Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)

1963-04-02 / nr. 3004

Pag. a 2-a. D, d­­rumurile muzicienilor­­. pe­­rin ianuarie, un grup de com­­panion au vizitat Uzinele „Se­mănătoarea". Au umblat prin toate halele şi, la finele călătoriei, au primit din partea gazdelor o invita­ţie : „Dacă se poate, ve­niţi pe la noi şi cu mu­zica“ . Sâmbătă după­­emiază, pe scena clubu­lui uzinei, compozitorul Alfred Mendelsohn a a­­dus răspunsul: „Am ve­nit la dumneavoastră cu muzică uşoară în pri­mă audiţie“. Spre con­vingere, a prezentat gru­pul de compozitori, pe soliştii vocali, după care a început concertul. Compozitorii şi-au pre­zentat ei înşişi lucrările (cei mai mulţi, în cali­tate de acompaniatori la pian, George Grigoriu ca solist vocal), iar Aurel Girovedinu a deţinut — suplimentar — şi rolul de crainic. Aproape două ore de muzică, încheiate cu discuţii interesante între ascultă­tori şi com­pozitori. Pe drept cuvînt, directorul clubului putea să consemneze în condi­ca de activitate că a fost o manifestare ar­tistică deosebită. Pot face aceeaşi consemnare şi compozitorii ? Anul trecut, ei au fă­cut un tur al Capitalei, încheiat cu o expunere amănunţită despre vii­torul Bucureşti, ce se­­ vede deocam­dată numai pe planşetei® de proiec­tare ale arhitecţilor. Au fost şi la studiourile cinematografice de la Buf­tea, ca să cunoască ceva din secre­tele realizării filmelor. Au fost vă­zuţi pe şantierul Combinatului side­rurgic de la Galaţi şi la gospodăria agricolă colectivă din Ceacu, păşind printre noile frumuseţi arhitectonice ale litoralului şi aşa mai departe. O mulţime de drumuri în peisajul în­noit al ţării, ce îndeamnă inima să pulseze mai intens şi mina să tran­scrie emoţiile pe portativ. Mai bat însă compozitorii şi altfel de dru­muri care-i apropie poate şi mai mult de contemporanii lor din uzine. Po­vestea deunăzi Elly Roman despre a­­mintirile plăcute furnizate de legă­tura cu artiştii amatori de la Grivi­­ţa Roşie. Compozitorul sprijinea for­maţiile artistice. Dar cind sprijinul trece dincolo de descifrarea unor partituri, de explicarea unor ritmuri sau a secretelor dicţiei impecabile, la discuţii despre un concert sau un spectacol de operă, asta se cheamă amiciţie în toată regula. Prietenie ce se exprimă prin confesiuni reci­proce despre o pasiune comună, şi din care e greu să precizezi cine se alege cu mai mult : artistul de pro­fesie sau artistul amator ? Se mai a­­daugă la toate acestea şi alte ac­ţiuni interesante ale compozitorilor. George Grigoriu povestea zilele tre­cute despre o brigadă complexă de compozitori şi textieri care au scris şi repetă cu o brigadă artistică de agitaţie de la Uzinele „23 August" un spectacol inspirat din viaţa cotidia­nă a metalurgişti­lor . Florentin Del­­mar relata ceva despre o acţiune a­­semănătoare iniţiată la Fabrica „Da­nubiana“. E vorba aici de o partici­pare directă a compozitorilor la via­ţa culturală din uzine, pentru reali­zarea unor spectacole care să contri­buie şi ele la îmbunătăţirea muncii. Aşadar, muzica s-a apucat să că­lătorească pe multe itinerarii ale vieţii contemporane. Poate că, în concertul de sîmbătă după-amiază de la clubul Uzinelor „Semănătoarea“, ar fi fost bine ca prezentarea lu­crărilor s-o fi făcut nu numai com­pozitorii, prin intermediul pianului. Ci şi un muzicolog, printr-o alocu­ţiune introductivă care să explice cite ceva din dificultăţile muzicii u­­şoare. N-ar fi rău nici dacă, aşa cum propunea intr-o zi Dumitru Ca­­poianu, compozitorii s-ar ocupa să facă şi orchestraţii pentru formaţii de muzică uşoară