Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)

1959-07-10 / nr. 1841

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE N­UM­IŢI-VĂ ! INFORMA­T/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VI­I Nr. 1841 4 PAGINI 20 BANI VINERI 10 IULIE 1959 1 Plenara Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti In sala Casei de cultură a sindica­telor a început astăzi dimineaţă plena­ra Consiliului sindical orăşenesc Bucu­reşti. Ordinea de zi cuprinde darea de seamă a biroului executiv privind ana­liza muncii cultural-educative în între­prinderile şi instituţiile din Capitală. Tovarăşul Ion Mitarcă, vicepreşedinte al Consiliului sindical orăşenesc, a sus­ţinut raportul care a fost urmat de dis­cuţii. La această plenară participă membrii Consiliului sindical orăşenesc, iar ca invitaţi activişti culturali, direc­tori de cluburi, bibliotecari, reprezen­tanţi ai organizaţiilor obşteşti. u O ÎNTREBARE PE ZI Cum se desfăşoară campania de seceriş şi treierii in comunele subordonate raioanelor ? — NE RĂSPUNDE TOV­ING V. CHIRILA, ŞEFUL SECŢIEI AGRI­COLE A S P.C. — „Secerişul a început in ziua de 30 iunie, intii la orz, apoi la griu. Datorită folosirii pe scară largă a secer­ătorilor-legători cu tracţiune mecanică de la S.M.T. Chitilă, ci şi a 6 combaine de la G.A.S. Pan­­telimon, Bragadiru, Popeşti-Leor­­denii şi de la I.C.M.E.A. Băneasa, recolta de pe cele peste 060 hec­tare cu orz a fost strins d­­in 6 zile. Producţia medie de orz obţinută este de 2000 kg la hectar la gos­podăriile colective, de 1800 kg la întovărăşiri şi circa 1500 kg in sec­torul individual. La 4 iulie a început seceratul griului. Sunt folosite 13 secerători­­legători, 13 combaine şi utilajul manual din sectorul individual. In frunte se situează raioanele T. Vla­­dimirescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, I. V. Stalin şi 23 August. Pini­ acum, in aceste raioane recolta de griu a fost strinsă de pe 60 la sută din suprafaţa insăminţată. Sint şi raioane rămase in urmă. Printre acestea se află raioanele N. Bălcescu şi Griviţa Roşie. Co­mitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Jilava şi Alo­­goşoaia nu urmăresc îndeaproape felul în care se desfăşoară seceri­şul în sectorul individual. Deşi griul este destul de copt, totuşi ritmul secerişului e nesatisfăcător. Inginerii şi tehnicienii agronomi ain aceste comune trebuie să se preocupe mai îndeaproape de orga­nizarea secerişului şi in sectorul individual, pentru a evita pierderile de recolte. Treierişul se face cu 16 batoze şi 13 combaine. Şi în campania de treieriş sunt fruntaşe aceleaşi ra­ioane ca şi la seceriş. In raioanele Tudor Vladimir­escu. Gheorghe Gheorghiu-Dej, 23 August şi I. V. Stalin, treierişul se desfăşoară in mod organizat, cu rezultate bune. Nu acelaşi lucru se poate spune­­despre comunele Jilava (raionul N. Bălcescu), Mogoşoaia (raionul Gri­­viţa Roşie) şi Măgurele (raionul­­ V. I. Lenin), unde, deşi secerişul­­ este realizat in proporţie de circa 40%, totuşi treierişul nu se desfa­­şoară intr-un ritm corespunzător,­­ transportul snopilor la arii făcin­­du-se cu intirziere şi dezorganizat. Inginerii agronomi care lucrează in aceste comune trebuie să sprijine comitetele executive ale sfaturilor populare respective pentru a orga­niza munca in mai bune condiţiuni şi să urgenteze treierişul. Printr-o organizare mai bună a muncii vom reuşi ca griul de pe cele peste 3000 hectare să fie se­cerat pină la 15 iulie, iar treieri­­şul să se termine în 12 zile, viteza mașinilor existente fiind de 150 ha pe zi.