Inainte, februarie 1952 (Anul 9, nr. 2177-2201)

1952-02-10 / nr. 2185

-if "I V ÎNAINTE Cum s’au desfășurat seminariile recapitulative In întreprinderea noastră Pregătirea și ’desfășurarea semi* * dariilor recapitulative la cursul se­ral de partid de la Centrul Poligra­fic No. 9, a însemnat un bun pri­lej de trecere în revistă și analiză a felului cum a decurs până în prezent acest curs și cum tovarășii cursanți au participat și s’au stră­duit să-și însușească materialul predat. Dacă dela ’deschiderea anului școlar în învățământul de partid, lecțiile la cursul seral nu s’au des­fășurat în bune condiții, existând lipsuri mai ales în ceea ce privește frecvența. Pentru a înlătura aceste lipsuri și a asigura o­ frecvență bună la cursuri, organizația de bază a analizat într’una din adu­nările, sale învățământul de partid. In cadrul acestei adunări a fost prezentat un referat în care s’a a­ ratat concret felul cum s’au desfă­șurat p­ână atunci cursurile de partid, insistând în special asupra lipsurilor și criticând pie cei ce au lipsit n­emotivat de la cursuri. In cadrul discuțiilor, în organi­zația de bază asupra acestui re­ferat, au fost criticați cu tărie cei ce au tratat cu prea multă ușu­rință învățământul de partid. totușindu-și critica făcută, cât și prin ajutorul primit în mare măsură din partea biroului organi­zației de bază și a tov. propagan­dist de la cursul respectiv, majori­tatea dintre tovarășii ce înainte lipseau de la curs, au început să frecventeze regulat cursul Die e­­xempilu, tov. Dincă Marin și Mi­­sachi Marin, care la început lip­seau aproape la fiecare lecție, de data aceasta au început să urmeze regulat la cursuri, străduindu-se să învețe din ce în ce mai mult. La seminarul recapitulativ ce s-a ți­nut zilele acestea ei au putut să participie la discuții asupra pro­blemelor de seminar și să dea răspunsuri mulțumitoare. Pregătirea seminarului recapitu­lativ a stat în centrul preocupării organizației de bază. Din timp au fost repartizate tuturor cursanți­lor problemele de seminar, fixân­­du-se apoi zile în care să se țină consultații. La consultații, majorita­tea dintre tovarășii cursanți s’au prezentat și au cerut lămuriri, des­­bătuind problemele neclare. Dato­rită pregătirilor făcute și sprijinu­lui primit din partea organizației de bază, în mod deosebit din partea tov. Motorga Tudor, care este și propagandist al cursului seral, se­minarul s’a desfășurat bine, molip­sind toți un tovarăș și luând cu toții, parte la discuții asupra pro­blemelor ridicate. Tov. Barbu Anas­tasie și Constantine­scu Nicol­ița au fost printre primii ce s’au eviden­țiat cu acest prilej. Tot ei au pus cei dintâi în practică cele învățate, devenind buni agitatori, propagan­diști în masse și fruntași în pro­ducție. Au fost unși tovarășii cum este de exemplu Craioveanu Elena care la început nici măcar nu putea să ia cuvântul la discuții în legă­tură cu lecțiile predate, iar acum ut seminar s’a prezentat bine. La fel, tov. Valter Petre- deși în vârstă de 60 de ani s’a preocupat mult de învățătură, reușind ca la seminarul recapitulativ să se a­­vânte la discuții p­e marginea pro­blemelor de seminar. Cu toate aceste rezultate bune în desfășurarea cursului seral și a seminarului recapitulativ, am a­­vut însă și tovarăși care s’au re­tras de la curs sub diferite pretexte, cum este tov. Vasile Eugenia. O lipsă a organizației de bază la început a fost aceea că nu a fă­cut cea mai justă repartizare și încadrare a tovarășilor la cursuri după capacitatea și cunoștințele fiecăruia. Din această cauză, doi dintre tovarășii ce fuseseră înca­drați la cursul seral, s’au retras fiindcă nu aveau pregătirea nece­sară ca să poată face față aces­­­tui