mai reduse ale ar­tiştilor amatori. Ar fi un ajutor u­­til. Există de altfel şi precedente încurajatoare. Intr-o bună zi, la Uniunea compozitorilor a sosit o scrisoare expediată de cadrele didac­tice de la Şcoala medie din Gher­­gani. Profesorii înştiinţau că au o or­chestră a şcolii, dar le lipsesc aran­jamentele orchestrale şi ei singuri nu se pricep să le facă. N-ar veni poate nişte compozitori să-i ajute? Cînd s-au întors de la faţa locului, Anatol Al­bin şi Emil Săculeţ erau entuzias­maţi la culme de pasiunea muzicală a profesorilor şi elevilor din Gher­­gani. Mai sunt încă destule drumuri îna­intea compozitorilor. Şi pe care me­rită să le străbată, piftoi ştiu că ori­unde, iubitorul de muzică întinde prietenos braţele. A. SANDU La clubul Uzinelor „Semănătoarea“, compozitori şi interpreţi în discuţie prietenească cu iubitorii de muzică Conferinţe Printre conferinţele organizate de co­misia Inginerilor şi tehnicienilor de pe Hngă Consiliul local al sindicatelor din oraşul Bucureşti se află , miercuri 3 aprilie — „Sudarea oţelurilor inoxi­dabile, refractare“, în sala din calea Victoriei nr. 118 şi „Mecanizarea muncilor grele în tubâcării“, in sala din strada Mihail Eminescu nr. 8, joi 4 aprilie — „Procedee moderne de fabricare a săpunului­­, in sala din strada Mihail Eminescu nr. 8. Conferinţele încep la ora 18:39, iar cele programate in sala din strada Mihail Eminescu nr. 8 vor fi Însoţite de filme documentare. „Scrisoarea Tatianei“ Pretextul de la care a pornit Vla­dimir Dîhovicinni - scrisoarea publi­cată in ziar de o fată, Tatiana, care continuă să-l aştepte, după şapte ani, pe iubitul ei Evgheni, cunoscut o dată intr-un parc şi căruia i-a pierdut apoi urma — ar fi îngăduit, fără îndoială, desfăşurarea unei sumedenii de în­curcături vesele şi quiproquo-uri, in tiparele unei comedii de situaţii am­plu construită. Dar coautorul cunos­cutei comedii satirice „Suflete de hâr­­tie“ (scrisă împreună cu I. Slobodskoi) s-a limitat de astă dată la o scenetă de proporţii reduse, uşoară şi nepre­tenţioasă. Dezvoltarea intrigii e mi­nimă ; personajele rămîn — excepţie fiind poate doar eroina — siluete cre­ionate rapid. Prezentată pe micul ecran. ..Scrisoa­rea Tatianei" şi-a păstrat factura de schiţă dramatică, prilejuind o scurtă şi agreabilă emisiune de teatru in studio. Unda lirică a scenetei — des­tul de subţire în fond — s-a împletit cu momente amuzante, puse în valoa­re cu vervă de regie şi interpreţi. Regizorul Sorin Grigorescu n-a a­­vut o misiune complicată. Decupajul său a fost dinamic, bine ritmat, mar­­cînd, în cîteva prim-planuri alese cu măsură, replicile mai substanţiale. Alături de protagonistă, Silvia Po­­povici, în a cărei interpretare nuanţa­tă înclinaţia meditativă a eroinei s-a unit cu umorul, emisiunea a benefi­ciat in genere de o distribuţie de ca­litate. Menţionăm astfel aportul acto­rilor Lazăr Vrabie, Ştefan Tapalagă, Ion Punea, Lucia Mara, Rodica Tapalagă — nedezminţindu-şi sa­voarea comică in rolul tinerei re­portere — şi Tamara Vasilache. Le-am reproşa totuşi ultimelor două inter­prete o anume apăsare ostentativă pe poantele din text, unele accente şar­jate, contrastînd cu stilul proaspăt, neforţat, care a dominat Întreaga emi­siune. Silvia Popovi­ci, Rodim şi Ştefan Tapalagă intr-unul din momentele comice ale e­misiunii „Melodii de Programul transmis sub acest titlu îmbătă seara a oferit unui mănun­chi de patru excelenţi cintăreţi — Zenaida Pally, Angela Moldovan, Valentin Teodorian şi Vasile Micu — ocazia să prezinte un şir de melodii avind ca element comun tematica anunţată