“ w Plit­fian, deputat, cetațean Biroul organizaţiei de partid din Direcţia generală a miliţiei a primit o scrisoare din partea comitetului e­­xecutiv al sfatului popular al raionu­lui Gh. Gheorghiu-Dej. O scrisoare prin care căpitanul Peter Julius, lu­crător la această direcţie,­­ era felici­tat pentru­ activitatea depusă ca de­putat in circumscripţia 169 din car­tierul Dobrogeanu-Gherea. Am căutat să-l cunoaştem şi noi, mai îndeaproape, pe deputatul Peter Iulius. ...Cititi s-au făcut propuneri de can­didaţi pentru alegerile de deputaţi în sfaturile piopulare, cetăţenii din cir­cumscripţia 169, cartierul Dobrogeanu Gherea, au chibzuit îndelung. „Ne trebuie un om destoinic, gospo­dar, care să cunoască nevoile cartie­rului. Avem multe de făcut. E drept că sunt aici mulţi oameni harnici, cin­stiţi, săritori la treburile obşteşti, dar deputatul trebuie să-i întreacă pe toţi". Şi oamenii s-au oprit la Peter Iulius. II cunoşteau de mult. In urmă cu 25­ de ani, cind a ve­nit aici, cartierul arăta jalnic: cîteva case pipernicite răspindite în mijlo­cul băltoacelor şi gropilor. In anii regimului de democraţie populară, car­tierul lor a crescut şi s-a moderni­zat. Ştiu oamenii cu cită rivnă a muncit tovarăşul Peter Iulius cind s-a instalat lumina electrică, cind s-a­ ­ profilurit introdus apă, cind s-a făcut radiofi­­carea. Harnic om şi inimos — spu­neau cei din pir. ...Ales deputat, iov. Peter Iulius s-a bucurat mult de încrederea ce i-a fost arătată şi a trecut de îndată la treabă. A chemat întii cetăţenii cartierului, pentru a se sfătui asupra celor ce au de făcut. Procesul verbal cu nr. I consemna două ,,probleme urgente": pavarea străzilor Sublocotenent Steliu­ Ion şi Sergent Niţă Nicolae şi astuparea băltoacei din mijlocul cartierului. Căci toamna şi primăvara străzile erau pline de noroi, i­ar casele me­reu ameninţate cu inundaţia. De la bun început, deputatul s-a angajat să se ocupe îndeaproape de rezolvarea acestor probleme. ...Sprijiniţi de sfatul popular, ce­tăţenii cartierului Dobrogeanu Ghe­rea, în frunte cu deputatul lor, s-au apucat de lucru. Au muncit voluntar la săpături, au descărcat piatra şi ni­sipul din maşini, au ajutat pe pa­­antori la organizarea şantierului, au întins pe străzi piatra mărupid etc. La aceste acţiuni cetăţenii au prestat peste 28.000 ore muncă voluntară aducind mari economii in bugetul sta­tului. Muncitorul Zamfir Ştefan, O­­brogea Ion, preşedintele comitetului de stradă, şi mulţi alţii, erau ne­lipsiţi de pe şantier. In total au fost pavate peste 6.100 mp pe străzile Sub­locotenent Steliu Ion, Sergent Niţă Nicolae, Doflăneţ şi Trestiei, deşi ul­timele două nu făceau parte din cir­cumscripţia 169. In momentul de faţă, cetăţenii cartierului, mobilizaţi de de­putatul circumscripţiei, au început să muncească voluntar pentru astuparea bălţii. In locul ei va răsări in cti­­cind un parc în care copiii se vor juca în voie. Angajamentul deputa­tului este aproape înfăptuit. Cele două „probleme urgente" vor fi rezolvate cu prisosinţă. Deci consemnăm: 