Informatia Bucureştiului, iulie 1959 (Anul 7, nr. 1833-1855)
1959-07-10 / nr. 1841
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE NUMIŢI-VĂ ! INFORMAT/A Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ANUL VII Nr. 1841 4 PAGINI 20 BANI VINERI 10 IULIE 1959 1 Plenara Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti In sala Casei de cultură a sindicatelor a început astăzi dimineaţă plenara Consiliului sindical orăşenesc Bucureşti. Ordinea de zi cuprinde darea de seamă a biroului executiv privind analiza muncii cultural-educative în întreprinderile şi instituţiile din Capitală. Tovarăşul Ion Mitarcă, vicepreşedinte al Consiliului sindical orăşenesc, a susţinut raportul care a fost urmat de discuţii. La această plenară participă membrii Consiliului sindical orăşenesc, iar ca invitaţi activişti culturali, directori de cluburi, bibliotecari, reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti. u O ÎNTREBARE PE ZI Cum se desfăşoară campania de seceriş şi treierii in comunele subordonate raioanelor ? — NE RĂSPUNDE TOVING V. CHIRILA, ŞEFUL SECŢIEI AGRICOLE A S P.C. — „Secerişul a început in ziua de 30 iunie, intii la orz, apoi la griu. Datorită folosirii pe scară largă a secerătorilor-legători cu tracţiune mecanică de la S.M.T. Chitilă, ci şi a 6 combaine de la G.A.S. Pantelimon, Bragadiru, Popeşti-Leordenii şi de la I.C.M.E.A. Băneasa, recolta de pe cele peste 060 hectare cu orz a fost strins din 6 zile. Producţia medie de orz obţinută este de 2000 kg la hectar la gospodăriile colective, de 1800 kg la întovărăşiri şi circa 1500 kg in sectorul individual. La 4 iulie a început seceratul griului. Sunt folosite 13 secerătorilegători, 13 combaine şi utilajul manual din sectorul individual. In frunte se situează raioanele T. Vladimirescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, I. V. Stalin şi 23 August. Pini acum, in aceste raioane recolta de griu a fost strinsă de pe 60 la sută din suprafaţa insăminţată. Sint şi raioane rămase in urmă. Printre acestea se află raioanele N. Bălcescu şi Griviţa Roşie. Comitetele executive ale sfaturilor populare din comunele Jilava şi Alogoşoaia nu urmăresc îndeaproape felul în care se desfăşoară secerişul în sectorul individual. Deşi griul este destul de copt, totuşi ritmul secerişului e nesatisfăcător. Inginerii şi tehnicienii agronomi ain aceste comune trebuie să se preocupe mai îndeaproape de organizarea secerişului şi in sectorul individual, pentru a evita pierderile de recolte. Treierişul se face cu 16 batoze şi 13 combaine. Şi în campania de treieriş sunt fruntaşe aceleaşi raioane ca şi la seceriş. In raioanele Tudor Vladimirescu. Gheorghe Gheorghiu-Dej, 23 August şi I. V. Stalin, treierişul se desfăşoară in mod organizat, cu rezultate bune. Nu acelaşi lucru se poate spunedespre comunele Jilava (raionul N. Bălcescu), Mogoşoaia (raionul Griviţa Roşie) şi Măgurele (raionul V. I. Lenin), unde, deşi secerişul este realizat in proporţie de circa 40%, totuşi treierişul nu se desfaşoară intr-un ritm corespunzător, transportul snopilor la arii făcindu-se cu intirziere şi dezorganizat. Inginerii agronomi care lucrează in aceste comune trebuie să sprijine comitetele executive ale sfaturilor populare respective pentru a organiza munca in mai bune condiţiuni şi să urgenteze treierişul. Printr-o organizare mai bună a muncii vom reuşi ca griul de pe cele peste 3000 hectare să fie secerat pină la 15 iulie, iar treierişul să se termine în 12 zile, viteza mașinilor existente fiind de 150 ha pe zi.