in generic. Organizatorii emisiunii au prevăzut un cadru de desfăşurare original, care a creat ambianţa necesară : strinşi in jurul unei mese de local, la un pahar de vin, interpreţii s-au manifestat pe rind, dind impresia de a fi sur­prinşi de obiectiv la o reuniune prie­teneasca. Prin aceasta s-a evitat rigi­ditatea unui recital vocal, din­du-se emisiunii un caracter mai intim, jus­tificat pe deplin prin titlul ei. Este drept că uneori degajarea a părut să fie „jucată“, interpreţii nereuşind întotdeauna să lase impresia de depli­na naturaleţe­­ urmărită de regie (ano­nimă ?). Despre cintăreţi apare de prisos să reînnoim aici aprecieri de valoare: oricine ştie cu cită sensibilitate şi dăruire dau glas Zenaida Pally­lie.­ durilor, Angela Moldovan romanţe­lor, Valentin Teodorian canţonetelor. Intruci­tva mai puţin cunoscut, bari­tonul Vasile Micu s-a relevat in două melodii (una maghiară, alta germană), tălmăcite cu voce caldă, vibrantă. Discret, acompaniamentul orches­tral s-a menţinut in nota de intimi­tate a emisiunii (dirijor N. Prede­scu). it OPERETA SAU ESTRADA? Dificilă alternativă! Lucrul a fost sub­liniat şi de strinsa competiţie care a adus duminică seara echipele „A. S. Opereta“ şi „F. A. Estrada“, pe arena micului ecran­ Scorul de egalitate Înre­gistrat la capătul „meciului“ a subliniat eforturile lan­dabile ale ambelor echipe de a realiza un spectacol reuşit INFORMATIA .V*V* ',**♦*•*• VfVlv*»V«V®vI*2»*«V.VJ I AU APARUT IN EDITURA DINU BUZNEA. RADARUL In anul 1897 marele om de şti­inţă rus, A. S. Popov, inventatorul radioului, a observat un fenomen foarte interesant. Popov se afla pe mare si stabilise o legături prin ra­dio intre două nave. L­a un moment dat, in timp ce intre cele două nave trecea un al treilea vas, Popov a constatat cu surprindere că legătura prin radio a fost întreruptă. Pentru a explica acest fenomen a presupus că undele radio sunt reflectate prin lovirea lor de vasul intercalat, fapt care provoacă întreruperea legăturii. Explicațiile lui Popov s-au adeverit ulterior. Astăzi s-a dezvoltat o teh­nică nouă, radiolocaţia, care foloseş­te tocmai fenomenul descoperit de Popov. In ultimul timp metodele radiolo­­cafiei, perfecţionate continuu de oa­menii de ştiinţă, îşi găsesc un timp larg de aplicaţii. Cercetarea ionosfe­­rei, observarea meteoriţilor, urmări­rea zborului sateliţilor artificiali şi a navelor cosmice se fac astăzi în­deosebi cu ajutorul staţiilor perfec­ţionate de radiolocaţie. ŞTIINŢIFICĂ: Broşura „Radarul“ reuşeşte să ini­ţieze cititorii nespecialişti in proble­mele radiolocaţiei. (Colecţia „Ştiinţa şi religia“) In lume sunt mii de religii. In ul­tima sută de ani s-au ivit şi o mul­ţime de secte religioase. Ideile pro­pagate de secte nu se deosebesc, în fond, de ale celorlalte religii. Sectele urmăresc să ţină pe credincioşi în­­ ceaţa celor mai înapoiate credinţe. Sectanţii sunt împiedicaţi de pastori, predicatori, să privească realitatea, sunt îndemnaţi să se izoleze de toţ­i varăşii lor de muncă. Membrii sec­telor sunt sfătuiţi să nu meargă la­­ teatru, cinematograf, cămine cultu­rale, să nu citească ziare, să nu asculte radioul, să nu folosească­­ mijloace puse la îndemînă de civili­zaţia şi cultura omenească. Intr-o formă simplă şi accesibilă, apelînd la un material faptic, bogat, autorul dezvăluie rodul nefast al­­ sectelor, care subminează încrede­rea oamenilor muncii in propriile lor forţe şi posibilităţi de luptă pen­tru un trai omenesc, care urmăresc să-i amăgească cu ideea răsplăţii în­­ viaţa de apoi, să-i convingă să su­porte cu resemnare