4 străzi pavate, 28.000 ore muncă vo­luntară, însemnate economii. ...Locuitorii cartierului Dobrogeanu- Gherea îl stimează pe Peter Mihus nu numai pentru activitatea sa in­tensă ca deputat. Ei îl cunosc și ca luptător pentru apărarea avutului ob­ștesc împotriva elementelor necinstite, huliganice. De acest lucru s-au con­■ vins încă o dată de curind, cind că­pitanul Peter Iulius a demascat pe Marin Mihai, fost circiumar şi tăi­­nuitor de hoţi. Acest element duş­mănos, care, sub vechiul regim, a terorizat ani de-a riadul locuitorii din cartier, desfăşura o activitate duş­mănoasă împotriva regimului demo­crat-popular. Cu prilejul anchetei fă­cute, s-a dovedit că Marin Mihai era şi un hol înrăit. Cetăţenii cartierului chemaţi ca martori la proces, au ară­tat nelegiuirile savirşite de Marin Mi­hai şi au cerut instanţei să-l pedep­sească aspru. Marin Mihai şi-a pri­mit pedeapsa meritată. Pentru întreaga sa activitate, pen­tru modestia şi curajul său, deputatul circumscripţiei 169 se bucură de apre­cierea unanimă a cetăţenilor. B. NICOLAU Al V-lea concurs al artiştilor amatori Mereu noi şi noi echipe continuă să se perinde prin faţa comisiei: corul Finanţe-Bănci, echipa de dansuri a Casei raionale de cultură „N. Băl­cescu“, dansatorii de la uzinele „Grigore Preoteasa“ şi alţii. Măiestria cu care corul Finanţe-Bănci (dirijor St. Mureşanu) şi-a interpretat programul arată că foştii laureaţi ai celui de al IV-lea concurs al artiştilor amatori s-au pregătit şi de astă dată temeinic. Cu mişcările lor pline de armonie, dansatorii de la uzinele „Grigore Preoteasa“ şi cei de la Casa raională de cultură „N. Bălcescu“ au cucerit­­ simpatia şi admiraţia publicului. In sala de concurs au răsunat apo­i aria lui Gali din opereta „Vînt -i de libertate“ (interpret Ion Cernat), liedul „Primăvara“ de Arabiev (în - interpretarea Eugeniei Lupu­), cîntecul lui Gh. Dima „Mugur, mugurel“ (in- -t terpretă Lucia fr ista) etc.­­ Pe scenă echipele se succed, aducind fiecare o notă de prospețime,­­ de vigoare, de bucurie. Echipa artistică a întreprinderii ,,Bela Breiner" interpreted un dans ardelenesc . 740 tone fier vechi colectate de tinerii din raionul Gh. Gheorghiu-Dej . De la începutul anului şi pînă acum tinerii din raionul Gh. Gheorghiu-Dej au strîns din cartiere şi au predat în­treprinderii de colectare a metalelor 740 tone fier vechi, cu 40 tone mai mult decît se angajaseră. Ieri a avut loc o adunare festivă cu prilejul căreia comitetul raional U.T.M. Gh. Gheorghiu-Dej a primit diploma de onoare a Comitetului Orăşenesc Bucureşti al U.T.M. pentru depăşirea angajamentului de colectare a metalu­lui vechi. Au fost de asemenea distinse cu diplome de onoare numeroase or-4­ ganizaţii de bază şi tineri care s-au­­ evidenţiat în acţiunea de colectare a metalelor. Utemiştii din raionul Gh Gheorghiu-Dej s-au angajat în faţa Co­mitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. să colecteze pină la sfîrşitul anului s­u­ 1.000 tone fier vechi din cartiere și să presteze 1.200.000 ore muncă patrio­tică la înfrumusețarea raionului. Vizitând cîteva cabinete tehnice In calea noului, nici o piedică!