Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 2021 (Anul 33, nr. 6836-6872)

2021-12-10 / nr. 6864

• Pagina a 2-a • 10 decembrie 2021 • Chestionar de satisfacţie Ajutaţi-ne să ne îmbunătăţim serviciile! ,­­ if Vă mulţumim pentru că ne citiţi ziarul print şi, pen­tru că dorim să fim cât mai aproape de voi, vă rugăm să ne acordaţi câteva minute din timpul dvs. şi să comple­taţi chestionarul de mai jos. Ne puteţi trimite răspunsurile prin trei modalităţi: □ după completarea chestionarului, puteţi să-l foto­grafiaţi şi să ni-l trimiteţi prin e-mail la adresa: infor­­matiahr@gmail.com; □ puteţi să aduceţi chestionarul completat la sediul redacţiei (Miercurea Ciuc, str. Leliceni, nr. 45) şi să-l lăsaţi în cutia poştală de la intrarea în clădire, ori să ni-l predaţi personal; □ puteţi să puneţi chestionarul într-un plic pe care să-l expediaţi prin poştă la adresa: Miercurea Giuc, str. Leliceni, nr. 45, cod 530190. Vă mulţumim! In ce zonă a judeţului locuiţi? □ zona Topliţa □ zona Gheorgheni □ zona Bălan □ zona Ciuc □ zona Odorhei De obicei, din ce canale vă informaţi cu privire la ştirile locale şi judeţene? □ pagini de socializare □ presa scrisă print/online □ radio/ televiziune □ altele:........................................................................ Ce tipuri de articole/anunţuri vă atrag atenţia cel mai des? □ ştiinţă □ istorie □ societate □ agricultură □ sport □ cultură □ divertisment □ învăţământ □ religie □ sănătate □ economic □ politic □ altele:............................................................ Ce rubrici/subiecte aţi dori să apară mai mult în ziar? Menţionaţi cel puţin o idee pe care credeţi că am putea-o dezvolta. Ce alte sfaturi de îmbunătăţire ne oferiţi? L — Informația Expoziţii MNCR la Muzeul Municipiului Bucureştii Palatul Sutu , urmare din pag. 1 Expoziţia alcătuită din 20 de planşe de mari dimensiuni ilustrează şi descrie descoperiri arheologice re­prezentative pentru civilizaţia dacică din secolele I a. Chr. - I p. Chr. din regiunea depresiunilor intra-monta­­ne din Carpaţii de Curbură: situri for­tificate, tezaure din metale preţioase, morminte şi locuri sacre. „în expoziţie regăsim fotografii aeriene ale munţilor fortificaţi de daci, reconstituiri grafice ale cetăţi­lor şi sanctuarelor lor şi, în premi­eră absolută, imagini ale siturilor arheologice recent documentate prin tehnologia LIDAR în pădurile din Carpaţii de Curbură. Vă aştep­tăm să descoperiţi ce ascund pădu­rile dese din Carpaţii de Curbură, să aflaţi cum modelau dacii munţii prin proiecte ample de terasare arti­ficială, sau să admiraţi arta tezaure­lor de argint îngropate la marginea marilor mlaştini de pe valea Oltului Superior şi a Râului Negru”, preciza comunicatul emis de MNCR la des­chiderea expoziţiei. „Este prima expoziţie de arhe­ologie din România ce ilustrează date de teledetecţie obţinute prin tehnologia LIDAR, precum şi pro­puneri de reconstituire grafică ba­zate pe aceste date. De asemenea, inovativă poate fi considerată şi colecţia de portrete ale unor ree­­nactori - cei care prin costumele şi echipamentele lor inspirate din surse arheologice şi iconografice antice asigură legătura emoţională între publicul de astăzi şi vestigiile incomplete ale unui trecut îndepăr­tat, un performance art cu implica­ţii antropologice. Expoziţia benefi­ciază de aportul artistului grafician specializat în reconstituire istorică, Radu Oltean. Beneficiind de o amplasare fa­vorabilă, în inima Bucureştiului, expoziţia s-a bucurat de un interes crescut din partea trecătorilor, mulţi dintre ei aflând pe această cale pen­tru prima dată de situri arheologice importante din zona depresiunilor intra-montane din Carpaţii Orien­tali, cum sunt cetăţile de la Jigodin, lângă Miercurea Ciuc sau Cetatea Zânelor din Covasna”, am aflat de la dr. Magdalena Ştefan, arheolog MNCR. „Marile Bătălii ale Primului Război Mondial. Campania 1916. Apărarea Bucureştiului pe crestele Carpaţilor de Curbură” De astăzi, spaţiul de expunere în aer liber va fi cedat altei expozi­ţii MNCR, este vorba despre „Ma­rile Bătălii ale Primului Război Mondial. Campania 1916. Apăra­rea Bucureştiului pe crestele Car­paţilor de Curbură”. „în luna în care celebrăm Ziua Naţională a României sunt aduse în prim-plan vestigiile câmpurilor de bătălie din Primul Război Mon­dial din Carpaţii de sud-est, uriaşe situri arheologice aflate în trecăto­­rile montane, în Pasul Bran, Valea Prahovei, Drumul Tătarului, Valea Buzăului sau pe Valea Oituzului. Şase trecători. Sute de kilometri de tranşee. 