Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)

1861-05-20 / nr. 41

180 6 septămâni, mi căpătându aceasta viu a ce folosi de ocasiune, făcu o cvitanțiă despre plata ca dela 1. Ianuarie, o dete advocătului Elecheș, care sa sorvi dela sine anticipative în gal- Bani, și ce urcă pn carulu morții de viu. Bătătoriu au ochi fu aceea, că „necunoscutulu cărăușiu își slobozi înainte de plecare o pușculiță în fântână, și o împlu proaspetu înaintea lui Nememan Abrudu. Așia an Dumineca din 19. Maiu ne aa 11 oare de zi plecă din Abrudu cu o ladă că coferu alu său și totu paculu celu avea îlu puse pre carulu necunoscutului mi seara aa 6 oare tractă cu vinu cu apă acră în Auraria la G. Marcu pre acestu necunoscutu dinpreună cu presumtiva lui nevastă, care sub pretestu, că apă și perdutu bărbatulu său 100 fr. pn Abrudu ce reîntoarse cu unu calu înapoi; eară Nemeș plecă spre Bălgradu cu ocasiunea cunoscută, cum a venitu elu apoi din Auraria și unde la omorâtu cărăușulu seu nu să știe, dar acestu cărăușiu, comisariu de drumu, cum zise că e, luni în 20. Maiu pre aa 3 oare după prănzu ce reiîntoarse cu caii obosâți și mai căzuți de pre picioare la Abrudu, stetu puțintelu dinaintea casei din care a încărcatu pre Nemeș, vendu cu 46 or. v. a. calulu cu care trămisese din Aurariă pre Brate Mariscuția, care după ce nu află 100 cea fiptă pentru care o trămisese soțiulu ei de bandă pieșise acestuia spre Auraria înainte, și se reîntoarse eară cu elu și curăndu o tuli, avăndu lada sau coferulu și bagagea lui Nemeș încă pre căruță, care le văzu servitoriulu lui Sabo Iștvan, la care locui Nemeș și anunțiă aceasta arătu acestuia cătu și nevestei lui, dar aceștia că c'au sciutu de totu planului chiămară anume pre acelu necunoscutu, ba ce ducă ape Nemeș aa Beagradu, seau că nu le tresări prin capu o asemenea crimă, în totu casulu însă arătară o nepăsare de neiertatu.” Prevăndu începu a ce reapăndi faima despre reîntoarcerea cărăușiului lui Nemeș și a readucerei coferului în Abrudu acesta era dusu și ascunsu și Abrudenii fură numai joi în 24. Maiu surprinși prin o estafetă trimisă din Belgradu, de mortea cea spărietoariă a lui Nemeș, alu cărui trupu stătu de Duminecă în 19. spre 20. Maiu pănă Mercuri în 23. în apă, sub podulu de preste drumulu țărei se duce dela Beogradu la Mureșiu Porto, la crucea roșie îmbracatu cu toate hainele, legatu de mâna dreaptă cu o fune lungă de hamu și cu unica pușcătură în furca pieptului ce făcuse o gaură de unu policariu în diametru largă mi 11/ lungă. Se dă cu socoteală că ne cunoscutulu cărăușu presumtivulu bărbatu seu amantu alu Marișcuței Brate, care'și minți numele, căndu Lacatoșu Laioșu, căndu Balașu, căndu Boroș Laioșu pti komisarius hasar. 187 vărad ptoza in Agadp, ucise pre Nemeșu pn Valea ampoiului între Meteșu și Bearpadă mi trecu cu elu mortu prin Belgradu pănă la podulu numitu sub care'lu lăsă cu funia ce ca găsitu de măna acestuia. Ana sub podu e tare afundă și trupulu îlu descoperiră mocari țigani, ce umblă a păscut în lacuru de sub podu și dimpregiuru, numai a 3-a zi seră. (Despre îmormăntare va urma.) bațiunea se va esecuta și în Ardealu cu sila dela cei ce n'or plătio de sine. În Chioaru ni se împărtășește, că congregațiunea din 14. Maiu s'a dachiaratu, că nu va sili pe soldații facultați a se duce la arme, ai va roga locuuiința, ba prin condusulu dietalu să se facă mi aici o punere la cale. Bară ne rudele curiei îlu rogă Ka să priimească și romani aa rabla septemvrrală, unde ni ce află nici unulu și propune pe Dlu. căpitanu supr. și ne vicecăpitanulu. În Epacna au alegerea de deputatu la dietă ce făcu erăș o climpiță originală, maghiarii văzăndu, că candidatulu romanu Marcu Florianu e cu 200 voturi preste candidatulu loru, au uniră partitele mi au chiămatu din satele vecine ki tragerea clopoteloru necine au aflatu, numai ka ce dâie voturi mi ași areeșiră abia cu 20 voturi preste romani, va se zică totu frățietăți. Seren. Ca D. O. gubernatoru