Inainte, februarie 1952 (Anul 9, nr. 2177-2201)
1952-02-10 / nr. 2185
INAINTE 100 de ani de la nașterea marelui scriitor și dramaturg I. L. Caragiale Oamenii muncii din regiunea Dolj sărbătoresc pe marele Caragiale Cu ocazia împlinirii a 100 ani de la nașterea lui Caragiale, pictorii și sculptorii din orașul Craiova se pregătesc in vederea organizării expoziției documentare .I. L. Caragiale”. Majoritatea membrilor Uniunii artiștilor plastici care activează in cadrul cenaclului Craiova s’au angrenat cu tot elanul la muncă pentru a sărbători așa cum se cuvine centenarul marelui scriitor și dramaturg, Ion Luca Caragiale. Pâini in prezent s’a reușit a se proecta o pictură in ulei cu subiectul ..Caragiale în baraiul său scriind broșura despre 1907”, și o sculptură care prinde un aspect din viața marelui scriitor. In afară de acestea, sunt în curs de execuție numeroase portrete, la care lucrează tov. Freda Delnevo, in prezent studiindu-se realizarea unui bust al lui Caragiale precum și o altă lucrare cu tema „Caragiale revizor”. Muncind cu temei, membrii Uniunii artiștilor plastici, încadrați in cenaclul Craiova, se pregătesc cu intensitate, astfel ca în cel mai scurt timp in cadrul expoziției ce se va deschide să fie prezentate lucrări de calitate superioară, care să scoată în relief viața și opera lui Caragiale. ANASTASESCU FLORICA * coresp. Sărbătorirea centenarului lui Ion Luca Caragiale se desfășoară cu amploare in toate întreprinderile, fabricile și instituțiile din orașul Craiova. Pentru a cinsti așa cum se cuvine opera lui Caragiale, copiii salariaților dela P.T.T. Craiova, s’au adunat zilele trecute in sala clubului, unde în cadrul celor două cercuri de lectură s’au citit numeroase pasagii din operele marelui scriitor. Cu această ocazie s’a citit volumul „Momente și schițe”. In prezent la clubul PTT Craiova se aduce o muncă intensă de popularizare a operelor lui Caragiale,organizația de bază și comitetul de întreprindere sprijinind activ această acțiune. POPESCU EGATERINA coresp. Centenarul Caragiale a devenit sărbătoarea masselor celor mai largi ale întregului nostru popor muncitor. In căminele sătești din raionul Corabia, sute de țărani muncitori, tineri și bătrâni, au participat la manifestările culturale legate de popularizarea vieții și operei marelui scriitor. Participarea entuziastă a masselor populare la sărbătorirea lui I. L. Caragiale dovedește cât de dragă ii este poporului nostru muncitor figura lui Caragiale, îmbrățișând cu multă căldură opera marelui scriitor realist din literatura noastră. Opera lui Caragiale, este dela un capăt până la altul o puternică acuzație la adresa orânduirii burghezo-moșierești. Pentru aceasta, în fiecare zi de sărbătoare la toate căminele culturale din raionul Corabia au avut și au loc manifestări legate de centenarul marelui nostru scriitor. Așa de pildă la căminul din comuna Gârcovu a fost organizată o seară culturală in ziua de 26 Ianuarie a. e. în prezența a 23 atemisii, unde tov. C. Postelnicu, responsabil cu biblioteca, a citit din „Momente și schițe”. După aceia tov. Casmală a vorbit despre „Viața și opera marelui nostru scriitor și dramaturg I L. Caragiale”. Și în comuna Grojdibod, la inițiativa organizației de bază, conducerea căminului cultural a organizat o vitrină ce oglindește viața și opera lui Caragiale, scrimeiu-se in acest sens și articole la gazetele de stradă și perete. Tot aci,echipade teatru a căminului cultural a pregătit sceneta ,,Arendașul român” după schița cu același nume a lui Caragiale, care s’a prezentat în zilele de 20 și 27 Ianuarie a. o. Aniversarea centenarului lui Caragiale s’a făcut intr’un cadru deosebit în comuna Tia Mare. La școala elementară, elevii ciclului II au făcut discuții asupra pieselor: „O noapte furtunoasă’’ și „O scrisoare pierdută” precum și asupra nuvelelor „O vizită” și „Domnul Goe” din care a reeșit caracterul satiric al operelor marelui scriitor care în aceste lucrări au prezentat clasa exploatatoare sub adevăratul ei aspect. Asemenea manifestări au mai avut loc și în comuna Cilieni, unde s’au organizat audiții la radio, ascultându-se emisiunile închinate scriitorului Ion Luca Caragiale la care au luat parte peste 130 țărani muncitori. S’a făcut de asemenea cititul în colectiv din operele lui I. L. Caragiale, participând și aci 40 țărani muncitori. Cu această ocazie s’a prezentat tot de către echipa artistică piese ale scriitorului, iar învățătorul Scrobea Aurel a conferențiat despre „Opera și activitatea lui I. L. Caragiale”. Deasemeni și in comunele Celei, Gura Padinii, Vișina Veche au avut loc frumoase manifestări artistice închinate centenarului Caragiale. * In cadrul manifestărilor culturale ce se desfășoară în întreaga țară in cinstea centenarului marelui scriitor român, Ion Luca Caragiale, zilele acestea a avut loc in sala cinematografului din Băilești un festival artistic dat de echipa artistică a Uniunii raionale a cooperativelor de consum. Numărul mare de participanți la această manifestare in cadrul centenarului Caragiale, a dovedit dragostea fierbinte a oamenilor muncii față de opera marelui scriitor, care cu puternică tărie a biciuit putredele regimuri burghezo-moșierești din țara noastră. Conferențiarul a vorbit despre viața și opera lui Caragiale, subliniind faptul că acest scriitor român a arătat in lucrările sale literare și dramatice adevărata fața hidoasă a burghezo-moșierimii, lucrări care astăzi sunt prețuite de toți cei ce muncesc. In încheerea acestei manifestări culturale s’au citit fragmente din „Lanțul slăbiciunilor”, „Vizită”, „Arendașul român”, prezentându-se și piesa într’un act „Conu Leonida față cu reacțiuniea”. AL. BECHERESCU coresp. I. La Caragiale , «OPERE» Editura de Stat pentru Literatură și Artă Retipărind cele trei volume de „OPERE” ale lui I. L. Caragiale, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, dă expresie sentimentelor de dragoste și înaltă prețuire ale poporui nostru pentru marele realist criticînarmat cu o profundă cunoaștere a societății românești în perioada 1875—1912, geniul satiric al lui Caragiale se reliefează cu o deosebită forță în comedii și schițe, fără a fi mai puțin prezent în nuvele, povestiri, polemici, articole și corespondență. Contactul amar cu atmosfera corupta și ipocrită a vremii i-a inspirat lui Caragiale un puternic desgust față de regimul care o alimenta, dar i-a întărit dragostea pentru poporul obidit și batjocorit în năzuințele sale de către partidele coaliției burghezo-moșierești, îmbrăcate în haina ..democrației” și „progresului“. Prin demascarea asculătoare a dușmanilor poporului muncitor, opera lui Caragiale—prețioasă moștenire a unei experiențe de luptă — prezintă oamenilor muncii o imagine clară, și cuprinzătoare a fostei orânduiri și însuflețește ura lor neîmpăcată împotriva rămășițelor întunecatului trecut. Conferință din cadrul Comitetului Regional pentru Centenarul I. L. Caragiale. Duminică 10 Februarie 1952, ora 11 dim., va avea loc în sala Teatrului Național din Craiova, conferința tov. prof. univ. Mihail uram, despre: Critica societății burgheze în opera lui I. L. Caragiale. _____________ Caracterul popular al operei lui Ion Luca Atitudinea pe care creatorul de iartă o ia în fața problemelor vieții, îl situează pe o poziție definitivă;o poziție de clasă, de pe care va căuta rezolvarea lor pe linia sentimentelor de care este animat și a intereselor clasei in numele căreia luptă. In timp ce scriitorul decadent, servind interesele capitalismului și imperialismului, va preia o literatură ruptă de viață, ruptă de popor, scriitorul progresist, servind interesele masselor, va scrie pentru ele, pentru marea cauză