“ w Plitfian, deputat, cetațean Biroul organizaţiei de partid din Direcţia generală a miliţiei a primit o scrisoare din partea comitetului executiv al sfatului popular al raionului Gh. Gheorghiu-Dej. O scrisoare prin care căpitanul Peter Julius, lucrător la această direcţie, era felicitat pentru activitatea depusă ca deputat in circumscripţia 169 din cartierul Dobrogeanu-Gherea. Am căutat să-l cunoaştem şi noi, mai îndeaproape, pe deputatul Peter Iulius. ...Cititi s-au făcut propuneri de candidaţi pentru alegerile de deputaţi în sfaturile piopulare, cetăţenii din circumscripţia 169, cartierul Dobrogeanu Gherea, au chibzuit îndelung. „Ne trebuie un om destoinic, gospodar, care să cunoască nevoile cartierului. Avem multe de făcut. E drept că sunt aici mulţi oameni harnici, cinstiţi, săritori la treburile obşteşti, dar deputatul trebuie să-i întreacă pe toţi". Şi oamenii s-au oprit la Peter Iulius. II cunoşteau de mult. In urmă cu 25 de ani, cind a venit aici, cartierul arăta jalnic: cîteva case pipernicite răspindite în mijlocul băltoacelor şi gropilor. In anii regimului de democraţie populară, cartierul lor a crescut şi s-a modernizat. Ştiu oamenii cu cită rivnă a muncit tovarăşul Peter Iulius cind s-a instalat lumina electrică, cind s-a profilurit introdus apă, cind s-a făcut radioficarea. Harnic om şi inimos — spuneau cei din pir. ...Ales deputat, iov. Peter Iulius s-a bucurat mult de încrederea ce i-a fost arătată şi a trecut de îndată la treabă. A chemat întii cetăţenii cartierului, pentru a se sfătui asupra celor ce au de făcut. Procesul verbal cu nr. I consemna două ,,probleme urgente": pavarea străzilor Sublocotenent Steliu Ion şi Sergent Niţă Nicolae şi astuparea băltoacei din mijlocul cartierului. Căci toamna şi primăvara străzile erau pline de noroi, iar casele mereu ameninţate cu inundaţia. De la bun început, deputatul s-a angajat să se ocupe îndeaproape de rezolvarea acestor probleme. ...Sprijiniţi de sfatul popular, cetăţenii cartierului Dobrogeanu Gherea, în frunte cu deputatul lor, s-au apucat de lucru. Au muncit voluntar la săpături, au descărcat piatra şi nisipul din maşini, au ajutat pe paantori la organizarea şantierului, au întins pe străzi piatra mărupid etc. La aceste acţiuni cetăţenii au prestat peste 28.000 ore muncă voluntară aducind mari economii in bugetul statului. Muncitorul Zamfir Ştefan, Obrogea Ion, preşedintele comitetului de stradă, şi mulţi alţii, erau nelipsiţi de pe şantier. In total au fost pavate peste 6.100 mp pe străzile Sublocotenent Steliu Ion, Sergent Niţă Nicolae, Doflăneţ şi Trestiei, deşi ultimele două nu făceau parte din circumscripţia 169. In momentul de faţă, cetăţenii cartierului, mobilizaţi de deputatul circumscripţiei, au început să muncească voluntar pentru astuparea bălţii. In locul ei va răsări in cticind un parc în care copiii se vor juca în voie. Angajamentul deputatului este aproape înfăptuit. Cele două „probleme urgente" vor fi rezolvate cu prisosinţă. Deci consemnăm: 4 străzi pavate, 28.000 ore muncă voluntară, însemnate economii. ...Locuitorii cartierului Dobrogeanu- Gherea îl stimează pe Peter Mihus nu numai pentru activitatea sa intensă ca deputat. Ei îl cunosc și ca luptător pentru apărarea avutului obștesc împotriva elementelor necinstite, huliganice. De acest lucru s-au con■ vins încă o dată de curind, cind căpitanul Peter Iulius a demascat pe Marin Mihai, fost circiumar şi tăinuitor de hoţi. Acest element duşmănos, care, sub vechiul regim, a terorizat ani de-a riadul locuitorii din cartier, desfăşura o activitate duşmănoasă împotriva regimului democrat-popular. Cu prilejul anchetei făcute, s-a dovedit că Marin Mihai era şi un hol înrăit. Cetăţenii cartierului chemaţi ca martori la proces, au arătat nelegiuirile savirşite de Marin Mihai şi au cerut instanţei să-l pedepsească aspru. Marin Mihai şi-a primit pedeapsa meritată. Pentru întreaga sa activitate, pentru