­­ AJUTORUL BRIGĂZII DE INOVAŢII Uie Niculescu este lăcătuş în sec­ţia laminor 3 ţoii a uzinei „Repu­blica“. Munceşte aici de mai mulţi ani. E fruntaş în producţie şi se stră­duieşte continuu să îmbunătăţească calitatea muncii sale. De la o vreme a început să răm­ină în secţie după ora programului, împreună cu el lu­crau şi doi ing­neri, membri ai bri­găzii de inovaţii din secţie Aceştia dădeau lăcătuşului Ilie Niculescu in­dicaţii pentru realizarea unei inova­ţii. Curînd rezultatul s-a văzut. La presa de perforat B 4 au apărut două dispozitive. Inovaţia realizată de tova­răşul Niculescu se datoreşte (subli­niem acest lucru) într-o bună măsură, ajutorului primit din partea cabinetu­lui tehnic şi al brigăzii de inovaţii din secţie. Preocuparea cabinetului tehnic şi a brigăzilor de inovaţii de la uzinele ..Republica“ pentru atragerea unui nu­măr cît mai mare de inovatori este concretizată prin cele peste 120 ino­vaţii înregistrate la cabinetul tehnic. Cifră mult mai mare ca cea reali­zată anul trecut în aceeaşi perioadă. ÎNCEPUTUL E BUN la cîteva luni în urmă, cabinetul tehnic al întreprinderii „Electroapa­­rataj" a fost criticat în paginile zia­rului nostru pentru unele deficienţe. Acum, multe din lipsurile semnalate au fost lichidate. Aşa, de pildă, ca­binetului tehnic, care pînă nu de mult funcţiona într-o sală împreună cu alt serviciu, i s-a repartizat o cameră corespunzătoare lingă biblioteca teh­nică. Muncitorii inovatori primesc a­­jutor din partea cadrelor de speciali­tate. Şedinţele colectivului de rezol­vare a dosarelor cu inovaţii se fin cu regularitate. Activitatea brigăzilor de inovatori a fost şi ea analizată în cadrul unor şedinţe, cu urmări practice. De cu­rînd, cabinetul tehnic a lansat un nou concurs de inovaţii cu­ premii. Te­matica acestui concurs a fost axată pe cele mai importante probleme ale întreprinderii. Deci cabinetul tehnic al întreprinde­rii „Electroaparataj" a pornit pe un drum bun .. INOVAŢII, NU SARCINI DE SERVICIU ! Numărul inovaţiilor înregistrate pînă acum de cabinetul tehnic de la I.O.R., în comparaţie cu anul trecut (în aceeaşi perioadă), este mult mai mare. Cele mai multe dintre acestea sunt axate pe probleme majore. In cîteva rînduri însă, la cabinet s-au prezentat „inovaţii“ care în realitate nu constituie decît o îndeplinire a sarcinilor de producţie. Aşa s-au petrecut lucrurile cu dosa­rele tovarăşilor Ion Neguţ, Oprea Bungărzescu şi alţii. Asemenea ritu-rii sp mai netrec şi din cauză că cele 7 brigăzi de inova­tori nu activează, ele fiind constituite­­ formal. Responsabilul cu munca de­ masă din cadrul comitetului de între­­­prindere, tovarăşul Mihai Buciuc, nu­ s-a îngrijit de activizarea brigăzilor­ de inovaţii, n-a ţinut nici o şedinţă­­ de analiză a activităţii acestora. Co-­ mitetul de întreprindere poate rămî-­­ne oare indiferent faţă de această­ stare de lucruri ?­­CIND DOSARELE SIMT REZOLVATEI CU INTIRZIERE Nu cu m­ult timp în urmă, cabine-] tul tehnic al uzinei „Vasile Roaită“­­ îşi căpătase un oarecare renume pen-­ tru activitatea desfăşurată, pentru nu-­­nărul ridicat de inovaţii propuse şi r­­ezolvate. Acum, însă, activitatea ca-r] tunetului este într-un adevărat re­ - gres, cauza principală constînd în ] faptul că propunerile de inovaţii sunt­­rezolvate cu întîrzieri de 6—7 luni.] Unele servicii din cadrul uzinei, cum­ sunt serviciile proiectări, tehnic, pla­­­nificare şi altele, iui dau la timp da­­­tele necesare completării