Inainte, ianuarie 1952 (Anul 9, nr. 2150-2176)
1952-01-17 / nr. 2164
INAINTEZ _____ ............................. ................................ Centenarul Caragiale Com întâmpină cenaclul literar „Slova Nouă“ sărbătorirea lui Ion Luca Caragiale în ziua de 13 ianuarie 1952 si a ținut la cenaclul „Slova Nouă” o ședință cu scopul prelucrării sarcinilor ce revine cenaclului din planul de muncă întocmit de comitetul regional pentru sărbătorirea centenarului lui Ion Luca Caragiale. La începutul ședinței tov. Pârlea George, elev în clasa XI-a B a Colegiului Popular „N. Bălcescu” a dat citire poeziei „Odă lui Caragiale”. In urma discuțiilor făcute pe marginea acestor versuri s-a constatat că autorul a reușit să redea popularitatea operei lui Caragiale și a prins foarte bine faptele pentru care Ion Luca Caragiale este apreciat de clasa noastră muncitoare, care este conștientă că „socialismul și viața nouă nu se pot construi cu cațavenci și trahanachi”. În cea de a doua parte a ședinței s’a dat citire planului de muncă, după care, la discuții, membrii cenaclului au primit cu entuziasm propunerile comitetului regional pentru sărbătorirea centenarului lui Caragiale, luându-și o serie întreagă de angajamente a căror realizare să arate dragostea tinerilor scriitori din acest cenaclu față de cel care a biciuit moravurile putrede ale societății burgheze. S’a hotărît astfel ca să se organizeze o ședință festivă pentru comemorarea a 100 de ani de la nașterea lui I. L. Caragiale, scriitorul care și-a exprimat dragostea fierbinte ce o nutrea poporului muncitor, prețuirea ce o dădea calităților morale ale poporului. Cu ocazia acestei ședințe, cenaclul literar își va schimba numele la cenaclul „Ion Luca Caragiale”, lucru ce va face ca activiștii acestui cenaclu să se simtă mai strâns legați de marele prozator și dramaturg. In colaborare cu liceul teoretic nr. 1, cenaclul literar va organiza un simposion în care se vor citi lucrări literare închinate marelui Caragiale sau se vor face lecturi din opera sa. In cinstea centenarului lui Caragiale, tineri activiști ai cenaclului nostru vor dramatiza schițe și momente scrise de marele creator Ion Luca Caragiale, dramatizări ce vor fi interpretate de artiștii Teatrului Național din Craiova. Printre acestea se numără și dramatizarea schiței „Vizită”, făcută de tinerii Pârlea George și Drăgotescu I. Pentru a populariza opera lui Caragiale, membrii cenaclului literar vor contribui cu lucrări originale la audițiile stației de radioamplificare închinate lui Caragiale și vor activa pe locurile lor de producție prin ținerea de recenzii asupra operei lui Caragiale și prin întărirea agitației vizuale legată de personalitatea marelui Caragiale. In felul acesta membrii cenaclului literar „Slova Nouă” își manifestă dragostea lor nețărmurită față de acela care a făcut din condeiul său o armă de luptă împotriva fărădelegilor din timpul societății în care a trăit. PREDA TEODORA coresp. Din activitatea secției artă și cultură a raionului Brabova Organizarea temeinică a muncii culturale în perioada de iarnă a început să ia un avânt tot mai mare în raionul Brabova. Peste tot, în gospodăriile agricole colective, în cele de Stat și în cadrul căminelor culturale, datorită muncii de lămurire desfășurată de agitatorii, tot mai mulți oameni ai muncii iau parte la acțiunile culturale întreprinse. Nu de mult pentru îmbunătățirea muncii sportive s’au distribuit căminelor culturale șase mingi de fotbal, mingi