patrie și de popor a poetului, înfierarea liberalismului, a demagogiei patriotarde burghezemoșierești. Compoziția operei. Caracterul dramatic al întîlnirii lui Mircea cu Baiazid. Prezentarea prin antiteză a caracterului demn și simplu al lui Mircea, față de îngîmfarea și dorința de putere a lui Baiazid. Realismul folosit în prezentarea societății burgheze contemporane. Folosirea antitezei, a gradației. Bogăția versificației. Limba. Bogăția vocabularului. Mijloace artistice folosite de poet. Poezia dragostei și a naturii. Floare albastră (analiză literară). Sara pe deal (analiză literară). Luminoasa evocare a naturii și a iubirii. Tabloul plin de viață al satului în amurg. Dragostea poetului intensificată de frumusețea și pitorescul tabloului. Atmosfera optimistă, de încredere în viață, a poeziei. Arta versificației realizată în poezie. Mijloace stilistice. Folclorul, izvor de inspirație în opera lui M. Eminescu. Luceafărul (analiza poeziei). împletirea elementelor de basm popular cu concepția despre lume și dragoste a poetului. Eminescu despre înțelesul alegoric dat poemului său. Caracterul romantic al poeziei Luceafărul. Forța descriptivă a poetului. Peisajul eminescian. Plasticitatea imaginilor. Muzicalitatea versurilor, noutatea ritmului. Poemul „Luceafărul“ sinteză a creației eminesciene. Folosirea și prelucrarea materialului folcloric în creația poetului (Ce te legeni, Revedere, La mijloc de codru, Călin nebunul, Făt-Frumos din lacrimă). M. Eminescu, artist al cuvîntului. Caracterul romantic al liricii sale. Concepția înaintată despre artă a poetului. Contribuția lui Eminescu la desăvîrșirea limbii literare. Importanța operei lui Eminescu. ION CREANGA. Viața și activitatea creatoare a lui I. Creangă. Opera. Amintiri din copilărie — fragmente (analiză literară). Conținutul operei. Zugrăvirea realistă a vieții satului din prima jumătate a sec. al XIX-lea. Puternica dragoste față de țărănimea muncitoare. Zugrăvirea mizeriei satelor. Critica educației și a metodelor pedagogice înapoiate din învățămîntul vremii, a sistemului de recrutare în armată, a clerului. Oglindirea realistă a tradițiilor poporului. Umorul și forța satirică a scriitorului. Arta povestirii, a descrierilor de natură și a portretelor, plasticitatea imaginilor. Reproducerea cu mare artă a graiului vorbit de popor. Poveștile. Prelucrarea plină de măiestrie a tezaurului folcloric. Originalitatea poveștilor lui Creangă. Caracterul lor realist: împletirea fantasticului popular cu realitățile sociale. Povestea lui Harap Alb (analiză literară). Îmbinarea cu iscusință a elementelor realiste cu cele fantastice. Personajele basmului. Mijloacele artistice folosite în redarea conținutului. Meșteșugul artistic al scriitorului. Limba și stilul narativ oral. Caracterul popular al operei. însemnătatea operei lui Ion Creangă. Contribuția scriitorului la dezvoltarea literaturii și a limbii literare. ION LUCA CARAGIALE. Viața și activitatatea creatoare a lui Ion Luca Caragiale. Opera. Dramaturgia (O noapte furtunoasă, Cornu Leonida față cu reacțiunea, Năpasta). O scrisoare pierdută (analiză literară). Conținutul. Demascarea strînsei împletiri de interese dintre burghezie și moșiehmne, a parodiei sistemului electoral burghez. Trăsăturile comune ale personajelor : demagogia, imoralitatea, incultura, ipocrizia. Caracterul tipic al personajelor. Măiestria dramaturgului în caracterizarea personajelor prin limbaj, gesturi etc. Realismul comediei. Mijloacele folosite de Caragiale pentru realizarea comicului și caracterizarea personajelor. Comedia „O scrisoare pierdută“ cea mai de seamă creație a realismului nostru critic. Epica. Momente și schițe (prezentare generală). Temele. Particularități artistice. Nuvelele. Două loturi (analiză literară). Conținutul. Reliefarea mentalității micului burghez, cu visurile lui mărunte de îmbogățire. Figura lui Lefter Popescu. Caracterul realist al nuvelei. Limba și stilul. Contribuția lui I. L. Caragiale la dezvoltarea literaturii noastre. Opera lui I. L. Caragiale culmea realismului critic în literatura română. Valoarea patriotică și democratică a operei lui Caragiale. Caracterul ei popular. Opera lui Caragiale, model de măiestrie artistică. Locul lui I. L. Caragiale în literatura noastră. ION SLAVICI. Activitatea literară. Opera. Moara cu noroc (analiză literară). Imoralitatea și lăcomia celor două personaje principale, rezultînd din felul de viață al burgheziei. Realismul scriitorului în prezentarea critică a familiei burgheze, descompusă din punct de vedere moral în procesul de înavuțire. Particularitățile artistice ale operei. Sobrietatea stilului. Caracterul popular al operei lui Slavici. Realismul operei, oglindit în critica și demascarea moralei burgheze. Contribuția la dezvoltarea prozei pe linia realismului critic. Locul lui I. Slavici în literatura noastră. ALEXANDRU MACEDONSKI. Activitatea variată a scriitorului, întemeietorul revistei Literatorul (1880). Elemente de critică socială la adresa societății burgheze în ciclul de poeme Nopțile (Noapte de ianuarie, Noapte de noiembrie). Poezii antidinastice. Rondeluri. Opera. Noapte de mai (analiză literară). Imn închinat naturii. Varietatea figurilor de stil. Al. Macedonski, teoretician al simbolismului în literatura română. însemnătatea operei lui Al. Macedonski. GEORGE COȘBUC Activitatea literară. Opera. Nunta Zamfirei (analiză literară). Conținutul. Gradarea momentelor. Realismul descrierilor. Puternica afirmare a dragostei de viață a poporului. Plasticitatea și bogăția imaginilor. Expresivitatea limbii. Influența poeziei populare. G. Coșbuc, cîntăreț al iubirii. Redarea gamei variate a sentimentului de dragoste din sufletul omului din popor.Dușmancele, La oglindă, Scara, Spinul etc.). Dușmancele (analiză literară). Natura în poezia lui G. Coșbuc. Sublinierea legăturii permanente dintre omul din popor și cadrul natural în care trăiește. Varietatea aspectelor naturii în pasteluri. Natura privită ca un izvor nesecat de energie (Vara, în miezul verii, Iarna pe uliță etc.). Vara (analiză literară). Oglindirea trecutului de luptă pentru libertate în poezia lui Coșbuc. Istoria văzută de Coșbuc ca o luptă pentru libertate. Realismul interpretării trecutului istoric. (Pașa Hassan, Dorobanțul Rugămintea din urmă). Poezia de protest social Condamnarea asupririi burghezo-moșierești, a statului și a instituțiilor regimului, zugrăvirea realistă a sentimentului de ură a PAGINA 2