modestia şi curajul său, deputatul circumscripţiei 169 se bucură de aprecierea unanimă a cetăţenilor. B. NICOLAU Al V-lea concurs al artiştilor amatori Mereu noi şi noi echipe continuă să se perinde prin faţa comisiei: corul Finanţe-Bănci, echipa de dansuri a Casei raionale de cultură „N. Bălcescu“, dansatorii de la uzinele „Grigore Preoteasa“ şi alţii. Măiestria cu care corul Finanţe-Bănci (dirijor St. Mureşanu) şi-a interpretat programul arată că foştii laureaţi ai celui de al IV-lea concurs al artiştilor amatori s-au pregătit şi de astă dată temeinic. Cu mişcările lor pline de armonie, dansatorii de la uzinele „Grigore Preoteasa“ şi cei de la Casa raională de cultură „N. Bălcescu“ au cucerit simpatia şi admiraţia publicului. In sala de concurs au răsunat apoi aria lui Gali din opereta „Vînt -i de libertate“ (interpret Ion Cernat), liedul „Primăvara“ de Arabiev (în - interpretarea Eugeniei Lupu), cîntecul lui Gh. Dima „Mugur, mugurel“ (in- -t terpretă Lucia fr ista) etc. Pe scenă echipele se succed, aducind fiecare o notă de prospețime, de vigoare, de bucurie. Echipa artistică a întreprinderii ,,Bela Breiner" interpreted un dans ardelenesc . 740 tone fier vechi colectate de tinerii din raionul Gh. Gheorghiu-Dej . De la începutul anului şi pînă acum tinerii din raionul Gh. Gheorghiu-Dej au strîns din cartiere şi au predat întreprinderii de colectare a metalelor 740 tone fier vechi, cu 40 tone mai mult decît se angajaseră. Ieri a avut loc o adunare festivă cu prilejul căreia comitetul raional U.T.M. Gh. Gheorghiu-Dej a primit diploma de onoare a Comitetului Orăşenesc Bucureşti al U.T.M. pentru depăşirea angajamentului de colectare a metalului vechi. Au fost de asemenea distinse cu diplome de onoare numeroase or-4 ganizaţii de bază şi tineri care s-au evidenţiat în acţiunea de colectare a metalelor. Utemiştii din raionul Gh Gheorghiu-Dej s-au angajat în faţa Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. să colecteze pină la sfîrşitul anului su 1.000 tone fier vechi din cartiere și să presteze 1.200.000 ore muncă patriotică la înfrumusețarea raionului. Vizitând cîteva cabinete tehnice In calea noului, nici o piedică! AJUTORUL BRIGĂZII DE INOVAŢII Uie Niculescu este lăcătuş în secţia laminor 3 ţoii a uzinei „Republica“. Munceşte aici de mai mulţi ani. E fruntaş în producţie şi se străduieşte continuu să îmbunătăţească calitatea muncii sale. De la o vreme a început să rămină în secţie după ora programului, împreună cu el lucrau şi doi ingneri, membri ai brigăzii de inovaţii din secţie Aceştia dădeau lăcătuşului Ilie Niculescu indicaţii pentru realizarea unei inovaţii. Curînd rezultatul s-a văzut. La presa de perforat B 4 au apărut două dispozitive. Inovaţia realizată de tovarăşul Niculescu se datoreşte (subliniem acest lucru) într-o bună măsură, ajutorului primit din partea cabinetului tehnic şi al brigăzii de inovaţii din secţie. Preocuparea cabinetului tehnic şi a brigăzilor de inovaţii de la uzinele ..Republica“ pentru atragerea unui număr cît mai mare de inovatori este concretizată prin cele peste 120 inovaţii înregistrate la cabinetul tehnic. Cifră mult mai mare ca cea realizată anul trecut în aceeaşi perioadă. ÎNCEPUTUL E BUN la cîteva luni în urmă, cabinetul tehnic al întreprinderii „Electroaparataj" a fost criticat în paginile ziarului nostru pentru unele deficienţe. Acum, multe din lipsurile semnalate au fost lichidate. Aşa, de pildă, cabinetului tehnic, care pînă nu de mult funcţiona într-o sală împreună cu alt serviciu, i s-a repartizat o cameră corespunzătoare lingă biblioteca tehnică. Muncitorii inovatori primesc ajutor din partea cadrelor de specialitate. Şedinţele colectivului de rezolvare a dosarelor cu inovaţii se