dosarelor de­­ inovaţii. ] Nici colectivul pentru rezolvarea­­ dosarelor nu se întruneşte la datele­ stabilite. In ultimele şase luni s-au­ ţinut numai jumătate din şedinţele­­ planificate. ] Fireşte, cu o astfel de „activitate"-­ numărul inovaţiilor propuse şi aplicate] este în scădere. S-ar cuveni ca cei­­ care nu ajută şi frînează bunul mers ] al mişcării de inovaţii să fie traşi < la răspundere. ] PETRE TOACA - P 4.000 apartamente vor fi date în folosința pînă la 23 August In ziua măreţei sărbători a celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, nu­meroase străzi şi cartiere ale Bucu­­reştiului vor avea o nouă înfăţişare. Printre construcţiile prevăzute în plan să fie predate pină la 23 August se nu­mără cîteva blocuri de pe șantierul Floreasca, blocul „Sanitas“ cu 71 de apartamente, de pe bd. N. Bălcescu 36 și cel din imediata sa apropiere, de pe str. C.A. Rosetti 15, care va avea 37 de apartam­ente, blocul de pe str. Bre­­zoianu nr. 3­­5, cu 44 apartamente, un bloc cu 42 apartamente situat pe str. Academiei nr. 4—6, din bloc de 136 apartam­ente pe bd. Duca nr. 3—11 şi un altul, cu 92 de apartamente, pe calea Griviţei nr. 286 -288 etc. Aşa cum am anunţat, constructorii din Capitală s-au angajat să dea în folo­sinţă, în cinstea celei de a 15-a ani­versări a eliberării patriei, în total 4.000 apartam­ente — adică cu 1.400 mai multe decît era planificat. In lotul acestor 1.400 de apartamente care ur­m­ează să fie predate peste plan, se nu­mără 120 de apartamente situate în cinci vile de pe șantierul Floreasca — Nord și blocul 83/3 cu 39 apartamente de pe şantierul Floreasca — Sud, cons­trucţii care aveau, toate, ca termen de predare, data de 30 septembrie, blocu­rile 8/5 şi 82/5, insumînd 102 aparta­mente, de pe acelaşi şantier, care fuse­seră prevăzute să fie date în folosinţă primul la 30 august, iar al doilea la 30 octombrie şi alte patru blocuri, pe şantierul Floreasca-Sud, cu 196 de a­­partamente, care, iniţial, aveau de a­­semenea ca termen de predare ziua de 30 octombrie. Conform angajamentului constructo­rilor, tot peste plan vor fi date : un bloc cu 123 de apartamente în Piaţa Amzei, blocul A.4, cu 54 de aparta­mente, pe bd. Muncii, un bloc cu 97 apartamente pe str. Beldintan colţ cu bd. 6 Martie, un bloc cu 33 de apar­tamente pe str. Brutus colţ cu strada Miliţei şi 38 de apartamente din blo­cul de pe bd. 1848 colţ cu str. Ga­broveni , toate cu 38 d de zile înainte de termen. In cinstea măreţei sărbători vor mai fi predate , cu 68 de­ zile îna­inte de termen , un bloc cu 86 de apartamente pe bd. 6 Martie 22, un altul cu 111 apartamente pe strada Doamnei 27 şi cite un bloc cu­ 28 de apartamente pe str. Antim colţ cu cal. Rahovei şi pe strada B. Delavrancea. Dezvoltarea producţiei de mobilă în ţara noastră In ultimii opt ani, volumul produc­ţiei de mobilă din ţara noastră a crescut de peste şapte ori. In dezvol­tarea acestei producţii s-a pus accent pe ridicarea nivelului tehnic al unită­ţilor existente şi pe crearea­ de noi uni­tăţi, moderne, pentru a se asigura o mai bună valorificare a materialului lemnos şi produse de calitate bună, la un preţ de cost în continuă scă­dere. Materia primă — cheresteaua — este uscată astăzi corespunzător, ca urmare a sporirii capacităţilor de us­care din