curs. Cu cei ce s’au prezentat la se­minarul recapitulativ, organizația de bază va munci în a­șa fel ca și pe vitor aceștia să-și însușească cât mai bine materialul predat, iar în anul viitor să poată fi înca­drați la un curs superior al învă­țământului de partid. COPAC CONSTANTIN secretar al organizației de bază de la Centrul Felig­afic nr. 9 Aplicarea metodelor sovietice, chezășia succesului în lupta pentru realizarea sarcinilor de plan La îndeplinirea planului anual al producției globale industriale în proporție de 104,5 la sută — in anul 1951 — au contribuit­­­ și muncitorii de la Depotul CF.R. Cra­iova. Cu ajutorul educației făcute­ de partid, muncitorii acestui de­pou au dat dovadă că sunt pă­trunși de conștiința omului nou, de constructor al socialismului și apărător dârz al cauzei păcii. Angrenați in întrecerea socialistă și folosind cu succes o serie de metode noi de lucru ale stahano­­viștilor sovietici, muncitorii tehnicienii depoului CFR au reu­și­șit să termine planul pe anul 1951, primul an din cadrul Cin­cinalului în 10 luni și 26 de zile. Aceste realizări au mai fost po­sibile datorită faptului că întot­deauna muncitorii depoului CFR Craiova s’au condus în muncă, după îndrumările partidului, au dat atenția cuvenită­ măririi con­tinue a producției, creșterii pro­ductivității muncii, ridicării ni­­velului tehnic, folosirii raționale a utilajului și a materialelor. Printre realizările cele mai de seamă, obținute de muncitorii a­­cestui depou se pot număra: rea­lizarea parcur­sului mediu zilnic la trenuri de călători cu 110,58 la sută, la trenurile de marfă cu 106,98 la sută. Parcursul între două reparații generale (2 R.G.) a fost realizat cu 105,04 la sută, iar prin reducerea consumului specific de combustibil la loco­motive, cu 15,48 la sută, s-au putut realiza importante econo­mii de combustibil care depășesc suma de 30.000.000 lei bani cal­culați in valoarea dinaintea re­formei bănești. In dorința de a mări capacita­tea de producție a depoului si de a crea condiții cât mai prielnice de lucru, muncitorii de la depoul CFR sprijiniți permanent de or­ganizația de partid au construit în cursul anului 1951 o uzină e­lectrică proprie, au amenajat tur­nătoria intr-un local corespunză­tor dotând-o totodată și cu un aspirator de praf. Preocupată de problema protecției muncii, con­ducerea depoului a amenajat în bune condițiuni o lene și Un dor­mitor pentru personalul locomo­tivelor, a organizat întrun alt local nou o circumscripție me­dicală și multe altele. Cu ocazia analizării realizări­lor pe anul 1951, muncitorii și tehnicienii de la depoul CFR au studiat temeinic toate realizările și lipsurile înregistrate in anul 1951 pentru ca, trăgând învățămin­tele necesare, să poată înregistra realizări tot mai mari în cel de al doilea an al Cincinalului. Din analiza făcută s-a constatat că în anul 1951, au fost antrenați în întrecerea socialistă un număr de 88,7 la sută din muncitori, față de anul 1950 când întrecerea so­cialistă nu mobilizase la depou, decât 50 la sută din muncitori. Metoda sovietică Lunina Papavin a fost folosită de aproape între­gul personal al locomotivelor. Me­toda Nina Nazarova a fost apli­cată de 85 la sută din mun­citori, metoda Chivonos de 60 la sută de mecanici și fochiști­­iar până la sfârșitul anului 1951 au fost făcute 90 de conturi de economii. Prin întărirea disciplinei în muncă față de anul 1950, in anul 1951 numărul absențelor nemo­tivate a scăzut cu mai­ mult de jumătate. Aceste realizări, care sunt o­­glinda limpede a dragostei și e­­fortului ce s'a depus de munci­tori pentru realizarea sarcinilor de plan, dovedesc că aplicarea metodelor de lucru ale stahano­­viștilor sovietici este o garanție