fin cu regularitate. Activitatea brigăzilor de inovatori a fost şi ea analizată în cadrul unor şedinţe, cu urmări practice. De curînd, cabinetul tehnic a lansat un nou concurs de inovaţii cu premii. Tematica acestui concurs a fost axată pe cele mai importante probleme ale întreprinderii. Deci cabinetul tehnic al întreprinderii „Electroaparataj" a pornit pe un drum bun .. INOVAŢII, NU SARCINI DE SERVICIU ! Numărul inovaţiilor înregistrate pînă acum de cabinetul tehnic de la I.O.R., în comparaţie cu anul trecut (în aceeaşi perioadă), este mult mai mare. Cele mai multe dintre acestea sunt axate pe probleme majore. In cîteva rînduri însă, la cabinet s-au prezentat „inovaţii“ care în realitate nu constituie decît o îndeplinire a sarcinilor de producţie. Aşa s-au petrecut lucrurile cu dosarele tovarăşilor Ion Neguţ, Oprea Bungărzescu şi alţii. Asemenea ritu-rii sp mai netrec şi din cauză că cele 7 brigăzi de inovatori nu activează, ele fiind constituite formal. Responsabilul cu munca de masă din cadrul comitetului de întreprindere, tovarăşul Mihai Buciuc, nu s-a îngrijit de activizarea brigăzilor de inovaţii, n-a ţinut nici o şedinţă de analiză a activităţii acestora. Co- mitetul de întreprindere poate rămî-ne oare indiferent faţă de această stare de lucruri ?CIND DOSARELE SIMT REZOLVATEI CU INTIRZIERE Nu cu mult timp în urmă, cabine-] tul tehnic al uzinei „Vasile Roaită“ îşi căpătase un oarecare renume pen- tru activitatea desfăşurată, pentru nu-nărul ridicat de inovaţii propuse şi rezolvate. Acum, însă, activitatea ca-r] tunetului este într-un adevărat re - gres, cauza principală constînd în ] faptul că propunerile de inovaţii suntrezolvate cu întîrzieri de 6—7 luni.] Unele servicii din cadrul uzinei, cum sunt serviciile proiectări, tehnic, planificare şi altele, iui dau la timp datele necesare completării dosarelor de inovaţii. ] Nici colectivul pentru rezolvarea dosarelor nu se întruneşte la datele stabilite. In ultimele şase luni s-au ţinut numai jumătate din şedinţele planificate. ] Fireşte, cu o astfel de „activitate"- numărul inovaţiilor propuse şi aplicate] este în scădere. S-ar cuveni ca cei care nu ajută şi frînează bunul mers ] al mişcării de inovaţii să fie traşi < la răspundere. ] PETRE TOACA - P 4.000 apartamente vor fi date în folosința pînă la 23 August In ziua măreţei sărbători a celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, numeroase străzi şi cartiere ale Bucureştiului vor avea o nouă înfăţişare. Printre construcţiile prevăzute în plan să fie predate pină la 23 August se numără cîteva blocuri de pe șantierul Floreasca, blocul „Sanitas“ cu 71 de apartamente, de pe bd. N. Bălcescu 36 și cel din imediata sa apropiere, de pe str. C.A. Rosetti 15, care va avea 37 de apartamente, blocul de pe str. Brezoianu nr. 35, cu 44 apartamente, un bloc cu 42 apartamente situat pe str. Academiei nr. 4—6, din bloc de 136 apartamente pe bd. Duca nr. 3—11 şi un altul, cu 92 de apartamente, pe calea Griviţei nr. 286 -288 etc. Aşa cum am anunţat, constructorii din Capitală s-au angajat să dea în folosinţă, în cinstea celei de a 15-a aniversări a eliberării patriei, în total 4.000 apartamente — adică cu 1.400 mai multe decît era planificat. In lotul acestor 1.400 de apartamente care urmează să fie predate peste plan, se numără 120 de apartamente situate în cinci vile de pe șantierul Floreasca — Nord și blocul 83/3 cu 39 apartamente de pe şantierul Floreasca — Sud, construcţii care aveau, toate, ca termen de predare, data de 30 septembrie, blocurile 8/5 şi 82/5, insumînd 102 apartamente, de pe acelaşi şantier, care fuseseră prevăzute să fie date în folosinţă primul la 30 august, iar al doilea la 30 octombrie şi alte patru blocuri, pe