Inainte, februarie 1952 (Anul 9, nr. 2177-2201)
1952-02-10 / nr. 2185
-if "I V ÎNAINTE Cum s’au desfășurat seminariile recapitulative In întreprinderea noastră Pregătirea și ’desfășurarea semi* * dariilor recapitulative la cursul seral de partid de la Centrul Poligrafic No. 9, a însemnat un bun prilej de trecere în revistă și analiză a felului cum a decurs până în prezent acest curs și cum tovarășii cursanți au participat și s’au străduit să-și însușească materialul predat. Dacă dela ’deschiderea anului școlar în învățământul de partid, lecțiile la cursul seral nu s’au desfășurat în bune condiții, existând lipsuri mai ales în ceea ce privește frecvența. Pentru a înlătura aceste lipsuri și a asigura o frecvență bună la cursuri, organizația de bază a analizat într’una din adunările, sale învățământul de partid. In cadrul acestei adunări a fost prezentat un referat în care s’a a ratat concret felul cum s’au desfășurat până atunci cursurile de partid, insistând în special asupra lipsurilor și criticând pie cei ce au lipsit nemotivat de la cursuri. In cadrul discuțiilor, în organizația de bază asupra acestui referat, au fost criticați cu tărie cei ce au tratat cu prea multă ușurință învățământul de partid. totușindu-și critica făcută, cât și prin ajutorul primit în mare măsură din partea biroului organizației de bază și a tov. propagandist de la cursul respectiv, majoritatea dintre tovarășii ce înainte lipseau de la curs, au început să frecventeze regulat cursul Die exempilu, tov. Dincă Marin și Misachi Marin, care la început lipseau aproape la fiecare lecție, de data aceasta au început să urmeze regulat la cursuri, străduindu-se să învețe din ce în ce mai mult. La seminarul recapitulativ ce s-a ținut zilele acestea ei au putut să participie la discuții asupra problemelor de seminar și să dea răspunsuri mulțumitoare. Pregătirea seminarului recapitulativ a stat în centrul preocupării organizației de bază. Din timp au fost repartizate tuturor cursanților problemele de seminar, fixându-se apoi zile în care să se țină consultații. La consultații, majoritatea dintre tovarășii cursanți s’au prezentat și au cerut lămuriri, desbătuind problemele neclare. Datorită pregătirilor făcute și sprijinului primit din partea organizației de bază, în mod deosebit din partea tov. Motorga Tudor, care este și propagandist al cursului seral, seminarul s’a desfășurat bine, molipsind toți un tovarăș și luând cu toții, parte la discuții asupra problemelor ridicate. Tov. Barbu Anastasie și Constantinescu Nicolița au fost printre primii ce s’au evidențiat cu acest prilej. Tot ei au pus cei dintâi în practică cele învățate, devenind buni agitatori, propagandiști în masse și fruntași în producție. Au fost unși tovarășii cum este de exemplu Craioveanu Elena care la început nici măcar nu putea să ia cuvântul la discuții în legătură cu lecțiile predate, iar acum ut seminar s’a prezentat bine. La fel, tov. Valter Petre- deși în vârstă de 60 de ani s’a preocupat mult de învățătură, reușind ca la seminarul recapitulativ să se avânte la discuții pe marginea problemelor de seminar. Cu toate aceste rezultate bune în desfășurarea cursului seral și a seminarului recapitulativ, am avut însă și tovarăși care s’au retras de la curs sub diferite pretexte, cum este tov. Vasile Eugenia. O lipsă a organizației de bază la început a fost aceea că nu a făcut cea mai justă repartizare și încadrare a tovarășilor la cursuri după capacitatea și cunoștințele fiecăruia. Din această cauză, doi dintre tovarășii ce fuseseră încadrați la cursul seral, s’au retras fiindcă nu aveau pregătirea necesară ca să poată face față acestui