a îndeplinirii și depășirii sarci­nilor în anul 1952. Una din sarcinile centrale ce stau în fața muncitorilor, tehni­cienilor și funcționarilor de la de­poul CFR Craiova, și pe care ei au trecut-o ca obiectiv principal in acest an de muncă, este intro­ducerea unui regim cât mai se­ver de economii — pentru apăra­rea puterii de cumpărare a noilor bani — și folosirea tuturor in­dicilor planului pe anul 1952. Muncitorii și conducerea de­poului CFR își mai propun să realizeze sarcinile de plan pe cel de al doilea an al Cincinalului înainte de termen, să angreneze toți muncitorii im­­­alici­i a între­cerii s­ocialiste și printr "o mai bu­nă organizare și urmărire a ei — lucru ce nu s’a prea făcut in anul 1951 — să îi dea un caracter de adevărată mișcare de masse. începând încă din primele zile ale anului 1952 s’a pornit bătă­lia pentru extinderea metodelor de lucru ale stahanoviștilor so­vietici în toate compartimentele de lucru. In anul 1952 muncito­rii depoului CFR își propun să folosească cât mai mult metodele de lucru sovietice. Muncitorii și tehnicienii depou­lui CFR s-au angajat să dea bătă­lia pentru reducerea prețului de cost cu 5 la sută peste cel reali­zat în anul 1951, să pună in funcțiune secția „piese de schimb” care va sprijini efectiv în muncă atelierul de reparații al depoului ușurând efortul pentru realizarea sarcinilor in cel de al doilea an al Cincinalului. In ședințele de prelucrare a sarcinilor de plan, muncitorii de­poului CFR au analizat temeinic sarcinile ce le stau în față și cu forțe înzecite, hotăriți să spriji­ne construirea socialismului și cauza nobilă a păcii au pornit la muncă pentru realizarea sar­cinilor de plan în cel de al doilea an al Cincinalului in 10 luni și 20 de zile. GATNNEV VICTOR șeful conducător al depoului CFR Craiova SPRE NOI SUCCESE In acest an, muncitorilor tehnicienilor de la fabrica „Inde­si­pendența” din Craiova, le-au re­venit sarcini de plan mai mari, în raport cu desvoltarea întreprin­derii. Ei t­rebue să fabrice mai multe produse ca anul trecut. Ca urmare a acestui fapt, din primele zile ale anului 1952, or­ganizația de bază a pornit s­ă des­fășoare o largă muncă politică pentru mobilizarea masselor de salariați la lupta hotărîtă pentru idealizarea acestor însemnate sar­cini ale celui de al doilea an al Cincinalului. Experiența din anul trecut a dovedit că atunci când organi­­­st­ia de bază la preocupat în­deaproape pe bunul mers al pro­ducției, conducând și îndrumând din punct de vedere politic comi­tetul sindical în vederea desvol­­tării întrecerii socialiste, a întă­ririi disciplinei în muncă, a în­lăturării deșeurilor și rebuturi­lor, etc., au fost obținute re­zultate însemnate în producție. Datorită muncii politice desfă­șurate de la începutul anului secțiile ac­e­­stei fabrici au putut obține însemnate realizări în pro­ducție pe luna Ianuarie. De pildă, colectivul de muncitori și teh­nicieni din secția filatură a reu­șit să obțină o realizare a pla­nului de producție, cu 103,4 la sută, iar secția apretură a rea­lizat 100,1 la sută din plan Aceste succese au fost cu pu­tință datorită faptului că ma­joritatea muncitorilor și tehnicie­nilor au fost angrenați în în­trecerea socialistă, precum și aplicării pe scară tot mai­ largă a metodelor stahano­viștilor sovietici Nina Nazarova, Antonina Jandarova, Al. Ciutkih, Lidia Corabelnicova, Ko­­tlear, Melnncov, etc. In fruntea acestor realizări se află comunistele fruntașe in pro­ducții­, Dobre Paraschiva, Purece Rada, Zdrăilă Maria, Marinescu Elena și Dumitrana Victor, care au obținut o depășire în medie de 30—55 la sută. G. COJOCAR­U JE o cinste să fii ceferist: „E o cinste să fii ceferist”. Sunt cam 8 ani de când tână­rul