de volei, 7 perechi de schiuri, precum și numeroase garnituri de șah. Tinerii și cei vârstnici folosesc aceste materiale în perioada de iarnă. Pentru îmbunătățirea activității culturale, s’a cheltuit suma de lei 141.800, din care s’au cumpărat 554 metri pânză necesară confecționării cortinelor de la căminele culturale și altele. Căminelor culturale li s’au asigurat canitățile de lemne necesare, iar în ultima lună s’au cumpărat 1534 cărți și broșuri cu care s’au înzestrat 15 cămine culturale din raionul Brabova. Aceasta a atras după sine și creșterea simțitoare a numărului de cititori, reușindu-se a se citi în lună a anului 1951, peste ultima 1620 cărți de cei 2030 cititori. Exemplu vin de felul cum a știut să mobilizeze țăranii muncitori la cititul cărților ni-i dă vtemista Nedelcu Reza, bibliotecară în comuna iVfeleni, care popularizând ultimele cărți apărute, ținând evidența cititorilor și a cărților citite, a antrenat un număr de 30 tineri și numeroși vârstnici de a lua cu regularitate cărți de la biblioteca căminului cultural pentru a le citi. Totodată s-a format și o echipă artistică de jocuri și teatru care se pregătește intens în vederea alcătuirii unui program artistic - cultural. Ocupându-se de desvoltarea căminelor culturale, Sfatul Popular raional prin secția de artă și cultură a sprijinit efectiv ridicarea de noi cămine culturale, reușinduse ca în comuna Șumandra să se termine nu de mult construcția căminului cultural. In bătălia pentru culturalizarea maselor largi populare, secția raională artă și cultură Brabova, reușește, cu sprijinul partidului, să-și ducă la bun sfârșit sarcinile mărețe ce-i stau în față, luptând pentru ca tot mai adânc în rândul țăranilor munciori să pătrundă cultura nouă, sănătoasă, care-i va ajuta să contribue mai activ la construirea socialismului și întărirea păcii. N. SPÂNU,, coresp. Ajută elevele codașe la învățătură Pentru a venii în sprijinul elevelor codașe și a ridica calitatea învățăturii, la școala pedagogică educatoare de fete din orașul nostru a luat ființă încă de la începutul anului școlar, grupe de învățătură. Datorită munciii dusă în cele 15 grupe de învățătură, în primul pătrar procentul corigentelor a scăzut cu 20 la sută, iar în pătrarul al doilea procentul elevelor codașe a scăzut cu 40 la sută. Cu sprijinul cadrelor didactice de la această școală, în pătrarul al Iîl-lea numărul grupelor de învățătură a crescut simțitori, elevele fruntașe la învățătură ajutând pe cele mai slabe să ajungă la nivelul lor, astfel ca școala lor să devină fruntașe în problema învățăturii (Alexandra Anghel. coresp'.). Devin știutori de carte Ca și în alte întreprinderi la Centrul Poligrafic nr. 9 Craiova au luat ființă cercuri de alfabetizare ciclul I și II. Analfabeții, muncitori în producție, frecventând regulat la aceste cursuri reușesc să obțină rezultate bune in producție, depășind sarcina de plan. In mod deosebit, prin felul cum învață pentru a deveni știutori de carte s’au evidențiat tov. Sorin Elena, Banea Profira și Cetăți Maria. (Șortan C, coresp.). Fruntași în economii la C. E. C. In sala de ședințe a SMTC Craiova a avut loc zilele acestea festivitatea lumânării steagului de clasă fruntașe în economii la CEC. Ședința a fost deschisă de către tovarășa Oiță Ștefania responsabila CEC pe școală, sub lozinca „Primii la învățătură, primii la economii”. Steagul de clasă fruntașe pe școală a fost înmânat anului IVD dela SMTC băuți, care a obținut cele mai bune