curs. Cu cei ce s’au prezentat la seminarul recapitulativ, organizația de bază va munci în așa fel ca și pe vitor aceștia să-și însușească cât mai bine materialul predat, iar în anul viitor să poată fi încadrați la un curs superior al învățământului de partid. COPAC CONSTANTIN secretar al organizației de bază de la Centrul Feligafic nr. 9 Aplicarea metodelor sovietice, chezășia succesului în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan La îndeplinirea planului anual al producției globale industriale în proporție de 104,5 la sută — in anul 1951 — au contribuit și muncitorii de la Depotul CF.R. Craiova. Cu ajutorul educației făcute de partid, muncitorii acestui depou au dat dovadă că sunt pătrunși de conștiința omului nou, de constructor al socialismului și apărător dârz al cauzei păcii. Angrenați in întrecerea socialistă și folosind cu succes o serie de metode noi de lucru ale stahanoviștilor sovietici, muncitorii tehnicienii depoului CFR au reușișit să termine planul pe anul 1951, primul an din cadrul Cincinalului în 10 luni și 26 de zile. Aceste realizări au mai fost posibile datorită faptului că întotdeauna muncitorii depoului CFR Craiova s’au condus în muncă, după îndrumările partidului, au dat atenția cuvenită măririi continue a producției, creșterii productivității muncii, ridicării nivelului tehnic, folosirii raționale a utilajului și a materialelor. Printre realizările cele mai de seamă, obținute de muncitorii acestui depou se pot număra: realizarea parcursului mediu zilnic la trenuri de călători cu 110,58 la sută, la trenurile de marfă cu 106,98 la sută. Parcursul între două reparații generale (2 R.G.) a fost realizat cu 105,04 la sută, iar prin reducerea consumului specific de combustibil la locomotive, cu 15,48 la sută, s-au putut realiza importante economii de combustibil care depășesc suma de 30.000.000 lei bani calculați in valoarea dinaintea reformei bănești. In dorința de a mări capacitatea de producție a depoului si de a crea condiții cât mai prielnice de lucru, muncitorii de la depoul CFR sprijiniți permanent de organizația de partid au construit în cursul anului 1951 o uzină electrică proprie, au amenajat turnătoria intr-un local corespunzător dotând-o totodată și cu un aspirator de praf. Preocupată de problema protecției muncii, conducerea depoului a amenajat în bune condițiuni o lene și Un dormitor pentru personalul locomotivelor, a organizat întrun alt local nou o circumscripție medicală și multe altele. Cu ocazia analizării realizărilor pe anul 1951, muncitorii și tehnicienii de la depoul CFR au studiat temeinic toate realizările și lipsurile înregistrate in anul 1951 pentru ca, trăgând învățămintele necesare, să poată înregistra realizări tot mai mari în cel de al doilea an al Cincinalului. Din analiza făcută s-a constatat că în anul 1951, au fost antrenați în întrecerea socialistă un număr de 88,7 la sută din muncitori, față de anul 1950 când întrecerea socialistă nu mobilizase la depou, decât 50 la sută din muncitori. Metoda sovietică Lunina Papavin a fost folosită de aproape întregul personal al locomotivelor. Metoda Nina Nazarova a fost aplicată de 85 la sută din muncitori, metoda Chivonos de 60 la sută de mecanici și fochiștiiar până la sfârșitul anului 1951 au fost făcute 90 de conturi de economii. Prin întărirea disciplinei în muncă față de anul 1950, in anul 1951 numărul absențelor nemotivate a scăzut cu mai mult de jumătate. Aceste realizări, care sunt oglinda limpede a dragostei și efortului ce s'a depus de muncitori pentru realizarea sarcinilor de plan, dovedesc că aplicarea metodelor de lucru ale stahanoviștilor sovietici