Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-06-21 / nr. 50
208 davo-romănă, iar ei cu această alianță nu mai pot fi bătuți la Dunăre. Era ușor a umili pe poartă atunci, cănd ruștii veniți în principate la tote de a gata, primiți ca prietini, ajutați cu brațe și cu bani. Dacă însă rușii pot veni ca subjugători, atunci aceste brațe și acei bani vor fi împrumutați prietinilor noștrii în contra lor. e o anarhie ar fi să ne pese mai mult. Lăsăm însă, că vecinii p au dreptul a se amesteca în trebile interne ale altora pănă acelea rămăn între mezuinele patriei,garda rațională, adică armarea tuturor vinilor și a tuturor carii au a perde, cum și siliția regulată va ști ține în respect pe toți acei furiați carii stau să dea balarda în Dzeu, cum și pe toți proletarii și pe cei lacomi la averea sau și la viața altora. Lipsa armelor se simte, însă pe lăngă căteva mii strecurate în țară, prietinii europeni ne vor mai trimite nesmintit, iar 50 mii brațe se vor afla pe toată întămplarea, care le vor ști purta acum îndată, soldații eșiți, dorovanții, plăiașii, granițarii dela Dunăre ș. a. conduși de bărbați arzători pentru fericirea patriei, formează simburele unei garde naționale, precum miliția al unei armate. Îsă clrepturile protectoratului! Dați să le mai lămurim odată. (Va urma.) Știri mai până din Morarzie. Nu e adevărat, că slavo-croații s'ar fi domolit, din contră gătirile pentru răsboiul cu Ungaria curg (pănă în 23. Iunie) ca nici odată. Batalionele granițare romăne și săcuie care de curănd luaseră poruncă a eși din țară, astăzi în 1. Iulie n. fuseră contramandate să rămănă acasă; peste aceasta săcuii tot nu eșia, căci ei ce gătesc a se apăra de muscali, sau a șieși asuprăle. Se vorvește și pentru un corp de iniație la granița transilvană. - Dela Cercasia. Aflăm de sigur, că bătaia curge ne'ncetat. HROMICĂ STRDMNĂ. Dela Germania și Prusia șirile ve ajung pănă la 17. Iunie; aceleaș poartă în sinul lor semânța unor evenimente fatale, grandiose. Dieta din Francourt tot teme și de alegerea împăratului nu se poate apuca, iar partida se întărește peste așteptare. În dieta din Berlin opoziția răștigă majoritate în contra partidei ministeriale și răsturnă proiectul constituției lulerat și propus de guverniu, pentru că nu i se văzu democratic destul, ci tot cam aristocratic. În 11 la Berlin iar lu o ciobnitură între garnizoană și cetățeni, era pe aci să iasă a 27-a ediție a revoluției. În marea baltică se apropie o flotă rusascuă mare, și nu mai încape îndoială, că și armata pe uscat stă tolema la mezuinele Prusiei. Măcar de ar căpăta rușii de lucru acolo, precum și este speranță, pentru că republicaniemul amenință toate tronurile, prin urmare și pe al Rusiei. Ce se va proclama republica în Germania, va trebui să curgă sănge mult. Italia. Din cămpul luptei. Lovirile cele mai până între austriaci și piemontezi se făcură la Vicenza, despre care feldmarșalul Radețchi trimite din cartirul său general dela Longare 11. Iunie următoriul văletin arhiducelui Ioan la Iasbruc: În 9. Ienie seara ajunsese cu armata mea la Vinența, prins șanțurile și toate posițiile dușmani In zioa următoare am și celui ce le avea afară din cetate. Seara cetatea capitulă în căt măi pe voiu întra cu tote oștirile mele în năuntru. Trupele romane 15,000 la pomăr se îndatorară supt jerămănt, că se vor restringe peste râul Po și în restimp de 3 luni nu vor suferi a mai fi întrebuințate în contra noastră. În cetate aflarăm mult praf de pușca, arme și alte muniții. Ofițirii și soldații noștri se luptară și aci ba desperați, din care pricină și perdutăm 20, iar ostași de rănd 4600, leșinarul nostru 1800. Geeveral maiorul prințul Tacsis fu rănit; colonelul Copal dela al 10-lea batalion de vănători încă căpătă o plesură însemnătore, iar colonelul l. Cavanag de la reg. lui Franț Carol căzu mort. Căpitanul dela cavalerie prințăl Rud. Lihhtenstein căpătă o plesură ușoară. Astăzi plec cu trupa cea din tăie la Verona, iar a doa o lasazi, ca st șmi mijlociască comunicația ce provințiile împărătești. Tot acum trimit o divisie carea să mi deschidă o comunicație pe la Valea arsă către Roveredo. În acel vuletin către uapet aflăm o știre ce zice, că italianii ar fi coprine cetatea Rivoli, iar ai noștri ar bombarda tocma acum orașul Treviso. Se vorbește cu multă încredințare despre o încetare de arme pe căteva săptămăni, cu atăt mai vârtos, că ambele armate luară neștepusăciuni atăt de tari, în căt are voie se pot respinge din acele. Dela Neapol ajuns știrile pănă în 4. Serie. Regele trimise 4008 ostași la Calabria spre a ținea în frăți pe calabrezi, ci să nu poată tinde mănă de ajutoriu neapolitanilor. Cele mai multe provinții din acest regat își aleaseră guberne provisore și se pregătesc pentru o lovire înfricoșată cu armata regelui. Oamenii începură preste tot a contați clopotele de pe la biserici și a În 2. Iunie soei un curier la regele de la Albert care'l poftește, ca să trimită regulet plățile volontirilor, porestindei totodată, ca să trimită roă ajutore atăt în bani căt și în miliție, căci altfel cu cum va isprăvi cu austrian în Lombardia, își va concentra toată armata asupra Neapolului și'l va da jos de pe tron. Generalul piemontez Bava, care și pănă acum confățtui mai mult în contra austriacilor, este denumit de generalisimii peste toate oștirile italiane, forșa din ele tunuri. REDACTOR GEORGHIcC BARIȚG. VCDITOR IOAN GĂTT -