exploatarea şi asuprirea. P. NICOARA , DESPRE RELIGIOASE SECTELE Echipele artistice ale constructorilor, la concurs Primele echipe ale muncitorilor din construcţii s-au prezentat in faţa ju­riului. Al Vll-lea Concurs al artişti­lor amatori a antrenat — in faza in­­terintreprinderi — 26 de echipe ale constructorilor din Capitală. Colec­tivele­ de dansuri, coruri, recitatori, dansuri clasice, orchestre, solişti vo­cali, instrumentali şi dansatori so­lişti. Clubul Întreprinderii de construcţii montaj nr. 1 a fost gazdă in prima zi a concursului. „Noi, zidari şi zidăriţe, ipsosan, tencuitori, / Betonişti, dulgheri şi meşteri, ingineri şi vopsitori / Capita­la noastră dragă o-mbrăcăm de săr­bătoare / Şi-i împlinim frumuseţea cu lumină şi culoare“. Aceia care, fac să răsară peste noapte splendide complexe de locuinţe, cartiere noi, moderne, sunt acum pe scenă. O dată cu începutul anului 1963, spun mem­brii brigăzii artistice a I.C.M. 3, în­treprinderea a deschis noi şantiere. Pe fostul câmp din Drumul Taberei se vor ridica blocuri cu aproape 900 de apartamente. Noul şantier Mărăşeşti va străpunge distanţa dintre punctul Mărăşeşti al magistralei şi Piaţa Unirii. Dar şi brigada artistică de la I.C.M. 2 are cu ce se­minări. Această întreprindere a pornit in anul 1963 construcţia unor noi blocuri. Pe şo­seaua Giurgiului incă 11. Şi aici se va aplica, la cinci blocuri metoda cofrajelor glisante. Programul primei zile de concurs a fost bogat. Spectacolul a cuprins in afară de brigăzile artistice de agi­taţie de la întreprinderile de con­ Următoarea intilnire, cu juriul şi publicul, va avea loc in după-amiaza zilei de miercuri 3 aprilie. G. B. In fotografie , un moment din spec-­­ tacolul prezentat de brigada artistică a Întreprinderii de construcţii mon­taj nr. 5, struefii montaj nr. 2, 3, 4 şi 5 şi co­lectivele de dansatori de la I.C.M. 2 şi 3, care au prezentat o suită olte­nească şi respectiv o suită de dansuri din regiunea Bucureşti. In ciuda ploii, constructorii - tova­răşii de muncă ai artiştilor de pe scenă — au fost prezenți ca autentici și entuziaști suporteri. V­om vedea in curând... • Prin reţeaua de retransmisie a Interviziunii va fi prezentat marţi 9 aprilie, de la Sofia, spectacolul „Turandot“ de Puccini. Interpretează un colectiv al operei populare bul­gare, între care Nikola Nikolov, Sve­­toslav Ramazanov, Radka Conforti şi alţii. Conducerea muzicală: V. Ka­­zandjiev. • In aceeaşi zi, în cadrul Univer­sităţii tehnice, la televiziune va vorbi Gh. Petrescu, inginer şef de concepţie la Uzina „1 Mai“ din Plo­ieşti, despre „Construcţii moderne de utilaj petrolier de foraj“. Joi 11 apri­lie, inginerul Constantin Popa, şeful serviciului de cercetări din Combina­tul chimic Borzeşti, va vorbi despre „Procedee moderne de fabricare a produselor fitofarmaceutice“. In ca­drul emisiunii ştiinţifice de marţi 9 aprilie, tema abordată va fi „De la neuron la calculatorul electronic“ de Edmond Nicolau. • Printre programele muzicale a­­flaite in pregătire, cităm emisiunea de duminică 7 aprilie, in cadrul că­reia vor cinta Maria Butaciu-Dragu, Maria Ciobanu, Ana Piuaru, Ion Bogza, Tudor Herca şi o formaţie instrumentală condusă de Tudor Pa­nă. In aceeaşi seară in faţa telespec­tatorilor va mai evolua şi un sextet instrumental condus de Harm Rop­­cea care ii va­ acompania pe Mar­gareta Pisharu şi Florin Dorian. A­­trage atenţia şi emisiunea „Ecouri de madrigal“, programată pentru luni 8 aprilie, îşi vor da concursul Emi­lia Petrescu Cironeanu, Tamara Rusu, Igor Turjamki-vioară, Al. Sumski — clavecin, Al. Slavek — violoncel. Coregrafia : Gelu Matei. In sfirşit, programul serii de simbătă 13 aprilie prevede şi un program, de muzică uşoară imprimată pe film. • Programul cinematografic al micului ecran anunţă pentru dumini­că 7 aprilie ecranizarea britanică a romanului lui Dikens „Marile spe­ranţe“, luni 8 aprilie transmiterea documentarului ceh „Iie la platou la ecran“, iar sâmbătă 13, comedia so­vietică „Patru inimi“. • Teatrul va fi și el reprezentat joi 11 aprilie cu spectacolul „Nuntă la castel“ de Sütő András în Inter­pretarea colectivului secţiei de tea­tru a Ansamblului „Ciocîrlia“. • Solişti şi formaţii artistice de a­­matori din raionul N. Bălcescu vor fi prezente pe micul ecran miercuri 10 a­­prilie, in cadrul rubricii „Artişti a­­ma­tori in studio“ a emisiunii pen­tru cluburile din întreprinderi. • Din cuprinsul emisiunilor pentru sate spicuim : duminică 7 aprilie — „Demonstraţie de tăiere şi stropire a pomilor“, raid anchetă. Miercuri 10 aprilie — „Primăvara in Dobrogea“, „Pentru legumicultori“, „De vorbă cu medicul“ etc.­­ • Cit despre emisiunile adresate celor mai mici telespectatori, ne-au atras atenţia transmisia a IV-a de la Muzeul tehnic Bucureşti, intitulată „Legendele magnetismului şi ale e­­lectricităţii“ (luni 8 aprilie), „Cu că-­­ pitanul Val-Vîrtej pe Marea Nea­gră“­­ (joi 11 aprilie) şi „Despre­­ dansul de caracter“ emisiune reali­zată simbătă 13 aprilie cu concursul Școlii medii de coregrafie din Capi­­­­tali. Sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice Intre 4 şi 6 aprilie 1963 va avea loc în Bucureşti, in sala mică a Palatului R.P.R., sesiunea de referate şi comu­nicări ştiinţifice a Institutului de cer­cetări miniere. Vor participa specia­lişti din industria minieră din întreaga ţară. In cadrul sesiunii se vor prezenta rezultatele obţinute in activitatea de cercetare in domeniul extracţiei şi tehnologiilor de preparare a minereu­rilor şi cărbunilor. I I Brigada de corespondenţi de la I.C.A.R. ne comunică: Muncitorii, inginerii şi tehnicie­nii întreprinderii canal, apă-Bucu­­reşti se străduiesc să acopere un important sector de activitate. Des­pre felul cum se achită de sarcini­le ce le revin, despre unele preo­cupări pe tărim obştesc, ne scriu Şi corespondenţii noştri de aici. Redăm mai jos citeva aspecte din activitatea întreprinderii canal, apă-Bucureşti. PREGATIRI kkkkkkkkkkkkkl ing. CONSTANTIN COJOCARU LUCRĂRI PE ANUL IN CURS In anul 1963, secţia branşamente-ra­­cordări a I.C.A.R. are de executat circa 1 200 lucrări pentru instituţii, în­treprinderi, complexele de locuinţa etc. Cei 50 de muncitori ai secţiei, dintre care amintim pe Andrei Băncu­ţa, constructor de canale, Nicolae Mi­­rea, instalator, Alexandru Nicolae, zi­dar, şi mulţi alţii au contribuit ca lună de lună planul secţiei să fie îndeplinit şi depăşit cu 4—6 procente GHEORGHE CIRSTEA PATRU TOVARĂŞI Lucrez la Uzina de apă Grozăveşti de mult, de prin 1947. Vreau să vă spun citeva cuvinte despre patru oa­meni, patru tovarăşi de muncă. Este vorba despre Alexandru Manea, Pe­tre Mihalache, mecanici instalatori hidro, Gheorghe Dinu, electrician şi Gabriela Bold, electrician bobinator. Electropompele Uzinei de apă­ Gro­­zăveşti au în permanenţă nevoie de o supraveghere atentă. De felul cum este urmărită exploatarea lor depinde aprovizionarea cu apă a oraşului. Gheorghe Dinu, şeful echipei de­ în­treţinere a electropompelor, este unul din oamenii care nu precupeţeşte nici un efort pentru buna lor funcţionare. Executînd cu deosebită atenţie revizui­rile ce se fac periodic, s-a ajuns la tot mai puţine intervenţii