mecanic fruntaș Fluture Florea simte această cinste. Când a intrat ca ucenic la Ate­lierele CFR, gândul lui era să se facă mecanic. Mecanic de locomotivă. Ceferist. Acest gând il făcea să muncească cu toată dragostea pentru a învă­ța noua lui meserie pentru ca auzise multe vorbindu-se des­pre muncitorii feroviari. Ei doar au stat in fruntea lup­telor de la Grivița, au înfrun­tat cu bărbăție și putere de adevărați muncitori regimurile burghezo-moșierești și au stat în primele rânduri ale luptei pentru răsturnarea regimului de cruntă exploatare. In munca lui, Fluture Florea a întâlnit­ comuniștii. A de­venit membru de partid si comuniștii l-au educat, l-au transformat întrun tort nou. Acum el lucrează pe un tren al tineretului fi­e mândru că se numără printre cei mai ti­neri mecanici. A­ trecut mult timp de când mecanicul Fluture Florea dând dovadă de vigilență și patriotism a înlăturat un acci­dent salvând viața a sute de călători. Pentru meritele lui deosebite în muncă el a par­ticipat la Festivalul Mondial al Tineretului de la Berlin unde a dus cuvântul și hotă­­rirea de luptă pentru pace a tinerilor muncitori feroviari din RPR. In cinstea Zilei Feroviarilor mecanicul Fluture Florea de­pune toate eforturile, pentru ca mândria de a fi ceferist îi în­zecește eforturile in­­ lupta pen­tru realizarea planului. 3 La S. M. T. Caracal reparațiile se apropie de sfârșit Din campaniile anterioare și din îndrumările date de tehnicienii so­vietici care au vizitat în anul 1951 această stațiune, muncitorii, tehni­cienii și întregul personal de la SMT Caracal, a­u tras numeroase învățăminte, care le folosesc în prezent din plin în vederea pre­gătirii campaniei agricole de pri­măvară. De la început, pregătirea cam­paniei de primăvară la SMT Ca­racal a început organizat, desfă­­șurându-se p­e baza unui plan de acțiune. Astfel, după ce tractoa­rele au fost retrase de pre terem, o comisie de tehnicieni a făcut revizuirea lor și a întregului parc de mașini agricole, stabilind gradul de reparații pentru fiecare în parte, precum și necesarul de piese în vederea efectuării reparațiilor. Cele trebuincioase au fost solicitate la depozitul regional Craiova, întoc­­mindu-se actele necesare pentru a le putea primi în cel mai scurt timp posibil. Munca s-a organizat pe brigăzi și ateliere. In această privință pen­tru a se putea obține rezultatele scontate, punând în practică îndru­mările primite din partea organi­zației de bază, comitetul de între­prindere și conducerea au organi­zat munca după­ metoda sovietică a lucrului pe ansamble de ope­rații. Hotărîrea partidului și guvernu­lui cu privire la campania agricolă de primăvară care a fost temeinic prelucrată cu toți muncitorii și teh­nicienii, a făcut ca ritmul repara­țiilor în ultima vreme să se inten­sifice. S’au reparat astfel toate motoarele și plugurile lor, în ace­­laș timp reparațiile la semănă­tori fiind realizate în procent de 75 la sută, iar la batoze, depășin­­du-se procentul de 50 la sută. Im cadrul acțiunii de reparare a parcului de mașini și tractoare, co­lectivul de muncă de la SMT Cara­cal a folosit p­e scară largă posi­bilitățile locale, ceea ce a dus la realizarea a însemnate economii. Așa de pildă, folosindu-se cămă­șile interioare și exterioare de la rulmenții vechi deteriorați, s-au și pu­tut înlocui bilele și separatorii prin­­tr'o bucșe de bronz de diametrul bilelor, fiind prevăzută cu cana­turi de ungere. Această lucrare s-a executat în atelierele stațiunii. Ino­vația a fost pusă­ în funcțiune încă din toamnă, rezultatele fiind din cele mai b­une, reușindu-se a se economisi timp­ și bani. In afară de aceasta, la SMT Caracal s’a reușit a se turna ca­pace de filtre Bosch cu