întreprinderile de resort, ca­merele de uscare ajungînd la un nu­măr de 105 faţă de 46 în 1950. Pe de altă parte, capacitatea de uscare a cherestelei a sporit şi prin mecaniza­rea operaţiilor de încărcare şi descăr­care, prin aplicarea de noi regimuri de uscare a materialului etc. — mă­suri legate de crearea laboratoarelor, care asigură un control permanent al umidităţii materiei prime. Prelucrarea reperelor la maşini se face astăzi cu mai multă precizie, în bună parte şi datorită utilajelor mo­derne şi de mare capacitate cu care au fost înzestrate întreprinderile­­ cir­culare cu avans automat, maşini de găurit, de frezat, de şlefuit cu bandă, de lustruit etc­ Aplicarea furnirelor pe panouri se face în cea mai mare parte la prese hidraulice, cu ajutorul cleiurilor sinte­tice care au calităţi superioare. Pen­tru un finisaj superior se utilizează astăzi baiţuri rezistente la lumină şi lacuri pe bază de nitroceluloză. BLOCUL DE LOCUINŢE, IN FINISAJ, DE PE BULEVARDUL 6 MARTIE 22 ESTE UNA DIN CLĂDIRILE PE CARE CONSTRUCTORII S AU ANGAJAT S O PREDEA IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Vagoane siderurgice La secția cazangerie a uzinelor „21­ August“ a fost de curând terminată una din comenzile Combinatului si­derurgic Hunedoara. Este vorba de va­goanele siderurgice, pentru transpor­tul oalelor de turnare. Prin introdu­cerea acestor vagoane, combinatul re­zolvă problema transportării fontei li­chide la locul de turnare. Capacitatea lor este de 40 tone. rin C apitala. In vederea continuei îmbunătăţiri a transportului în comun . De mîine, noi autobuse „Skoda" pe linia 31 0 La 18 iun­e__intră în funcţiune linia 32 0 Traseul liniei de tramvai 2 Prin grija deosebită a partidului şi gu­vernului, a organelor locale de stat, a eforturilor lucrătorilor de la I.T.B., trans­portul în comun cunoaşte în ultimii ani, spre satisfacţia bucureştenilor, o largă dez­voltare. Pe aceeaşi linie, pentru 1959 au fost prevăzute o serie de măsuri, printre care mărirea parcului de vehicule, repa­rarea unor linii, crearea altora noi etc., multe din ele fiind de-acum aduse la în­deplinire, altele fiind încă în curs de exe­cutare. SPORIREA PARCULUI DE AUTOBUSE Astfel, începînd de mîine dimineaţă, cala­torii liniei de autobus 31 vor avea o plăcută surpriză : ei vor găsi pe acest traseu în locul vechilor autobuse, numai maşini noi Skoda. Linia 31 va fi dotată cu 36 din cele 60 de autobuse Skoda, importate recent din Cehoslovacia. Noile maşini, asemănătoare la aspect cu Skodele pe care le cunoaştem, sunt mai perfecţio­nate, au un motor cu putere mărită, un aspect mult mai elegant, o ventilaţie şi un confort superior. SE MĂREŞTE NUMĂRUL TRASEELOR Studiind actuala reţea a mijloacelor de transport orăşenesc, I.T.B. a ajuns la con­cluzia că pentru îmbunătăţirea deservirii publicului sunt necesare noi trasee de auto­buse, care în anumite zone ale oraşului să micşoreze pe de o parte distanţa parcursă pe jos pînă la primul mijloc de transport, iar pe de altă parte să micşoreze timpul de deplasare a vehiculelor I.T.B. între dife­rite puncte ale Capitalei. Astfel, autobusele vechi, eliberate de pe linia 31, vor deservi o nouă linie, care urmează a fi creată în curînd pe un traseu inelar ce va cuprinde în interiorul lui zona centrală a oraşului, cu un diametru