şantierul Floreasca-Sud, cu 196 de apartamente, care, iniţial, aveau de asemenea ca termen de predare ziua de 30 octombrie. Conform angajamentului constructorilor, tot peste plan vor fi date : un bloc cu 123 de apartamente în Piaţa Amzei, blocul A.4, cu 54 de apartamente, pe bd. Muncii, un bloc cu 97 apartamente pe str. Beldintan colţ cu bd. 6 Martie, un bloc cu 33 de apartamente pe str. Brutus colţ cu strada Miliţei şi 38 de apartamente din blocul de pe bd. 1848 colţ cu str. Gabroveni , toate cu 38 d de zile înainte de termen. In cinstea măreţei sărbători vor mai fi predate , cu 68 de zile înainte de termen , un bloc cu 86 de apartamente pe bd. 6 Martie 22, un altul cu 111 apartamente pe strada Doamnei 27 şi cite un bloc cu 28 de apartamente pe str. Antim colţ cu cal. Rahovei şi pe strada B. Delavrancea. Dezvoltarea producţiei de mobilă în ţara noastră In ultimii opt ani, volumul producţiei de mobilă din ţara noastră a crescut de peste şapte ori. In dezvoltarea acestei producţii s-a pus accent pe ridicarea nivelului tehnic al unităţilor existente şi pe crearea de noi unităţi, moderne, pentru a se asigura o mai bună valorificare a materialului lemnos şi produse de calitate bună, la un preţ de cost în continuă scădere. Materia primă — cheresteaua — este uscată astăzi corespunzător, ca urmare a sporirii capacităţilor de uscare din întreprinderile de resort, camerele de uscare ajungînd la un număr de 105 faţă de 46 în 1950. Pe de altă parte, capacitatea de uscare a cherestelei a sporit şi prin mecanizarea operaţiilor de încărcare şi descărcare, prin aplicarea de noi regimuri de uscare a materialului etc. — măsuri legate de crearea laboratoarelor, care asigură un control permanent al umidităţii materiei prime. Prelucrarea reperelor la maşini se face astăzi cu mai multă precizie, în bună parte şi datorită utilajelor moderne şi de mare capacitate cu care au fost înzestrate întreprinderile circulare cu avans automat, maşini de găurit, de frezat, de şlefuit cu bandă, de lustruit etc Aplicarea furnirelor pe panouri se face în cea mai mare parte la prese hidraulice, cu ajutorul cleiurilor sintetice care au calităţi superioare. Pentru un finisaj superior se utilizează astăzi baiţuri rezistente la lumină şi lacuri pe bază de nitroceluloză. BLOCUL DE LOCUINŢE, IN FINISAJ, DE PE BULEVARDUL 6 MARTIE 22 ESTE UNA DIN CLĂDIRILE PE CARE CONSTRUCTORII S AU ANGAJAT S O PREDEA IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST Vagoane siderurgice La secția cazangerie a uzinelor „21 August“ a fost de curând terminată una din comenzile Combinatului siderurgic Hunedoara. Este vorba de vagoanele siderurgice, pentru transportul oalelor de turnare. Prin introducerea acestor vagoane, combinatul rezolvă problema transportării fontei lichide la locul de turnare. Capacitatea lor este de 40 tone. rin C apitala. In vederea continuei îmbunătăţiri a transportului în comun . De mîine, noi autobuse „Skoda" pe linia 31 0 La 18 iune__intră în funcţiune linia 32 0 Traseul liniei de tramvai 2 Prin grija deosebită a partidului şi guvernului, a organelor locale de stat, a eforturilor lucrătorilor de la I.T.B., transportul în comun cunoaşte în ultimii ani, spre satisfacţia bucureştenilor, o largă dezvoltare. Pe aceeaşi linie, pentru 1959 au fost prevăzute o serie de măsuri, printre care mărirea parcului de vehicule, repararea unor linii, crearea altora noi etc., multe din ele fiind de-acum aduse la îndeplinire, altele fiind încă în curs de executare. SPORIREA PARCULUI DE AUTOBUSE Astfel, începînd de mîine dimineaţă, calatorii liniei de autobus 31 vor avea o plăcută surpriză : ei vor găsi pe acest traseu în locul vechilor autobuse, numai maşini noi Skoda. Linia 31 va fi