ajutorul unei cochine special confecționată în atelierele stațiunii și cuplaje magnetou. Toate aceste inovații au făcut să se poată folosi piesele, și materialele uzate, iar repara­țiile să nu sufere întârziere. Folosind rebuturile de oțel, me­canicul Șerbea Florea a confec­ționat peste 80 diferite chei fixe­ și freze pentru chiulase. Tot din materialele care eira­u aruncate la lada cu gunoi s-au confecționat p­este 500 bucăți șuruburi, absolut necesare în campania de repa­rații. Pentru a putea face față nevoi­lor de alimentare cu carburanți a brigăzilor de pe teren, din mate­riale și piese vechi s’a confecțio­nat iun camion pe­ care s’a montat o cisternă lipi S.M.T. Toate aceste inovații șii refo­­losirea deșeurilor și a rebuturilor, au avut ca rezultat însemnate eco­nomii­ care se ridică la o sumă foarte însemnată. Sprijinit în întreaga sa activitate de către organizația de bază, co­lectivul de conducere al stațiunii de mașini și tractoare Caracal, antrenează zi­ de zi tot mai mulți muncitori spre a scoate la iveală noi resurse proprii. ENE POPA. coresp. Chiaburi sabotori ai colectărilor judecați și condamnați în fața țăranilor muncitori Văzând că pe zi ce trece le fuge tot mai mult terenul de sub picioare, pemai având putința să, exploateze după bunul lor plac’ țărănimea muncitoare, — chia­burii dușmani înrăiți ai regimu­lui nostru de democrație popu­lară, se dedau la­ cele mai mârșa­ve acte de sabotaj. De la scorniri de svonuri cu care nădăjduiesc să abată din calea cea dreaptă arătată de partid pe unii țărani muncitori, aceste lipitori de chia­buri au ajuns până la încălcarea cu nerușinare a legilor statului nostru de democrație populară. Astfel in timp ce țăranii săraci și mijlocași au răspuns și răspund ajutorului ce li-i dă clasa munci­toare, predându-și cu dragoste co­tele către stat,­­ chiaburii au căutat sa sustragă și de data aceasta, mii de kgr. de cereale datorate statului. Insă datorită vigilenței revoluționare a țărani­lor muncitori educați, de partid, toate faptele ticăloase ale tâl­harilor de chiaburi sunt date în vileag. In numeroase comune și sate din regiunea noastră cu sprijinul ma­selor de țărani mun­citori, justiția noastră populară a trecut la judecarea și pedepsirea, pe loc a chiaburilor sabotori. * Vestea că chiaburii sabotori Tache Prodan și Nicolae Preotea­sa din Dăbuleni vor fi judecați in fața satului ■— ne scriu cores­pondenții noștri D. Rădulescu și D. Zamfir — se răspândise în toate comunele din împrejurimi. De aceea, în ziua judecății, peste 800 de țărani muncitori care au simțit din greu crâncena exploa­tare chiaburească, veniseră să a­­siste și mai cu seamă să-și spună cuvântul asupra faptelor mârșave ale acestor dușmani ai poporului nostru muncitor care din jaf și de pe spinarea celor obidiți și-au strâns averi peste averi. In fața completului de judecată, țăranul muncitor Cilăia Marin a spus: „Cinci ani de zile tovarăși, am muncit împreună cu tatăl meu la acest jefuitor de drumul mare pentru o pereche de osii de caie”. „Vreau și eu să arăt tova­răși —­ a spus și țăranul munci­tor Stan Baibosu — că în anul 1943 pentru un pachet de­ bum­bac am muncit șase luni de zile împreună cu mama imiea, care este văduvă, în curtea chiaburului Tache Prodan”. Iată deci, că nu­mai prin jaf și exploatare chia­burul Tache Prodan și-a acumu­lați peste 40 pogoane si alte a­­careturi și’ acum cu nerușinare a căutat să ' calce ' în picioare' 'legile celor ce muncesc, sustrăgând dela colectare cantitatea de 8.554 kgf. cereale. In timp ce chiaburul se văscărea că nu are de unde să-și predea cota, la per­chiziția ce i s’a făcut de către o­rganele in drept s’a găsit pe lângă miile de kgf. de cereale, colosala sumă de un miliard și j­umătate lei încă de dinainte de stabilizare.