în timpul funcţionării. Şi totuşi, la orice oră din zi sau din noapte, atunci cînd a fost necesar, alături de Gheorghe Dinu oameni ca Alexandru Manea, Petre Mihalache şi Gabriela Bold din sec­ţia staţii­ pompare a uzinei şi-au ofe­rit conştiincioşi serviciile CONSTANTIN AVRAM in Întrecere Colectivul de muncă al sectorului canalizări din întreprindere se preocu­pă să-şi îndeplinească sarcinile de­ a curaţi şi întreţine canalele. Pe pri­mele trei luni ale acestui an au obţi­nut rezultate foarte bune echipele con­duse de Gheorghe Romanescu, Florea Buzică, Gheorghe Drăgan şi Vasile Vă­duva, realizînd însemnate depăşiri de plan. Cîteva exemple. In februarie, echipa condusă de Gheorghe Drăgan a realizat 112,40 la sută, cea a lui Fl. Buzică 115,90 la sută etc. Cuvinte de laudă se pot spune şi despre mulţi muncitori de la reparaţii-întreţinere a canalelor. Dăm ca exemplu numai cîţiva : Nicolae Scarlat, Ion Chereş, Atanasie Gheorghinoiu etc. I. LUHOVSCHI O FORMAŢIE DE MUZICA UŞOARA Ion Nicolae, Florica Ionescu, Vasile Crăiţă, Gheorghina Petrescu sint cu­noscuţi in întreprindere ca lucrători care-şi îndeplinesc prompt sarcinile pe locul de muncă. Aceşti tovarăşi mai sunt cunoscuţi insă şi ca buni artişti amatori. Fac parte din formaţia de muzică uşoară a I.C.A.R. Melodiile pe care le-au interpretat au fost răsplătite cu ropote de aplauze şi în sala de festivităţi din str. Ote­­teleşanu şi la Uzina Grozăveşti, pretutindeni unde au prezentat spec­tacole. In prezent, formaţia de mu­zică uşoară pregăteşte un nou program artistic. P. POCRIŞ Curăţirea lacurilor, re­pararea stăvilarelor-eclu­­zelor, buna întreţinere a debarcaderelor şi a tutu­ror instalaţiilor ce ţin de acestea, precum şi func­ţionarea corespunzătoare a băilor publice — iată numai cîteva din sarcini­le ce revin Gospodăriei lacuri-ambarcaţiuni - băi din cadrul întreprinderii canal, apă-Bucureşti. Şi pe care colectivul de muncă de aici se străduieşte să le îndeplinească. Astfel, în prezent se lucrează la curăţirea lacurilor Li­bertăţii, 23 August şi He­răstrău ce vor fi puse la dispoziţia publicului in curînd. Muncitorii atelierelor din Gospodăria lacuri­­ambarcaţiuni-băi au con­struit un vas de pasa­geri cu o capacitate de 130 persoane, vaporaş care­­va fi pus in circula­ţie pe lacul Snagov. Pentru pregătirea băr­cilor şi vaporaşelor c® vor fi folosite pe lacurile Capitalei, o contribuţie însemnată şi-au adus e­­chipele tovarăşilor Ion Andreica, Zainea Apostu,­tin, Ion Voicu şi altele. Emil Mar- Laboratorul chimic I.C.A.R. Tăbăcila Sava și Ma­riana Iliescu analizind o probă de apă Din carnetul unui practicant După două săptămîni de practică, s-a văzut obligat să pună un uriaş semn de întrebare în dreptul tuturor cunoş­tinţelor căpătate în şcoală. Maniera interesantă in care se exe­cutau lucrările de reparaţii la blocu­rile de pe şoseaua Panduri nr. 60, ca şi curajul cu care se promovau cele mai adecvate metode de lucru, îl tri­miseseră pe cele mai înalte trepte ale entuziasmului. Toate se petreceau atît de repede şi de neaşteptat, incit nu o dată a avut senzaţia că se află în imperiul ineditului. Totul era nou. Pînă şi succesiunea lucrărilor. Nu se mai executau, de pildă, intii lucrările de timplărie, apoi cele de zidărie şi la urmă zugrăveala. Nu. Aici au venit intii zugravii (care au văruit, zugrăvit etc), după ei, zida­rii, timplarii şi, in sfirşit, electricienii. (Ce-i drept, ultimii au avut mai mult de lucru, fiind nevoiţi să spargă pe­reţii in citeva locuri pentru a monta diverse automate, duze...). Şi toate acestea într-o înţelegere şi