a poporului. „Scriitorul rus — spune Gorki — a fost luminat de o lumină vie, de o iubire devotată și pătimașă pentru marea cauză a vieții și a literaturii, pentru poporul istovit de muncă și trudit amar pe pământul său. El a fost un luptător cinstit, un mare martir al dreptății, și un erou în muncă”. Cele spuse de marele scriitor sovietic, Gorki, se potrivesc întocmai vieții și operei lui I. L. Caragiale. Opera lui, are adânci rădăcini în popor, se adresează poporului, iar critica combativă pe care ea o deslănțuie împotriva societății românești din cea de a doua jumătate a secolului al IX- lea și începutul secolului al XX-lea este o critică făcută despe poziția masselor populare asuprite din țara noastră. Sursele și semnificația acestei opere, dovedesc cu prisosință caracterul popular al ei. Opera lui Caragiale 8«telară prin faptul că ea se situează categoric de partea poporului muncitor și împotriva exploatatorilor. Demascând exploatarea și demagogia, cosmopolitismul șovinismul, falsul patriotism și și venalitatea politicienilor, lipsa de principii și de dragoste a burgheziei pentru popor, prin Cațavencu, Farfuridi, Traharnache, Tiplătescu și alții, Caragiale s’a dovedit a fi alături de massa exploatată, înșelată și batjocorită de burghezia și moșierimea în descompunere. Criticând clasa dominantă și apărând poporul, opera lui Caragiale își dovedește din plin caracterul ei popular. Intrun articol scris la 1 Mai 1893, Caragiale considerând că între lupta muncitorilor pentru pâine și libertate și atitudinea scriitorilor ce chiciuiau moravurile burgheze există un punct comun, spune:”... și unii și alții luptă pentru aducerea unor vremuri mai senine și mai cinstite. Ei au ales calea organizării și a luptelor politice, noi calea ironiei și a glumei înțepătoare pe socoteala moftangiilor care guvernează lumea. Ccea ce noi distrugem este tot in direcția în care distrug și ei.... Salutăm dar pe muncitorii întruniți la Cișmigiu cu toată dragostea ce o merită o clasă care de veacuri întregi suferă mofturile unor mâini de privilegiați uneori mofturi sinistre sub care se ascund lacrimi și sânge”. Arătui de popor, opera lui Caragiale a biciuit aparatul de stat veros, servil și bestial (O scrisoare pierdută), educația burgheză Domnul Goe, Vizita, Tempora și altele), morala burgheză (O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, Alici economii, Diplomație, High-Life și altele), presa mincinoasă, (Temă și variațiuni, Cronică de crăciun), școala burgheză, incorectă, (Lanțul slăbiciunilor, Un pedagog de școală nouă), etc. Caracterul popular al operei lui Caragiale constă in faptul că a pătruns in masse și a devenit un document istoric al vremii. Expresii, nume proprii ale personagiilor sau ale eroilor operei sale au intrat in domeniul poporului și ele servesc astăzi ca drept caracterizări lapidare. Și apoi marea lui simpatie pentru exploatați și ura scriitorului împotriva exploatatorilor, dau operei sale puterea de a pătrunde adânc in massele poporului și a le servi drept o armă de luptă împotriva dușmanilor de clasă, înțelegerea mizeriei celor exploatați și a realităților economice și sociale, ale vremurilor trecute, sunt încă o dovadă în plus de felul cum opera lui Caragiale se apropie de poporul care suferă, pentru că scriitorul însuși a cunoscut suferința. Loviturile celor pe care Caragiale îi demasca nu au întârziat să se abată și asupra scriitorilor. Ca și poporul care suferea de dubla exploatare a burghezo-magistrații și a ea- Caragiale pitalului străin, și Caragiale suferă de loviturile morale și materiale ale claselor dominante. Scrisoarea adresată lui Petre Migistr la 7 Noembrie 1891) e semnificativă în această privință: „Chiria n’am plătit-o și sunt dat, în judecată; lemne n’am de foc, palton nici atâta; aștept din ceas în ceas apariția unui meu