dotată cu 36 din cele 60 de autobuse Skoda, importate recent din Cehoslovacia. Noile maşini, asemănătoare la aspect cu Skodele pe care le cunoaştem, sunt mai perfecţionate, au un motor cu putere mărită, un aspect mult mai elegant, o ventilaţie şi un confort superior. SE MĂREŞTE NUMĂRUL TRASEELOR Studiind actuala reţea a mijloacelor de transport orăşenesc, I.T.B. a ajuns la concluzia că pentru îmbunătăţirea deservirii publicului sunt necesare noi trasee de autobuse, care în anumite zone ale oraşului să micşoreze pe de o parte distanţa parcursă pe jos pînă la primul mijloc de transport, iar pe de altă parte să micşoreze timpul de deplasare a vehiculelor I.T.B. între diferite puncte ale Capitalei. Astfel, autobusele vechi, eliberate de pe linia 31, vor deservi o nouă linie, care urmează a fi creată în curînd pe un traseu inelar ce va cuprinde în interiorul lui zona centrală a oraşului, cu un diametru de 2,5 km. In afară de aceasta, pe ziua de 18 iulie se va da în exploatare traseul de autobuse nr. 32, care va circula astfel : Parcul Libertăţii, str Nifon, Antim, Gh. Petrescu, cal. Victoriei, Doamnei, bd. 1848, bd. N. Bălcescu, bd. Magheru, Piaţa M. Eminescu (Romană), str. Biserica Amzei, cal. Griviţei şi Gara de Nord. Acest traseu, în lungime de 6,3 km va fi dotat cu 18 noi autobuse Skoda. Linia 32 va prelua o bună parte din sarcina tramvaielor ce trec pe lanţul de bulevarde 1848, N. Bălcescu, N. Magheru, Ana Ipotescu. (Pe această arteră frecvenţa vehiculelor I.T.B. este de 90 de trenuri propra şi sens). MODIFICĂRI IN CIRCULAfIA UNOR TRAMVAIE Cu ocazia introducerii noului traseu, 32, se vor face o serie de modificări în ceea ce priveşte circulaţia unor tramvaie şi anume : se înfiinţează linia de tramvai nr. 2, care va circula astfel : oborul Rahova, str. Uranus, Podul Izvor, str. Cobâlcescu, bd. Dinicu Golescu, Gara Basarab. Această linie realizează o legătură directa între gările Nord şi Basarab, cu cartierul Rahova. Linia 22 va circula pe porţiunea cuprinsă între str. Cuţitul de Argint şi Piaţa Unirii, prin str. 11 Iunie şi bd. Gh. Coşbuc, (pe traseul liniei 17). începînd tot de la 18 iulie, linia 20 de tramvaie dublată pe toată lungimea ei de cita linii, se desfiinţează. Alte 20 autoturisme pentru asistenţa medicală Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale a repartizat Secţiunii sanitare şi de prevederi sociale a Sfatului Popular al Capitalei un număr de 26 noi autoturisme. Opt din aceste maşini vor fi puse la dispoziţia policlinicilor raionale centrale, pentru îmbunătăţirea mijloacelor de transport în acordarea asistenţei medicale la domiciliul bolnavilor. Restul maşinilor va fi atribuit Staţiei de salvare a Capitalei pentru asistenţa medicală de urgenţă. Din albumul fotografului amator GEORGE BERLESCU : O originală vază naturală în Parcul „I. V. Stalin“ OASPEŢI DE PESTE HOTARE In ţara noastră se găseşte, la invitaţia Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, prof. dr. Fritz Schachermayer, istoric şi arheolog de la Universitatea din Viena. Oaspetele a vizitat şantiere arheologice din împrejurimile oraşului Bucureşti, precum şi din Ardeal, Moldova şi Dobrogea. De asemenea, a ţinut conferinţe în faţa specialiştilor din Bucureşti şi Cluj, care au fost urmărite cu un viu interes de auditori. Publicitatea şi estetica oraşului Treceam într-o zi cu un prieten prin provincie prin Piaţa Unirii. Ne-am oprit lingă ceasul din faţa spitalului princovenesc şi i-am arătat parcul de peste drum in care, la acea oră, verdele ierbii se îngemăna intr-un tot armonios şi atractiv cu coloritul felurit al florilor și cu jerbele de apă difuzate in miliarde de picături din artistieile fintini arteziene. Cu mindrie bucureșteană l-am