Fridericu de Lichtenstain a părăsitu Ardealulu în 28. Maiu, lăsăndu după sine o faptă eternătoare, unu capitalu de 1000 fiorini alu căroru interesu să cedeeau vreo văduvă seau lipsitu cetățanii din Sibiiu fără osebire confesii naționale, suptu dispusăciunea oratorului, burgmaistrului și vicenotariului. Căte fundațiuni s'au mai făcutu cu asteesiu de condițiuni, fără ca să fi luatu parte și romănulu dele? Ba era pe aci se ne perdemu și fundațiunea națională Romaniciană, deacă era metropolitulu slabu de îngeru. De aci se ne înteresămu mai multu de fundațiunile comune ale țărei, din care unu numeru mare se află și în Viena pentru ardeleni, cine le cunoaște însă, și oare cei ce le știu și le potu ști, voru amăna a ni ne scoate din întunerecu, ba să ne putemu folosimi noi din ele.? Așteptămu și pretindemu. Dela dieta Ungariei totu cuvăntămi preste cuvăntări și resultatu încă nimica. Senatulu imperialuearăș începu ședințele cu discuțiunile pentru ziurnele deputațiloru și neresponsabilitatea loru. - Viena apoi așteaptă, ca Ungaria cu adresa să trimită și o deputăciune care să tractează în causa Ungariei, alteeliu se va trimite în Pesta iarăși unu locotenentu, ca și suptu Leopoldu. - Brașovu, 31. Maiu. Mai multe. Pe lângă toate, că timpulu ploiosu și frigurocu începe a face locu și zileloru mai plăcute de veară, totuși ne supără de altă parte enorma urcare a prețului vindualeloru, pe care în Brașovu nu l'amu mai pomenitu; grăulu 9 - 10 ep. m. a. porumbulu 6 mi mai sine mi după această scumpete totuauna mi manufacturele de scumpe încătute pune la cugete. Aici vorba zilei e întrebăciunea: Dietă transilvană, op chiesenatulu imperialu, minovitatea ce ni-o aduse „Nep. Nacht.** din Viena, cumcă pn 26. Mai e'a ținutu în Viena o consultare ministerială, pn care ca olăritu, ka îndată după primirea adresei dietei ungurești, ci ce provoace aceasta, ca îndată se trimită deputați la senatulu imperialu, precum și croații; eară în Ardealu voru să se escrie fără amănare alegerile directe, încă ocupă multumințile constituționalitaru. Potu asemenea de impuitoare e mistirea cor. pestanu. ks Mai. S. vrea a emite unu ultimatu cătră națiune și a întroduce iarășu unu provisoriu. „Episcopulu Hainald - în fața căruia să se oi dechlaratu Maiestatea Sa așa întrebă: și apoi mai ce Maiestate? Dela în. c. gubernu transilvanu veni la deregatoriile de aici mandaturia ce îngrijească cu deosebire, ca tote eshibitele privațiloru date la deregătorii să fie bine timbrate, eră confir mape la Redactoru răspunzatoriu IACOBU MUREȘIANU. PRINCIPATELE UNITE. București. În 12. Maiu a. c. se compuse ministeriulu nou astfeliu: Dn. Ștefanu Golescu, la interne cu președință; D. Grig. Arghiropolu la justiție; D. V. Mălinescu la culte; D. S. Bălcescu la finanțe; D. Bolintineanu an ecrepne mi ad interimu an controlu; D. colonelu Sameșescu ad interimu la oștire. În 13. Maisesmi înfățișă acestu minieteriu pn camera mi wi de de prefesiunea de credință, scurtu, cum că anpomnire a administra țera în cerculu legalitatei pănă la apropiată unire a ambeloru ministere. În 6. Mail alesă camera de membru ai comisiunei centrale pe: D. Ioanu Bălăceanu, Dr. D. Nicolescu, D. G. Văleanu și D. Barbu Slatineanu. Cursurile la bursă în 31. Maiu c. n. stau așea: Esighiege de concursu. Pentru postulu de invettatoriu, la scola normala romana de ritu greco-orientale in Santu-Miclausiulu mare, cu care sunt impreunate, pe langa unu salariu anualu de 336 fr. v. a. si cortela naturala, urmatoarele emolumente: 5) 50 mergete de grau curatu. b) 25 mestesatu ori porumbu. s) 100 ronti de sare. d) 50 punti de luminari. e) 21, jugere pamentu de semanatu, si f) 71/2 stangini de lemne de focu. Competitorii ce voinescu a ocupa rostala acesta au de a si asterne pelitiunile provediute“en documentele necesariila subscrisa deregatoria orasiana pana la 21. Iulie 1861, Comuna S. Miclausiului mare 2-3 in 2./14. Main 1861. Edigisneaca Apariulu As IOANNE GOEII.