de 2,5 km. In afară de aceasta, pe ziua de 18 iulie se va da în exploatare traseul de autobuse nr. 32, care va circula astfel : Parcul Liber­tăţii, str Nifon, Antim, Gh. Petrescu, cal. Victoriei, Doamnei, bd. 1848, bd. N. Băl­cescu, bd. Magheru, Piaţa M. Eminescu (Romană), str. Biserica Amzei, cal. Griviţei şi Gara de Nord. Acest traseu, în lungime de 6,3 km va fi dotat cu 18 noi autobuse Skoda. Linia 32 va prelua o bună parte din sarcina tramvaielor ce trec pe lanţul de bulevarde 1848, N. Bălcescu, N. Magheru, Ana Ipotescu. (Pe această arteră frecvenţa vehiculelor I.T.B. este de 90 de trenuri pro­pra şi sens). MODIFICĂRI IN CIRCULAfIA UNOR TRAMVAIE Cu ocazia introducerii noului traseu, 32, se vor face o serie de modificări în­­ ceea ce priveşte circulaţia unor tramvaie şi anume : se înfiinţează linia de tramvai nr. 2, care va circula astfel : oborul Rahova, str. Uranus, Podul Izvor, str. Cobâlcescu, bd. Dinicu Golescu, Gara Basarab. Această linie realizează o legătură directa între gările Nord şi Basarab, cu cartierul Rahova. Linia 22 va circula pe porţiunea cuprinsă între str. Cuţitul de Argint şi Piaţa Unirii, prin str. 11 Iunie şi bd. Gh. Coşbuc, (pe traseul liniei 17). începînd tot de la 18 iulie, linia 20 de tramvaie dublată pe toată lungimea ei de cita linii, se desfiinţează. Alte 20 autoturisme pentru asistenţa medicală Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a repartizat Secţiunii sanitare şi de prevederi sociale a Sfatului Popu­lar al Capitalei un număr de 26 noi autoturisme. Opt din aceste maşini vor fi puse la dispoziţia policlinicilor raionale cen­trale, pentru îmbunătăţirea mijloacelor de transport în acordarea asistenţei medicale la domiciliul bolnavilor. Res­tul maşinilor va fi atribuit Staţiei de salvare a Capitalei pentru asistenţa medicală de urgenţă. Din albumul fotografului amator GEORGE BERLESCU : O originală vază naturală în Parcul „I. V. Stalin“ OASPEŢI DE PESTE HOTARE In ţara noastră se găseşte, la in­vitaţia Institutului român pentru re­laţiile culturale cu străinătatea, prof. dr. Fritz Schachermayer, istoric şi arheolog de la Universitatea din Vie­­na. Oaspetele a vizitat şantiere ar­heologice din împrejurimile oraşului Bucureşti, precum şi din Ardeal, Mol­dova şi Dobrogea. De asemenea, a ţinut conferinţe în faţa specialiştilor din Bucureşti şi Cluj, care au fost urmărite cu un viu interes de audi­tori. Publicitatea şi estetica oraşului Treceam într-o zi cu un prieten prin provincie prin Piaţa Unirii. Ne-am oprit lingă ceasul din faţa spitalului prin­­covenesc şi i-am arătat parcul de peste drum in care,­ la acea oră, verdele ierbii se îngemăna intr-un tot armonios şi atractiv cu coloritul felurit al florilor și cu jerbele de apă difuzate in miliarde de picături din artistieile fintini arteziene. Cu mindrie bucureșteană l-am întrebat: — Ei, ce zici ? — Nu-mi place, mi-a răspuns prietenul. Am zimbit părintește la gluma aceasta ieftină. El insă a insistat cu seriozitate. — Da, nu-mi place ca asemenea frumusețe să fie limitată, stingherită de acele panouri uriaşe care micşo­­­rează cimpul de vedere ca nişte cortine prost minuite. l-am dat dreptate. Dar remarca mi-a dat de gîndit. In primul rind, m-am simţit îndreptăţit să mă adresez tovarăşilor de la întreprinderea „Pavoazarea