moștenitor; unul mi-e bolnav.; ca culme: mam apucat să scriu o piesă și din pricină că trebuie să scriu noaptea foarte târziu, am căpătat la ochi conjuctivită catarală. Dau din colț în colț și mu știu ce să fac”. Suferința scriitorului este suferința poporului însuși care exploatat fără mițadă din colț in colț, fără să poată găsi, în vremea aceea, vre-o ieșire. Opera lui Caragiale constituie prin conținutul și formma ei combativă o armă de luptă în mâna poporului muncitor care, cunoșteamd-o și-a însușit-o, tocmai prin faptul că ea răspundea cerințelor lui, prin caracterul popular pe care îl reflectă. Și astăzi, când urmașii lui Cațavencu, Farfuridi, Tipătescu, Trahanache, © t comp., fugiți din țară, sub masca frazelor patriotice servesc interesele imperialiștilor, opera lui Caragiale constitue o armă de luptă împotriva dușmanilor poporului muncitor. Iată de ce opera marelui Caragiale prezintă un caracter popular incontestabil. MIHNEA RADOVAN Caragiale ne aparține mai mult ca oricând Pe Caragiale l-am cunoscut cu mulți ani înainte. L-am cunoscut în puținele biblioteci ce erau pe atunci, sau din cărțile ce le împrumutam de la colegi mai cu stare. Pe atunci nu prea înțelegeam adevărata semnificație a opierei lui Caragiale. Totuși asupra personagiilor ce-mi stârneau râsul, stăteam uneori și gândeam, îmi plăcea felul cum marele Caragiale critica răsfățul în care se lăfăiau odraslele ca ...Domnul Goe”, neastâmpăratul Ionel Popescu, etc. Ajunsesem să-l iubesc mult pe acest mare scriitor, la fel și opera sa. N simțeam apropiat de viața mea grea de pe atunci, când citeam fie .,Arendașul român”, această demascare a cârdășiei burghezo-moșierești, fie :,O scrisoare pierdută” în care se trece în revistă starea politică și socială din vremurile din care a trăit marele Caragiale, și toate celelalte piese, momente sau schițe, create de acest mare prozator și dramaturg. Astăzi când s’a terminat cu starea de lucruri criticată aspru de marele Caragiale și când partidul nostru drag se îngrijește de reconsiderarea valorilor trecutului literar al țării noastre, am prilejul să cunosc și să înțeleg mai mult opera marelui Caragiale, operă desvelită de vălul pe care 1-l aruncase burgheza - moșierimea. Astăzi mai mult ca oricând văd în Ion Luca Caragiale pe scriitorul legat de popor, care a lovit cu putere și mânie în șandramaua burghezo-moșierească. Astăzi, marele Ion Luca Caragiale mă ajută să combat cu putere rămășițele trecutului, rămășițele unei lumi aduse pentru totdeauna, lume pe care el a înfierat-o cu mânie. Studiindu-i adânc creația literară, atât prin citirea operei sale cât și prin urmărirea felului cum ea este transpusă pe scenă sau ecran, arătând tovarășilor mei cât de apropiat a fost Caragiale față de popor, sau depanând eforturi tot mai sporite în munca pentru construirea vieții visată de marele scriitor, voi putea să-mi arăt dragostea față de scriitorul care nu s’a plecat în fața burghezomoșierimii, care a preferat să ducă o viață de chin, numai pentru a fi alături de poporul oropsit și chinuit. Căci astăzi marele lan Luca Caragiale ne aparține mai mult ca oricând, aparține poporului ce a fost eliberat și descătușat, popor ce-și construiște o viață nouă. TOPA TIMOFTEI mecanic stahanovist Depoul C.F.R. Craiova Un prieten drag Simt își mine dorința de a-mi arăta mulțumirea și dragostea ee o port marelui scriitor Ion Luca Caragiale, cu ocazia cinstirii a 100 de ani de la nașterea sa. Simt acest lucru pentru că scrierile lui I L. Caragiale m’au înveselit, des urindu-mă asupra rosturilor acelei lumi apuse pentru totdeauna. Citeam, și de ce citecam mă luminam. Și-l simțeam pe acest mare scriitor alături de mine, ca un prieten drag, care-mi lua apărarea criscând stăpânirea, dâindu-mi nădejdi noi, de viață nouă. Noaptea, când mă întorceam sleit de puteri de pe moșia lui