250.000 de soldaţi. Zeci de mii de obuze explodate. Sigur nu vei mai privi la fel­­excursiile la Predeal sau Fundata. în toamna anului 1916, în trecătorile Carpa­ţilor de Curbură s-au purtat lupte violente între armatele Puterilor Centrale şi trupele române pentru controlul celor mai scurte drumuri spre Bucureşti. Lucrări ample de fortificare -tranşee, şanţuri, forturi, posturi de supraveghere sau de tragere - au fost realizate pe platouri şi piscuri mon­tane, în poziţii strategice, unele încă din perioada neutralităţii, suprapu­­nând uneori fortificaţii din epoci mai vechi, în tranşeele din munţi, soldaţii români, germani sau austro-ungari au luptat, au aşteptat înfriguraţi, au scris jurnale şi scrisori, au murit... Vestigiile acestor construcţii, ale pei­sajelor rănite de obuze, reprezintă lo­curi ale memoriei pentru Europa mo­dernă şi România de astăzi, martore ale amplorii şi violenţei conflagraţiei mondiale. Privindu-le de sus, din fotografii aeriene sau pe modelele tridimen­sionale ale reliefului obţinute prin tehnologia LIDAR, câmpurile de bătălie îşi dezvăluie complexita­tea şi întinderea. Dacă trupele ro­mâne nu ar fi rezistat în trecătorile Carpaţilor de sud-est, în toamna anului 1916, în faţa presiunii Pute­rilor Centrale, Bucureştiul şi câm­purile petrolifere de la Ploieşti ar fi fost pierdute încă de la început, la mai puţin de o lună de la intra­rea României în război, iar armata română ar fi fost lovită din plin şi despărţită în centrul dispozitivului. Este adevărat că frontul carpatic a fost până la urmă spart, dar acest lucru s-a întâmplat mai târziu, oda­tă cu venirea iernii, mai departe, spre vest, pe Valea Jiului, ceea ce a permis, până la urmă, retragerea ordonată şi reorganizarea în Mol­dova a armatei, de unde lupta a continuat, în bătăliile din anul ur­mător. Dacă frontul de pe crestele Carpaţilor de Curbură ar fi cedat în anul 1916, campania victorioasă din 1917 nu ar fi existat”, explică arheologii MNCR dr. Dan Ştefan şi dr. Magdalena Ştefan. Cosmina Marcela OLTEAN Foto: Dan Ştefan Folclor românesc din judeţul Harghita - Cercetarea dimensiunii păstrării, conservării şi promovării acestuia Asociaţia CRDD Orizont 2050 a implementat, în perioada 12 iu­lie - 30 noiembrie 2021, proiectul cultural cu titlul sus menţionat. Am pornit de la ideea de a re­aliza o radiografiere a faptelor de etnografie şi folclor în contempora­neitate care să ducă la conservarea valorilor etnografice şi folclorice, odată cu utilizarea celor mai bune şi accesibile forme şi modalităţi de promovare şi de transmiterea lor din generaţie în generaţie, respec­tiv realizarea unui documentar. De fapt, am vrut să prezentăm situaţia în care se află folclorul muzical şi coregrafic în acest moment. Prin intermediul acestui proiect, scopul şi misiunea noastră au fost de a cerceta aceste zone din punct de vedere etnografic şi folcloric, de a culege toate datele legate de aces­te domenii, de a le stoca şi de a rea­liza un documentar de specialitate, atât în format carte, cât şi pe suport digital, în vederea promovării şi transmiterii mai departe, noilor ge­neraţii, în formă autentică. Etapele principale ale proiectu­lui au fost: • cercetare - culegerea şi stoca­rea datelor etnofolclorice - depla­sări în teren (interviuri cu purtători de folclor, aplicare chestionare, observaţie, fotografii, înregistrări audio şi video) în localităţile viza­te: Tulgheş, Corbu, Borsec, Bilbor, Topliţa, Gălăuţaş, Sărmaş, Subce­­tate, Voşlăbeni, Miercurea Ciuc, Livezi Ciuc şi Lunca de Jos; • organizarea a două întâlniri (tabere) de transmitere a reperto­­riilor între purtătorii de folclor şi generaţia tânără de talente în acest domeniu. Iniţial, am avut în vedere organizarea mai multor activităţi de acest gen, dar, din păcate, restricţiile impuse de pandemie ne-au îngreu­nat activitatea; • stocarea, prelucrarea şi tran­scrierea datelor, procesarea/post­­procesarea materialului în studio, realizarea machetei finale; • realizarea documentarului, respectiv a DVD-ului şi al volumu­lui de carte. In cadrul acestei acti­vităţi s-au tipărit un număr de 500 exemplare cărţi care conţin fiecare câte un DVD, care au fost distribu­ite în totalitate cu titlu gratuit; • lansarea documentarului, care a avut loc la Căminul Cultural Sub­­cetate, în data de 28.11.2021; • distribuirea materialului, cu titlu gratuit, la nivel local, regional şi naţional. în final, putem spune că proiectul şi-a atins pe deplin scopul, a avut un impact pozitiv asupra comunităţilor implicate. Avem solicitarea ca în fi­ecare localitate implicată în proiect să facem câte o lansare de carte, în cadrul unor evenimente cu caracter local sau regional. Proiectul a fost finanţat de Gu­vernul României prin Secretariatul General al Guvernului. Parteneri ai proiectului au fost: Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; Aso­ciaţia Cenaclului Literar Buna Vestire Miercurea Ciuc; Asocia­ţia Centrul Cultural Ardealul din Subcetate; Asociaţia Culturală Do­­breanu din Subcetate; Editura Easy Readers Topliţa. Echipa de proiect

Next