este o garanție a îndeplinirii și depășirii sarcinilor în anul 1952. Una din sarcinile centrale ce stau în fața muncitorilor, tehnicienilor și funcționarilor de la depoul CFR Craiova, și pe care ei au trecut-o ca obiectiv principal in acest an de muncă, este introducerea unui regim cât mai sever de economii — pentru apărarea puterii de cumpărare a noilor bani — și folosirea tuturor indicilor planului pe anul 1952. Muncitorii și conducerea depoului CFR își mai propun să realizeze sarcinile de plan pe cel de al doilea an al Cincinalului înainte de termen, să angreneze toți muncitorii imalicii a întrecerii socialiste și printr "o mai bună organizare și urmărire a ei — lucru ce nu s’a prea făcut in anul 1951 — să îi dea un caracter de adevărată mișcare de masse. începând încă din primele zile ale anului 1952 s’a pornit bătălia pentru extinderea metodelor de lucru ale stahanoviștilor sovietici în toate compartimentele de lucru. In anul 1952 muncitorii depoului CFR își propun să folosească cât mai mult metodele de lucru sovietice. Muncitorii și tehnicienii depoului CFR s-au angajat să dea bătălia pentru reducerea prețului de cost cu 5 la sută peste cel realizat în anul 1951, să pună in funcțiune secția „piese de schimb” care va sprijini efectiv în muncă atelierul de reparații al depoului ușurând efortul pentru realizarea sarcinilor in cel de al doilea an al Cincinalului. In ședințele de prelucrare a sarcinilor de plan, muncitorii depoului CFR au analizat temeinic sarcinile ce le stau în față și cu forțe înzecite, hotăriți să sprijine construirea socialismului și cauza nobilă a păcii au pornit la muncă pentru realizarea sarcinilor de plan în cel de al doilea an al Cincinalului in 10 luni și 20 de zile. GATNNEV VICTOR șeful conducător al depoului CFR Craiova SPRE NOI SUCCESE In acest an, muncitorilor tehnicienilor de la fabrica „Indesipendența” din Craiova, le-au revenit sarcini de plan mai mari, în raport cu desvoltarea întreprinderii. Ei trebue să fabrice mai multe produse ca anul trecut. Ca urmare a acestui fapt, din primele zile ale anului 1952, organizația de bază a pornit să desfășoare o largă muncă politică pentru mobilizarea masselor de salariați la lupta hotărîtă pentru idealizarea acestor însemnate sarcini ale celui de al doilea an al Cincinalului. Experiența din anul trecut a dovedit că atunci când organistia de bază la preocupat îndeaproape pe bunul mers al producției, conducând și îndrumând din punct de vedere politic comitetul sindical în vederea desvoltării întrecerii socialiste, a întăririi disciplinei în muncă, a înlăturării deșeurilor și rebuturilor, etc., au fost obținute rezultate însemnate în producție. Datorită muncii politice desfășurate de la începutul anului secțiile acestei fabrici au putut obține însemnate realizări în producție pe luna Ianuarie. De pildă, colectivul de muncitori și tehnicieni din secția filatură a reușit să obțină o realizare a planului de producție, cu 103,4 la sută, iar secția apretură a realizat 100,1 la sută din plan Aceste succese au fost cu putință datorită faptului că majoritatea muncitorilor și tehnicienilor au fost angrenați în întrecerea socialistă, precum și aplicării pe scară tot mai largă a metodelor stahanoviștilor sovietici Nina Nazarova, Antonina Jandarova, Al. Ciutkih, Lidia Corabelnicova, Kotlear, Melnncov, etc. In fruntea acestor realizări se află comunistele fruntașe in producții, Dobre Paraschiva, Purece Rada, Zdrăilă Maria, Marinescu Elena și Dumitrana Victor, care au obținut o depășire în medie de 30—55 la sută. G. COJOCARU JE o cinste să fii ceferist: „E o cinste să fii ceferist”. Sunt cam 8 ani de când