Capitalei", care, pe Ungă opera frumoasă ce o întreprind în oraş in domeniul propagandei vizuale şi reclamei, imbinînd utilul cu plăcutul, au şi asemenea scăpări. Oricit de bun ar fi un film şi oricit de recomandabilă ar fi încălţămintea cu feţe de pinză pentru vară, oricit de atractive ar fi pa­nourile ce ne prezintă asemenea realizări, ele vor apărea supărătoare dacă nu vor contribui la înfrumuseţarea locu­lui unde sunt aşezate. Spaţiile verzi, grădinile, nu sunt destinate îngrădirii. De aceea, ca şi in Piaţa Unirii, ne apar nelalocul lor vitrinele, reclamele aşezate ca un gard de jur împrejurul scuarului din Piaţa Bălcescu, sau panoul cu aceeaşi în­călţăminte de pinză (pe lingă toate şi deteriorat) din faţa Teatrului de Operă şi Balet. Pe urmă gindul m-a purtat la tovarăşii care ve­ghează ca oraşul să-şi desăvirşească estetica. Probabil ca Direcţia de Arhitectură şi Sistematizare a Sfatului Popu­lar al Capitalei va trebui să vădească mai multă exigenţă, mai puţină îngăduinţă, la aşezarea panou­rilor, vitrinelor, reclamelor de tot felul. Mai sunt încă destule calcane care ar putea fi acoperite cu panouri. Apoi nu este de înţeles de ce s-a renunţat la­­înconjurarea şantierelor de con­strucţii cu reclame. Iar in ce priveşte efectul practic, să nu udăm că inima oraşului, partea sa cea mai frecventată este impinzită de şantiere. E supărător faptul că, uneori, interesele comer­ciale, de reclamă, trec peste cele de ordin urbanistic. Se ajunge astfel, după cum am văzut, să nu se mai ţină seamă unde şi cum sunt plasate panourile respective, fă­­cind din ele adevărate cortine peste frumuseţea anumitor locuri. I. A. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Etapa a 14-a a Turului ciclist al Franţei, pe distanţa Aurillac — Cler­mont Ferrand (231 km), a revenit unui ciclist din formaţia Paris Nord Est, anume André Le Dissez, cu 7 h 03’ 31“. In clasamentul general con­duce belgianul Hoevenaers cu 76 h 39’ 16“, urmat la 9 secunde de com­patriotul său Pauwels. Pe locul 3, Anglade. Italianul Baldini ocupă locul 5. In această etapă au mai abando­nat 6 ciclişti, în cursă rămînînd 82. Azi se dispută cea mai scurtă şi mai grea etapă: Clermont Ferrand spre vîrful Puy de Dome, cu un urcuş la o înălţime de 1415 m. Etapa se dispută contra cronometrului. • Viitoarea ediţie — a 13-a — a „Cursei Păcii“ va măsura 2297­ km. Întrecerea va cuprinde 13 etape. Pri­ma va fi între Praga şi Brno­­ (220 km) şi ultima între Magdeburg­­ şi Berlin (170 km). • In campionatul mondial studen­ţesc de şah, echipa R. P. Romíné conduce în meciul cu Franța, cu 2‘/2 — g.' p. și o partidă întreruptă. In clasamentul general, conduce echi­pa R. P. Bulgaria, cu 24‘/2 p, urmată de formația U.R.S.S. cu 24 p. Echipa R. P. Romíné se află pe locul 6, cu 20‘/2 p.­­ o La Budapesta a sosit echipa so­vietică de fotbal Torpedo Moscova. Primul meci îl va susţine împotriva echipei Csepel. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi la ora 8 în Bucureşti, temperatura aerului a fost fie 21 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme frumoasă şi călduroasă cu cerul va­riabil mai mult senin. Vînt slab pină la potrivit din sectorul estic. Tempe­ratura aerului în creştere, noaptea va fi cuprinsă între 18 şi 29 grade, iar ziua va urca între 32 şi 34 grade.

Next