rezultate în perioada dela 3-12 Ianuarie 1952. Astfel au fost eliberate la un număr de 40 elevi un număr de 40 carnete CEC cu un sold de 42.400 lei. Deasemenea, în această perioadă au fost scrise de către UTM- iști 5 articole la gazeta de perete care mobilizau tineretul la economii. In depuneri la CEC s’au evidențiat UTM-iștii Lucha Gheorghe, Marcu Nicolae și tânărul Neghea Constantin. A fost apoi înmânat steagul de clasă fruntașe în depuneri la CEC, anului IV B, care, în aceiași perioadă de timp a obținut următoarele rezultate: un număr de 41 elevi au avut 41 librete cu un sold de 32.220 lei, un număr de 45 operațiuni, 41 scrisori trimise școlilor din regiune, precum și un număr de 4 articole la gazeta de perete. Din partea diriguțiilor a luat cuvântul tov. profesor diriginte al anului 4 B, Ștefan Ion, care a arătat că economiile făcute de tineretul din această școală contribue la îndeplinirea și depășirea mărețelor sarcini ale Cincinalului și la construirea socialismului ,in țara noastră. GAGIU ȘTEFAN coresp. Pregătirile pentru activitatea sportivă de iarnă sunt pe terminate Colectivele sportive din orașul Craiova și-au intensificat în ultimul timp acțiunile de pregătire pentru sezonul sportiv de iarnă. Colectivul sportiv „Metalul” amenajează un patinoar artificial, o pârtie de ski și a luat hotărîrea de a forma o echipă de hokei; întrucât lucrările de la patinoare nu au fost terminate, jucătorii își desăvârșesc cunoștințele teoretice și condiția fizică de sală. Deasemenea în parcul poporului din orașul nostru se va amenaja un teren pentru hokhei pe ghiață, precum și o pistă de patinaj viteză. Astfel, mii și mii de tineri vor putea să treacă ultimele probe în cadrul Complexului de Stat GMR, arătând că sunt gata să apere pacea și să lupte pentru înflorirea și desvoltarea scumpei noastre piatrii. (O. Dumitrescu, corespondent). Ce să citim «Prin țara eroicilor constructori ai comunismului» Volumul cuprinde articole scrise de membri ai diferitelor delegații ale Republicii Populare Române care au vizitat țara eroicilor constructori ai comunismului, de tehnicieni care s’au specializat in URSS și de studenți din țara noastră care învață în Uniunea Sovietică. Cartea ne redă imagini minunate din viața oamenilor sovietici, din munca și lupta lor pentru zidirea comunismului. .,In Muzeul Lenin” de Mihail Beniuc, poezia Măriei Banuș „Aici s’a născut Stalin”, „L-am văzut pe tovarășul Stalin” de Hilda Jerea și „Mausoleul lui Lenin” de Zaharia Stalim, ne vorbesc despre dragostea fierbinte pe care constructorii comunismului — ca și oamenii muncii de pretutindeni — o poartă învățătorilor dragi ai proletariatului, Lenin și Stalin, deschizătorii drumurilor spre comunism. Costache D-*un paginator principal la combinatul poligrafic „Casa Scânteii” a cunoscut realizările muncitorilor sovietci, luptători pe frontul industriei celei mai înaintate, luptători pe marile șantiere ale comunismului. Despre aceste realizări și eforturi ale oamenilor sovietici, vorbește în articolul său: „Ucenic în țara celor mai iindrăsnețe visuri împlinite”. Cu aceiași dragoste și admirație ne povestesc despre viața miuiiciltorilor și colhoznicilor sovietici și renumita țesătoare Ciică Maria, ca și inginerul Radu Nicolae și ziaristul Victor Bârladeaniu, sau țăranca muncitoare Olimpia Olaru. Alte articole înfățișează imagini ale vieții culturale și artistice din Uniunea Sovietică, aspecte ale activității vii și creatoare alșitiinței sovietice, ale