Aurel Geblescu citeam pe nerăsuflate, de multe ori la rând, cărțile ce-mi cădeau în mână. Și piarca uitam de necazurile îndurate peste zi. De multe și istovitoare necazuri aveam parte... Dar necazurile astea s’au curmat chiar din primele zile de după 23 August 1944 când am putut deveni și eu om liber, scăpat de împilare. Partidul mi-a creiat această viață nouă. Și tot partidul a început să ne arate că marele Caragiale ne-a fost prieten, luptând prin scrisul său pentru libertatea poporului muncitor, lovind în exploatatori. Puteam de acum săi-l cunosc mai bine, să-i citesc operele, trecute sub tăcere de cei ce ne aruncaseră țărână în ochi. Cât de frumos și de bine a scris !... Fapte luate d î n viață de pe timpul când boierii se ingrășau pe seama muncii noastre. Când ne ajungea cuțitul la as ridicam glasul, ca fratele Ion din schița marelui Caragiale. Ne-am răsculat noi și tații noștri în 1907 împotriva moșierului Aurel Geblescu ce stăpânea moșii întinse, împotriva stăpânirii ce ne curma zilele. Aveam pe atunci 22 de ani. După câteva zile a venit armata stăpânirii reacționare în ajutorul moșierului. Și cei ce se ridicaseră pentru pământ și drepturi au fost aspru pedepsiți. De teamă că mă va ucide boierul, tata m’a ascuns în ieslea cu paie. Cu greu am scăpat. Căci tot tâlharilor, ce ne sugeau sângele, li se dădea dreptate, întocmai ca în scrierile lui Caragiale.... Dar astăzi am scăpat de boieri, arendași, primari slugarnici, de stăpânirea celor bogați. Hotărându-mă să cuim cu mizeria în care ne-au ținut boierii am intrat în colectivă. Pot astfel ca prin munca mea să construiesc vremuri"« visate de marele Caragiale. Pot ca prin munca mea pentru înflorirea colecitivei dragi și prin studierea adâncă a opierei marelui Caragiale, să-mi arăt dragostea ce o port acestui mare scriitor legat de popor. MARIN M. CRUCEANU colectivist din GAC „16 Februarie 1933” com. Orodel, raionul Plenița. M’am străduit să dau personagiilor Prima mea cunoștință cu opera dramatică a marelui prozator și dramaturg Ion Luca Caragiale am făcut-o în anul 1927 pe când împlinisem 9 ani de activitate în cadrul Teatrului Național din Craiova. Am jucat atunci rolul lui Rica Venturiano din valoroasa creație a marelui Caragiale „O noapte furtunoasă”. Dat fiind că burghezia falsifica opera lui Caragiale, pe aceea vreme mi se cerea să caut ca să interpretez personagiul lui Sică Venturiano, acest poet decadent , dându-i o înfățișare caricaturizată, iar nu trăită. Regimurile politice din acea vreme nu vedeau cu ochi buni pe marele dramaturg și făceau din piesele lui Caragiale un mijloc de distracție, temându-se să i se dea adevărata interpretare, întrucât aceasta înseamnă o demascare a felului lor de a fi. Prin anul 1930 am interpretat în aceeași piesă rolul lui jupan Dumitrache din „Noaptea furtunoasă” și al lui Ion din „Năpasta”, precum și rolul lui Ghiță Pristanda din „Scrisoarea pierdută ”, o jostă interpretare lui Caragiale Am interpretat rolul lui Lepncida din „Conu Leonida față cu reacțiunea”, apoi pe cetățeanul turmentat din „Scrisoarea pierdută”, redându-l pe acesta ca un om drept, cinstit peste măsură, dar care are de suferit de pe urma putreziciunii morale a lumii in care trăia. Cu o adâncă cunoaștere a textului și a intregii opere a marelui Caragiale am putut după aceia, să interpretez într-un mod just și realist rolurile lui Iprgescu din „Noaptea furtunoasă” și Ghiță Pristanda din „Scrisoarea pierdută”, piesă ce se reprezintă cu un mare succes și astăzi pe scena Teatrului Național în cadrul sărbătoririi, centenarului marelui Ion Luca Caragiale. Straduindu-mă stăbau o justa interpretare personagiilor din piesele lui Caragiale am putut să-mi arăt dragostea ce o nutresc celui ce mi-a dat ocazia să cunosc adevărate lucrări dramatice. OVIDIU RODOS artist, Teatrul Național din Craiova* Ț r f ■