întrebat: — Ei, ce zici ? — Nu-mi place, mi-a răspuns prietenul. Am zimbit părintește la gluma aceasta ieftină. El insă a insistat cu seriozitate. — Da, nu-mi place ca asemenea frumusețe să fie limitată, stingherită de acele panouri uriaşe care micşorează cimpul de vedere ca nişte cortine prost minuite. l-am dat dreptate. Dar remarca mi-a dat de gîndit. In primul rind, m-am simţit îndreptăţit să mă adresez tovarăşilor de la întreprinderea „Pavoazarea Capitalei", care, pe Ungă opera frumoasă ce o întreprind în oraş in domeniul propagandei vizuale şi reclamei, imbinînd utilul cu plăcutul, au şi asemenea scăpări. Oricit de bun ar fi un film şi oricit de recomandabilă ar fi încălţămintea cu feţe de pinză pentru vară, oricit de atractive ar fi panourile ce ne prezintă asemenea realizări, ele vor apărea supărătoare dacă nu vor contribui la înfrumuseţarea locului unde sunt aşezate. Spaţiile verzi, grădinile, nu sunt destinate îngrădirii. De aceea, ca şi in Piaţa Unirii, ne apar nelalocul lor vitrinele, reclamele aşezate ca un gard de jur împrejurul scuarului din Piaţa Bălcescu, sau panoul cu aceeaşi încălţăminte de pinză (pe lingă toate şi deteriorat) din faţa Teatrului de Operă şi Balet. Pe urmă gindul m-a purtat la tovarăşii care veghează ca oraşul să-şi desăvirşească estetica. Probabil ca Direcţia de Arhitectură şi Sistematizare a Sfatului Popular al Capitalei va trebui să vădească mai multă exigenţă, mai puţină îngăduinţă, la aşezarea panourilor, vitrinelor, reclamelor de tot felul. Mai sunt încă destule calcane care ar putea fi acoperite cu panouri. Apoi nu este de înţeles de ce s-a renunţat laînconjurarea şantierelor de construcţii cu reclame. Iar in ce priveşte efectul practic, să nu udăm că inima oraşului, partea sa cea mai frecventată este impinzită de şantiere. E supărător faptul că, uneori, interesele comerciale, de reclamă, trec peste cele de ordin urbanistic. Se ajunge astfel, după cum am văzut, să nu se mai ţină seamă unde şi cum sunt plasate panourile respective, făcind din ele adevărate cortine peste frumuseţea anumitor locuri. I. A. ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Etapa a 14-a a Turului ciclist al Franţei, pe distanţa Aurillac — Clermont Ferrand (231 km), a revenit unui ciclist din formaţia Paris Nord Est, anume André Le Dissez, cu 7 h 03’ 31“. In clasamentul general conduce belgianul Hoevenaers cu 76 h 39’ 16“, urmat la 9 secunde de compatriotul său Pauwels. Pe locul 3, Anglade. Italianul Baldini ocupă locul 5. In această etapă au mai abandonat 6 ciclişti, în cursă rămînînd 82. Azi se dispută cea mai scurtă şi mai grea etapă: Clermont Ferrand spre vîrful Puy de Dome, cu un urcuş la o înălţime de 1415 m. Etapa se dispută contra cronometrului. • Viitoarea ediţie — a 13-a — a „Cursei Păcii“ va măsura 2297 km. Întrecerea va cuprinde 13 etape. Prima va fi între Praga şi Brno (220 km) şi ultima între Magdeburg şi Berlin (170 km). • In campionatul mondial studenţesc de şah, echipa R. P. Romíné conduce în meciul cu Franța, cu 2‘/2 — g.' p. și o partidă întreruptă. In clasamentul general, conduce echipa R. P. Bulgaria, cu 24‘/2 p, urmată de formația U.R.S.S. cu 24 p. Echipa R. P. Romíné se află pe locul 6, cu 20‘/2 p. o La Budapesta a sosit echipa sovietică de fotbal Torpedo Moscova. Primul meci îl va susţine împotriva echipei Csepel. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi la ora 8 în Bucureşti, temperatura aerului a fost fie 21 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme frumoasă şi călduroasă cu cerul variabil mai mult senin. Vînt slab pină la potrivit din sectorul estic. Temperatura aerului în creştere, noaptea va fi cuprinsă între 18 şi 29 grade, iar ziua va urca între 32 şi 34 grade.