comportării morale a oamenilor sovietici, etc. „Școala unde a învățat Zola”, „Impresii dela școala 610 din Moscova”, „Aztec — orașul copiilor” și numeroase alte materiale vorbesc cu căldură despre viața minunată a copiilor sovietici, despre grija sta liniștii pentru desvoltarea sănătoasă a tinerelor vlăstare ale societății comuniste. Din materialele publicate in volumul „Prin țara eroicilor constructori ai comunismului” respiră ca o puternică realitate prietenia strânsă, caldă și statornică dintre popoarele Uniunii Sovietic a și poporul nostru, și convingerea autorilor că însușirea experienței sovietice ieste o condiție pentru victoria construirii socialismului, în patria noastră. Cartea aceasta ajută cititorului să cunoască noi aspecte ale luptei popoarelor din Uniunea Sovietică pentru clădirea comiat omului, pentru pace, pentru fericirea «întrebări și răspunsuri despre țărănimea sovietică» (Colecția „De vorbă cu sătenii“) Broșura de față cuprinde o seamă de întrebări despre viața colhoznicilor sovietici, pinse de țăranii noștri muncitori, și răspunsurile date de membrii delegațiilor de săteni români care au vizitat Uniunea Sovietică. Aceste răspunsuri oglindesc Bogata experiență a țăranilor sovietici în cele mai variate domenii ale activității colhoznice. Din aceste răspunsuri aflăm cum este organizată munca într’un colhoz și cum trăesc colhoznicii, cum se face împărțirea veniturilor colhozului și cum sunt stimulați colhoznicii fruntași, cum se aplică înaintata știință miciurinistă în colhozuri și cum obțin colhoznicii recolte mari și de calitate, grâne, legume, fructe, etc. Alte întrebări și răspunsuri privesc problemele trecerii de la gospodăria individuală la sistemul colectiv de producție agricolă. Este arătat rolul conducător al Partidului Comunist (bolșevic) și rolul personal al tovarășului Stalin în înfăptuirea victoriilor regimului colhoznic în URSS. Deasemeni ne vorbește în mod lămurit despre a elaborarea colhoznicilor cu savanții pentru obținerea recoltelor îmbelșugate, despre problemele mecanizării muncii în URSS, despre grijă Statului Sovietic pentru protecția muncii și pentru ocrotirea mamiei și a copilului. Răspunsurile cuprinse în carte, bogate în învățăminte de preț, constituesc un ajutor de seamă în lupta pe care o duce țărănimea noastră muncitoare pentru făurirea unei agriculturi înaintate, înfloritoare, pentru o viață pașnică înstărită și luminoasă- S9n satul dreptal — Ai complectat bordeioul, tovarăți? — Și gata de mult, răspunse delegatul convoiului. — Atuinnci ce mai stăm, hai să pornim că ne apucă ziua în sat — îndemnă Ionicică Mataragiu — secretarul organizației de bază din comuna Leu. Se auziră câteva plesnituri de bici și plăvanii sporiră pasul la drum. Era primul convoi de care din comuna Leu care transporta cotele la baza de recepție. In fruntea convoiului pășeau comuniștii Marică Zamfir, Ioncică Mataragiu, Ion R. Bălan, Ion Buia și Ion Bobotei. In urma lor, îmbrăcați in cojoace mițoase și cu căciuli moțate îndesate pie urechi, mergeau țăranii săraci și mijlocași Berceanu I. Gavrilă, Gheorghe D. I. Groza, Pandelie Florică, Radu Bălașa, Ion N. Bălașa, vreo 10 la număr. După cale de vreo 3—4 km., câțiva din cei îmbrăcați in cojoace se mai urcară in care deasupra pe saci, și din crâncim când, mai învârteau câteodată biciul pe deasupra boilor. — Stoicea cu dalbe — se auzi un glas răgușit în urma convoiului. — Asta-i Pandelie al lui Florină, își dădură cu părerea Ion Buia șii