tânărul mecanic fruntaș Fluture Florea simte această cinste. Când a intrat ca ucenic la Atelierele CFR, gândul lui era să se facă mecanic. Mecanic de locomotivă. Ceferist. Acest gând il făcea să muncească cu toată dragostea pentru a învăța noua lui meserie pentru ca auzise multe vorbindu-se despre muncitorii feroviari. Ei doar au stat in fruntea luptelor de la Grivița, au înfruntat cu bărbăție și putere de adevărați muncitori regimurile burghezo-moșierești și au stat în primele rânduri ale luptei pentru răsturnarea regimului de cruntă exploatare. In munca lui, Fluture Florea a întâlnit comuniștii. A devenit membru de partid si comuniștii l-au educat, l-au transformat întrun tort nou. Acum el lucrează pe un tren al tineretului fie mândru că se numără printre cei mai tineri mecanici. A trecut mult timp de când mecanicul Fluture Florea dând dovadă de vigilență și patriotism a înlăturat un accident salvând viața a sute de călători. Pentru meritele lui deosebite în muncă el a participat la Festivalul Mondial al Tineretului de la Berlin unde a dus cuvântul și hotărirea de luptă pentru pace a tinerilor muncitori feroviari din RPR. In cinstea Zilei Feroviarilor mecanicul Fluture Florea depune toate eforturile, pentru ca mândria de a fi ceferist îi înzecește eforturile in lupta pentru realizarea planului. 3 La S. M. T. Caracal reparațiile se apropie de sfârșit Din campaniile anterioare și din îndrumările date de tehnicienii sovietici care au vizitat în anul 1951 această stațiune, muncitorii, tehnicienii și întregul personal de la SMT Caracal, au tras numeroase învățăminte, care le folosesc în prezent din plin în vederea pregătirii campaniei agricole de primăvară. De la început, pregătirea campaniei de primăvară la SMT Caracal a început organizat, desfășurându-se pe baza unui plan de acțiune. Astfel, după ce tractoarele au fost retrase de pre terem, o comisie de tehnicieni a făcut revizuirea lor și a întregului parc de mașini agricole, stabilind gradul de reparații pentru fiecare în parte, precum și necesarul de piese în vederea efectuării reparațiilor. Cele trebuincioase au fost solicitate la depozitul regional Craiova, întocmindu-se actele necesare pentru a le putea primi în cel mai scurt timp posibil. Munca s-a organizat pe brigăzi și ateliere. In această privință pentru a se putea obține rezultatele scontate, punând în practică îndrumările primite din partea organizației de bază, comitetul de întreprindere și conducerea au organizat munca după metoda sovietică a lucrului pe ansamble de operații. Hotărîrea partidului și guvernului cu privire la campania agricolă de primăvară care a fost temeinic prelucrată cu toți muncitorii și tehnicienii, a făcut ca ritmul reparațiilor în ultima vreme să se intensifice. S’au reparat astfel toate motoarele și plugurile lor, în acelaș timp reparațiile la semănători fiind realizate în procent de 75 la sută, iar la batoze, depășindu-se procentul de 50 la sută. Im cadrul acțiunii de reparare a parcului de mașini și tractoare, colectivul de muncă de la SMT Caracal a folosit pe scară largă posibilitățile locale, ceea ce a dus la realizarea a însemnate economii. Așa de pildă, folosindu-se cămășile interioare și exterioare de la rulmenții vechi deteriorați, s-au și putut înlocui bilele și separatorii printr'o bucșe de bronz de diametrul bilelor, fiind prevăzută cu canaturi de ungere. Această lucrare s-a executat în atelierele stațiunii. Inovația a fost pusă în funcțiune încă din toamnă, rezultatele fiind din cele mai bune, reușindu-se a se economisi timp și bani. In afară de aceasta, la SMT Caracal s’a reușit a se turna capace de filtre Bosch cu