„„ din 1947 jefuiți din truda țăranilor muncitori. „La muncă silnică pe viață să fie condamnată această năpârcă” — au isbucnit zeci de glasuri din rândul țăranilor muncitori. Asemeni unui lup lacom și vi­clean — a spus țăranul muncitor Nițu Neted — in 1947, tocm­­­i când din pricina secetei întreg poporul nostru muncitor ducea lipsiă de alimente, chiaburul Nico­­lae Preoteasa vindea băniciorul de secară cu 600.000 lei. Tot in 1947, mi-aduc aminte ca acum, când un biet tapițer din Cora­bia având o fetiță pe patul de moarte a fost nevoit să meargă la chiaburul Preoteasa și să-i ceară împrumut niște pânză pen­tru o cămășuțță. N’a zis bu­nă­pârca spurcată, dar în schimb, pentru cinci metri de pânză, a desbrăcat omul în drum, care până mai deunăzi i-a plătit do­­bânzi. Crezând că-i va mai mer­­ge și acum, chiaburul a­ i vrut să nesocotească legile poporului, sustrăgând 19.968 kgf. cereale. După ce zeci de țărani munci­tori și-au spus cuvântul, pre­ședintele completului de judeca­tă a dat sentința: chiaburul Ta­che Prodan a fost condam­nat la 9 ani închisoare, amendă, și a fost obligat să predea toate cerealele datorate statului sau să le plătească la prețul liber. De­­asemenea chiaburul Nicolae Preo­teasa a fost condamnat la 10 ani închisoare, amendă, cheltuieli de judecată și obligat­­ să plătească cerealele datorate­ statului la preț, liber.* Zilele trecute — ne scrie cores­pondentul nostru Petre Stefiones­­cu —­ și în comuna Braniște satul Lăcusteni, în fața a sute de ță­rani muncitori au fost judecați chiaburii sabotori ai colectărilor Marin Tecă și Oprea Soreanu. Primul, sustrăgându-se deja co­lectare cu cantitatea de 22.295 kgr. cereale și 1714 litri lapte, iar cel de al doilea cu 42.617 kgr. ce­reale și 3208 litri lapte. Din rân­dul martorilor, printre alții a luat cuvântul și țăranul muncitor Mihai Buzat­u: „De când eram copil mic r— a arătat el — am fost crunt ex­ploatat de chiaburul Marin Tecă, căruia ii munceam la cărămidă și ca drept hrană ne dădea mă­lai stricat, mâncare răsplândi­toa­­re de pelagră”. Dând sentința in numele legilor justiției noastre populare, preșe­dintele completului de judecată a condamnat pe chiaburul Marin C. Tecă, la trei ani închisoare și amendă, iar pe chiaburul Oprea Soreanu la patru ani închisoare și amendă.* Recent corespondenții nooștrii voluntari Bălașa Mircea, Enea Mi­hai și Ștefan Mihail au trimis re­dacției noastre o corespondență în care arată cum in comuna Plenița, chiaburii Constantin Sto­­enescu și Constantin V. Nicolin au fost deasemeni judecați în fața satului pentru­­ faptul că au sus­tras de la colectare cantitatea de 32,849 kgf. cereale. După ce nu­meroși țărani muncitori și-au spus cuvântul arătând adevărata față hidoasă a chiaburilor ca dușmani înverșunați ai celor ce muncesc s'a dat sentința. Legile justiției noastre populare condamnă p­e chiaburul Constantin D. Nicolin să sufere opt ani închisoare, iar pe chiaburul Constantin C. Stoe­­nescu la cinci ani închisoare. Tot în aceiași zi în comuna Caraula în fața a peste 300 ță­rani muncitori a fost judecat și condamnat la trei ani închisoare și chiaburul sabotor Copac Cons­tantin care deasemeni s'a sus­tras de la colectare cu însemnate cantități de cereale. Demascând toate uneltirile chiaburești, țăranii săraci și mij­locași dau sprijin organelor de stat și de colectare să descopere la chiaburi cerealele dosite fă­­cându-și astfel o înaltă datorie pa­triotică și dovedindu-și atașamen­tul față de clasa muncitoare care in­ frunte cu partidul ne conduce din victorie în victorie, în lupta pentru pace și socialism, pentru o viață mai bună a celor ce muncesc, I

Next