Ioncică Mataragiu, care smergeau discutând pe lângă boi. — Măi Pandelie, tu ești?, răsună prin desimea întunericului vocea lui Mataragiu. — Eu sunt tovarășe secretar, dacă zoresc să vă ajung — răspunse Pandele. Boii suțiră pasul și, iu câteva clipți, Pandelie fu Mingă cei care-l strigaseră. Bucuria lui nu mai cunoștea mărgini că se află alături de comuniști la predarea cotelor. Dar când își aminti de un gând care de multă vreme îl frământa la inimă, încrețiturile de pre fața-i lunguiață i se adânciră și scrâșni odată din dinți. Apoi zise: — Mama lor de bandiți, tâlhari și lipitori. Nu le ajunge cât amar de vreme ne-au supt vlaga muncii noastre. Și acum ar vrea să înfometeze poporul muncitor, ar vrea ca frații noștri muncitori din fabrici să ajungă pradă speculanților și cămătarilor. La auzul acestor cuvinte oamenii își îndreptară privirile mirați către Pandelie. — Dar ce s’a întâmplat măi Pandelie? Despre ce e vorba? — întrebă Ioncică Mataragiu. — Ce să fie, tovarăș, secretar? Eu Pandelie Florică și ca mine alte sute și mii de țărani săraci și mijlocași ne străduim cu toții să ne facem o înaltă datorie patriotică, așa cum ne învață partidul, să ne predăm fără întârziere și din cele mai bune cereale cotele către stat. Dar, tare mi-e ciudă când văd chiar în comuna noastră că tâlharii de chiaburi ca Ion A. Păunescu care din truda muncii noastre, în timpi de opt ani de zile cât a fost primar cu țărăniștii și liberalii și-a strâns 40 de pogoane, batoză de treer, secerători și alte acareturi, astăzi vrea să înfometeze poporul muncitor sustrăgându-se de la predarea cotelor. Ascultând la Pandelie oamenii uitaseră și de oboseală și de gerul nopții. Sufletul lor fierbea de mânie. Dacă tâlharul de chiabur ar fi fost în fața lor în momentul acela, nu știm ce s’ar fi ales de el... — Aș vrea să spun și eu ceva despre năpârca de Păunescu, glăsui și Ion Buia îndemnnându-și mai repede boii cu ca de rișca biciului. — Te ascultăm tovarășe Buia, poți să ne vorbești — dădu răspuns secretarul organizației de bază. — Măi tovarăși, începu Ion Buia. Noi ăștia, țăranii săraci și mijlocași, l-am ales pe Ion M. Diaconui vicepreședinte în sfatul popular. Am zis de... că e am priceput, ridicat dintre noi, să-l alegem la treburile comunei să ne apere interesele. Dar tovarăși, eu vă spun răspicat, n’am făcut bine. Ion M. Diaconu a uitat de noi. A uitat când munceam împreună pe un codru de mămăligă la chiaburi. Ce reprezentant al nostru poate să fie Ion Diaconu, când el in loc să aplice lupta de clasă așa după cum ne învață partidul, s’a mcuscrit cu chiaburul Vasile M. Popescu, care după cum știți e neam cu lepădătura de Ion Păunescu. Și atunci, de ce să ne prindă mirarea că chiaburul Păunescu nu numai că anul acesta n’a predat cotele, dar și anul trecut el a fost scutit cu o jumătate de vagon de cereale ce trebuia să le predea drept cotă, în timp ce noi am dat cu toții cotele ce se cuveneau statului. Se lăsase un ger de aproape plesneau crengile în pomi, dar oamenii nici nu-l simțeau. Toți erau împietriți de mânie că chiaburul și-a făcut jocul prin Ion M. Diaconu, în care ei își puseseră mare încredere.