Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-08-09 / nr. 65
272 vilțimii inițial, și ctirpirea sărbilor din acele ținuturi și cu colonisarea de maghiari și săcui (?7). Hrabovschi pe la 31. Iulie sta gata să bată Naisarul (Neoplanta) cu tunuri, căci sărbii de acolo încă se țin tare în contra ministeriului. Sărbii se mai laudă că așteaptă 25 mii armați din Serbia spre ajutoriu. (Mai multe gaz.) După Cuzburi (gazeta ofic.) sărbii puseră prețuri pe capetele ungurilor ca odată turcii, pentru un cap de rănd plătesc 1 f. arg., pentru cap de ofițer sau aristocrat 1 galbin. Alte tirănii ale sărbilor puse adeverează oficial, se pare că mai multe sunt calomnii și scorneli din spaimă. Agram. Banul Ieracic prin decret din 1. August opri strâns cercularea bancnotelor ungurești în Croația! Deșmănia merge departe. Călătoria banului în părțile slavoane, regularea unor diferințe ce mai domina între foștii proprietari cu iobagii, concesia ce făcu sărbo-slavonilor de a pute trage sare marină de Sicilia numai cu 2 f. arg. maja (unde sarea în Ungaria este cu 6. 8, 10 fior. arg.) produse nespusă bucurie între locuitori și tot odată nălcă entusiasmul pentru banul. (Aggam. Ztu. et Nemz.) ȚARA ROMĂNEASCĂ și MOLDOVA. Dela București ne sosiră știri pănă în 5. Aug. După căteva scrisori scotem esenția lor în următoarele: Sosirea Danului Nic. Golescu luni seara dela Giurgiu însuflă nădejdi frumoase romănilor. Turcii vorbiră astădată cu mare sinceritate; ei aflară romănilor greșeli mari, căci nu'și arătară mai de mult simțemintele cătră În Portă, căci de o făcea, el scăpa de mult de influența nordică. Noi noi apelăm la istoria veacului trecut, abstragem însă deocamdată dela maltratările suferite odinioră dela turci, sau mai dea dreptul și de la familiile din Fanar, care căuta să apuce și să țină tronurile romane spre a trece peste ele în sf. Sofia, apărăm numai, că atăt istoria, căt și posesiunea noastră geografică ne trage firește ca să gravităm pururea cătră Constantinopol oricine va fi domnitoriul lui, mai mult de căt cătră oricare altă parte a lumii. Luați sama prea bine, apuleați harta la mănă și veți vedea, că Dunărea nu poate fi fără Dardanele, cum nici acestea fără ceea. Socotim că istoria celor 1400 ani ar trebui să convingă despre aceasta pe tot, pe ostașul strateg, pe politicul, pe teologul de relegea răsăriteană și chiar ne neguțetoriul. Ori căci nu ne punem pe ponturi mai nalte de vedere, căci nu vedem reporturile intrenaționale așea cum ni se arată ele directe La Constantinopol se trimiseră numai 5 deputați, destui dacă sănt harnici și deștepți, precum ne și garantează numele lor, adică Ștefan Golescu, Nic. Bălcescu, Nic. .. Vasiliad Neguretoriu, Grig. Grădișteanu, Dim. Brăteanu. Pe acești deputați carii porniră în 5. Aug. dela Giurgiu îi însoți un turc fruntaș care ia cu sine și depeșe de recomandație dela Suleiman pașa. Punturile constituției despre care se crede că vor suferi modificație se numesc vreo 3, garda pațională, libertatea tipariului și monastirile închinate, unde călugării greci nu e aici o îndoială că vor văna cu toate mijloacele între venirea soliei rusești. Însă de toate acestea și de alte modificății nu se poate prezice sigur nimic, îndată ce vom socoti că romănii se vor încorda ași păstra dreptul de o independentă constituire internă națională. Suleiman pașa mai făcu una bună. Prin notă adresată consulatelor străine în București îi invită ca să se înțeleagă oficial cu guberniul țărei. Avea consulul englez și veni în 4. Aug. la palat în sunetul musicei și arătă că el în numele Britaniei recunoaște constituția. Tot în 4. sosi aici și Omer pașa comandantul trupelor de la Giurgiu urmat de 6 soldați. Acest pașă e un renegat (german?), bărbat deștept, generos, soldat prea brav. Dr. Eliade plecă în aceeaș zi la Giurgiu spre a ține o conferință cu Suleiman pașa. Aci se formă un comitet numit al regenerației din 19 persoane. Lucrările lui secrete pănă acum nu sunt cunoscute; el deocamdată de de prilej la feliuri de prepuneri. „Poporul suveran” dela Nr. 15 o începu foarte bine. Acesta și „Pruncul”vor rivalisa, HROMICĂ STRĂINĂ. Italia. Ministeriul de resboiu din Viena împărtășește următoriul raport al feldmarșalului Raderci de la Milano din 6. Aug. „Cetatea Milano (Mailand) este în mările noastre; ea se supuse grației J. S. Maiestăți, și ea astăzi pe la 12 care intraiu ce brava mea armată în trânsa. Armata piemontesă astă noapte părăsi cetatea și în urma unei învoieli făcute de nou cu cetatea, pănă măne trebuie să se afle peste răul Ticino afară de mezuinele împărătescului teritoriu. Armata noastră își începu ofensiva painte de două săptămăni de la Verona; în acest restimp repurtă învingeri strălucite la Roma campania, Custozia, Volta, Cremona, Pițlghertone, în apropiere de doă zile de la Milano, și acum se află domnitoare peste capitala lombardică; ea dar și comandantul ei crede că și au plinit datoria către pre iubitul monarh și către prea dorita sa patrie cu toată loialitatea și credința, căci pe pămăntul lombardic nu se mai zărește picior de dușman. Acest raport îl trimit către valtul ministeriu de resboie prin unul din cei mai bravi generali ai armatei prin gr. Clam, asemenea spedlalii și la DÎ. S. Mai, pre bravul general-maior principele Frid. Lihtenștain, ca săi aducă acest îmbecurătoriu nunciu la Insbruc.” „Radețcui m. p. feldmarșal.” (Mien. Zeu..) REDACTOR GEORGIE BARIȚ. EDITOR IOAN GĂTTI.