ajutorul unei cochine special confecționată în atelierele stațiunii și cuplaje magnetou. Toate aceste inovații au făcut să se poată folosi piesele, și materialele uzate, iar reparațiile să nu sufere întârziere. Folosind rebuturile de oțel, mecanicul Șerbea Florea a confecționat peste 80 diferite chei fixe și freze pentru chiulase. Tot din materialele care eirau aruncate la lada cu gunoi s-au confecționat peste 500 bucăți șuruburi, absolut necesare în campania de reparații. Pentru a putea face față nevoilor de alimentare cu carburanți a brigăzilor de pe teren, din materiale și piese vechi s’a confecționat iun camion pe care s’a montat o cisternă lipi S.M.T. Toate aceste inovații șii refolosirea deșeurilor și a rebuturilor, au avut ca rezultat însemnate economii care se ridică la o sumă foarte însemnată. Sprijinit în întreaga sa activitate de către organizația de bază, colectivul de conducere al stațiunii de mașini și tractoare Caracal, antrenează zi de zi tot mai mulți muncitori spre a scoate la iveală noi resurse proprii. ENE POPA. coresp. Chiaburi sabotori ai colectărilor judecați și condamnați în fața țăranilor muncitori Văzând că pe zi ce trece le fuge tot mai mult terenul de sub picioare, pemai având putința să, exploateze după bunul lor plac’ țărănimea muncitoare, — chiaburii dușmani înrăiți ai regimului nostru de democrație populară, se dedau la cele mai mârșave acte de sabotaj. De la scorniri de svonuri cu care nădăjduiesc să abată din calea cea dreaptă arătată de partid pe unii țărani muncitori, aceste lipitori de chiaburi au ajuns până la încălcarea cu nerușinare a legilor statului nostru de democrație populară. Astfel in timp ce țăranii săraci și mijlocași au răspuns și răspund ajutorului ce li-i dă clasa muncitoare, predându-și cu dragoste cotele către stat, chiaburii au căutat sa sustragă și de data aceasta, mii de kgr. de cereale datorate statului. Insă datorită vigilenței revoluționare a țăranilor muncitori educați, de partid, toate faptele ticăloase ale tâlharilor de chiaburi sunt date în vileag. In numeroase comune și sate din regiunea noastră cu sprijinul maselor de țărani muncitori, justiția noastră populară a trecut la judecarea și pedepsirea, pe loc a chiaburilor sabotori. * Vestea că chiaburii sabotori Tache Prodan și Nicolae Preoteasa din Dăbuleni vor fi judecați in fața satului ■— ne scriu corespondenții noștri D. Rădulescu și D. Zamfir — se răspândise în toate comunele din împrejurimi. De aceea, în ziua judecății, peste 800 de țărani muncitori care au simțit din greu crâncena exploatare chiaburească, veniseră să asiste și mai cu seamă să-și spună cuvântul asupra faptelor mârșave ale acestor dușmani ai poporului nostru muncitor care din jaf și de pe spinarea celor obidiți și-au strâns averi peste averi. In fața completului de judecată, țăranul muncitor Cilăia Marin a spus: „Cinci ani de zile tovarăși, am muncit împreună cu tatăl meu la acest jefuitor de drumul mare pentru o pereche de osii de caie”. „Vreau și eu să arăt tovarăși — a spus și țăranul muncitor Stan Baibosu — că în anul 1943 pentru un pachet de bumbac am muncit șase luni de zile împreună cu mama imiea, care este văduvă, în curtea chiaburului Tache Prodan”. Iată deci, că numai prin jaf și exploatare chiaburul Tache Prodan și-a acumulați peste 40 pogoane si alte acareturi și’ acum cu nerușinare a căutat să ' calce ' în picioare' 'legile celor ce muncesc, sustrăgând dela colectare cantitatea de 8.554 kgf. cereale. In timp ce chiaburul se văscărea că nu are de unde să-și predea cota, la perchiziția ce i s’a făcut de către organele in drept s’a găsit pe lângă miile de kgf. de cereale, colosala sumă de un miliard și jumătate lei încă de dinainte de stabilizare.