* In sala de ședințe a sfatului popular se adunaseră în seara aceea, aproape toți comuniștii, deputații și țăranii săraci și mijlocași fruntași la colectări. De la masa învelită cu pânză roșie, Mitrică Zamfir se ridică și începu să vorbească: „Care din voi tovarăși nu cunoașteți cât de bandit și hoț este chiaburul Ion A. Păunescu. Și munceam în dijmă zecile de pogoane, dar când era la dijmuială chiaburul lua două părți, știuleți și grâu pre ales, iar noi ne alegeam cu câteva târne de ociegi și cu munca. Acum ar vrea tâlharul să calce în picioare legile statului nostru de democrație populară, să saboteze planul de colectări ca apoi să vândă cerealele la preț de speculă. Partidul ne învață să fim vigilenți, să-i demascării pe chiaburi la tot pasul, să-i strângem în chingi, să-i forțăm să resipiecte legile. De aceea astă seară vom forma echipe care mâine să meargă împreună cu reprezentanții legii pentru a descoperi cerealele* dlosite de chiaburi. — Eu sunt cei dintâi care vreau să merg, înscrieți-mă pe listă, se ridică Ion Buia. Și să vă mai spun ceva. In sală se făcu liniște. Toți cei adunați își ațintiră privirile către Ion Buia. — Chiaburul Ion Păunescu tovarăși, ne este la toți dușman. Dacă ar putea, ne-ar ucide, ne-ar da foc să ardem de vii. Insă datorită lipsei noastre de vigilență acest șarpe veninos a reușit să-și facă jocul. Ion M. Diaconu, vicepreședintele, este unealta chiaburului. Acesta l-a sprijinit pe chiabur să-și împartă pământul ca apoi chipurile să se înrudească cu el. In sală se făcu mare frământare. — Ne-a trădat interesele, nu ne trebuie astfel de oameni la conducerea comunei — se auziră zeci de glasuri. De la masa învelită cu pânză roșie Mitrică Zamfir, președintele sfatului, se ridică din nou. — Tovarăși, aveți dreptate. Ion M. Diaconu, a devenit unealta chiaburului. Noi vom ști să-l tragem la răspundere pentru aceste fapte, dar mai întâi trebuie să ne îndeplinim sarcina pe care ne-am prospius-o astă seară. — Vom ști să ne facem datoria de comuniști. Mâine dimineață pornim la acțiune — răspunse comunistul Ion Buia. * ! Nici nu se luminase bine de ziuă. La poarta chiaburului Ion A. Păunescu câinii se năpusteau de parcă ar fi vrut să dărâme gardul. Dintr’o smucitură poarta se deschise și înăuntru pătrunse echipa formată din reprezentanții organelor de stat și țăranii muncitori: Mitrică Zamfir, Gică Gioroceanu, Fane Mârșanu, Niță Mârșeanu și alții. Cu ochii duși în fundul capului asemeni unui lup turbat, chiaburul se apropie. — Pentru că îmi căbărați curtea, să ne cinstim nițel,e,ă vorba aia, oameni suntem — îngână chiaburul. — N’avem nevoie de cinstea, ta dihanie spurcată, i-a scurtat-o repede comunistul Ion Buia. Spune-me mai întâi unde ai ascuns cerealele, — Păi... păi... mă fraților pe cinstea mea că nu am nimic, zise chiaburul tremurând de parcă s’ar fi văzut între gratiile pușcăriei, — Cinste, ai? Te găsi acum să fii cinstit sabotorul, ai vrea să ne vezi iar muncind ca robi să-ți facem zile de clacă ca pe timpul când erai primar? Atunci nu ne vorbeai de cinste, atunci ne spuneai hăpsani, sărăcani, golani. Să-ți mai meargă și acum ca atunci! — "Maică i-o ziseși, tovarăș © Buia, glăsui Gică Gioroceanu. Eu i-o zisei, nu i-o zisei, tovarăși, dar peste câteva zile i-o vor zice și alții, când va fi judecat în fața satului. Acum haidem să ne vedem de treabă, împreună cu reprezentanții legii cei din echipă se urcară în podul casei și în podul grajdului. Nu au trecut câteva clipe de căutare, și aproape 2000 kgr. porumb a fost găsit ascuns numai în podul casei, alte sute și sute de kgr. mazăre, ceapă, lucerna în podul grajdului, sub niște coceni. — Al dracului strângător mai este vulpoiul ăsta, zise în batjocură Fane Mârșanu. — Strângător, strângător, — dădu răspuns pe acelaș Ion Ion Buia — de aceea îl chemăm și noi