„„ din 1947 jefuiți din truda țăranilor muncitori. „La muncă silnică pe viață să fie condamnată această năpârcă” — au isbucnit zeci de glasuri din rândul țăranilor muncitori. Asemeni unui lup lacom și viclean — a spus țăranul muncitor Nițu Neted — in 1947, tocmi când din pricina secetei întreg poporul nostru muncitor ducea lipsiă de alimente, chiaburul Nicolae Preoteasa vindea băniciorul de secară cu 600.000 lei. Tot in 1947, mi-aduc aminte ca acum, când un biet tapițer din Corabia având o fetiță pe patul de moarte a fost nevoit să meargă la chiaburul Preoteasa și să-i ceară împrumut niște pânză pentru o cămășuțță. N’a zis bunăpârca spurcată, dar în schimb, pentru cinci metri de pânză, a desbrăcat omul în drum, care până mai deunăzi i-a plătit dobânzi. Crezând că-i va mai merge și acum, chiaburul a i vrut să nesocotească legile poporului, sustrăgând 19.968 kgf. cereale. După ce zeci de țărani muncitori și-au spus cuvântul, președintele completului de judecată a dat sentința: chiaburul Tache Prodan a fost condamnat la 9 ani închisoare, amendă, și a fost obligat să predea toate cerealele datorate statului sau să le plătească la prețul liber. Deasemenea chiaburul Nicolae Preoteasa a fost condamnat la 10 ani închisoare, amendă, cheltuieli de judecată și obligat să plătească cerealele datorate statului la preț, liber.* Zilele trecute — ne scrie corespondentul nostru Petre Stefionescu — și în comuna Braniște satul Lăcusteni, în fața a sute de țărani muncitori au fost judecați chiaburii sabotori ai colectărilor Marin Tecă și Oprea Soreanu. Primul, sustrăgându-se deja colectare cu cantitatea de 22.295 kgr. cereale și 1714 litri lapte, iar cel de al doilea cu 42.617 kgr. cereale și 3208 litri lapte. Din rândul martorilor, printre alții a luat cuvântul și țăranul muncitor Mihai Buzatu: „De când eram copil mic r— a arătat el — am fost crunt exploatat de chiaburul Marin Tecă, căruia ii munceam la cărămidă și ca drept hrană ne dădea mălai stricat, mâncare răsplânditoare de pelagră”. Dând sentința in numele legilor justiției noastre populare, președintele completului de judecată a condamnat pe chiaburul Marin C. Tecă, la trei ani închisoare și amendă, iar pe chiaburul Oprea Soreanu la patru ani închisoare și amendă.* Recent corespondenții nooștrii voluntari Bălașa Mircea, Enea Mihai și Ștefan Mihail au trimis redacției noastre o corespondență în care arată cum in comuna Plenița, chiaburii Constantin Stoenescu și Constantin V. Nicolin au fost deasemeni judecați în fața satului pentru faptul că au sustras de la colectare cantitatea de 32,849 kgf. cereale. După ce numeroși țărani muncitori și-au spus cuvântul arătând adevărata față hidoasă a chiaburilor ca dușmani înverșunați ai celor ce muncesc s'a dat sentința. Legile justiției noastre populare condamnă pe chiaburul Constantin D. Nicolin să sufere opt ani închisoare, iar pe chiaburul Constantin C. Stoenescu la cinci ani închisoare. Tot în aceiași zi în comuna Caraula în fața a peste 300 țărani muncitori a fost judecat și condamnat la trei ani închisoare și chiaburul sabotor Copac Constantin care deasemeni s'a sustras de la colectare cu însemnate cantități de cereale. Demascând toate uneltirile chiaburești, țăranii săraci și mijlocași dau sprijin organelor de stat și de colectare să descopere la chiaburi cerealele dosite făcându-și astfel o înaltă datorie patriotică și dovedindu-și atașamentul față de clasa muncitoare care in frunte cu partidul ne conduce din victorie în victorie, în lupta pentru pace și socialism, pentru o viață mai bună a celor ce muncesc, I