armonie fără precedent. ...Dintre toţi meseriaşii, mai inte­resanţi i se părură a fi, totuşi, faian­­ţarii. Aceştia îl uimiră nu atît prin calitatea ireproşabilă a lucrărilor (şi ce indignat era cînd administratorul şi locatarii blocurilor găseau şi aici pri­lej să strimbe din nas !), dar mai ales prin ingeniosul mod de a transporta molozul. Alţii, fără imaginaţie, l-ar fi încăr­cat şi transportat jos în lăzi obişnui­te. Faianţarii erau însă formidabili. Cunoşteau perfect legile gravitaţiei şi, mai mult, ştiau să le aplice in mod creator. Aruncat pe fereastră, de la etajul I sau al II-lea, molozul nu putea rămi­­ne, deci, suspendat in aer. Mai devre­me sau mai tîrziu, trebuia să cadă pe terra. Dar practicarea acestei metode n-a durat decit cîteva zile, pină cînd pri­mul grup de faianţari a fost înlocuit. A fost un regret unanim, dar de scur­tă durată. Noii faianţari s-au dovedit superiori celorlalţi, prin isteţime şi fantezie. De la bun început, ei au găsit că folosirea ferestrei ca mijloc de trans­port este o metodă oarecum depăşită. O frămîntare colectivă, un schimb de păreri şi urgent ia naştere o nouă idee. — Vom folosi burlanul de gunoi. Şi iată cum, din amestecul,­in pro­porţii bine stabilite, de moloz, de mortar şi de reziduuri menajere se ob­ţine, pentru prima oară in istoria ma­terialelor de construcţii, un conglo­merat deosebit de interesant. (Mostre in volume şi greutăţi apreciabile aş­teaptă, în subsolul cvartalului, valori­ficarea). ...Graţie unui creion „Luceafărul" bine ascuţit, caietul de practică înregis­trează tot ceea ce merită să fie re­ţinut : ♦ La apartamentul 25, un tîmplar cu spirit de observaţie găseşte că şu­ruburile sunt inestetice. Le scoate şi bate in locul lor cuie. ♦ Nisipul, in grămezi dispuse ar­tistic in diverse colţuri, zimbeşte prie­tenos, iar sacii de ciment, aşezaţi gos­podăreşte, la fiecare intrare, la fiecare scară, plesnesc de... sănătate. ♦ Varul poate fi intilnit chiar Şi pe băncile din parc... (citeva fraze şi semne de întrebare arată mîhnirea practicantului nostru de a nu fi înţe­les scopul practic al acestei... opera­ţiuni. In mod normal, ar fi trebuit să întrebe. Dar nu dorea să fie privit ca un ageamiu). ...Pe ultima filă a caietului de practică, un mare număr de pete de cerneală (în ce condiţii au apărut, nu ştim), acoperă un număr tot atit de mare de cuvinte. Se mai pot vedea doar cîteva : „...BRAVO... BĂIEŢI... I.R.C.R... RAION V. I. LENIN.. GRUP TREI." MIHAI SIPOȘ ORIZONTAL : 1) An cu supliment— Trecerea clipelor (f­ig.). 2) Numaidecît — Dispăruţi pentru totdeauna 3) În­găduit de lege — A o lua înainte. 4) Toaletele anului — Ciclu de zile sau de luni. 5) Nume de fată — In acest loc.­­—• Munţi în Creta. 6) Porţiuni de teren­ — îngrăditură pentru animale— Treaptă (fig.). 7) „Ce e val, ca valul...!“ — Titlul simfoniei a lil-a de Schumann. 8) ...Bogz­a, autorul reportajelor „Pri­măvara în Carpaţi“ — Nu se mani­festă, dar poate izbucni în orice mo­ment. 9) Ziua trecută — Din neamul Mezilor — Epocă din istoria omenirii. 10) In trecut, dar şi în viitor — Iţari ! 11) Bună pe jumătate! — Produs lac­tat — Înzestrare. 12) Poftă de joc din perioada copilăriei — In floarea virstei — Cetate din vechime. 13) Copilaşi, băieţaşi — Mai devreme, mai intii. VERTICAL: 1) Socoteală periodică — Precipitat. 2) Se pot întîmpla din moment un moment — Vîrstele anului. 3) Şirag de ani — Zbor agitat al unui mare număr de insecte sau păsări •—• Din cînd... i cînd ! 1) Publicate — Zeu in infern ! 5) A se instrui, a se culti­va — Struniţi. 6) Pronume — De lungă durată — Oraşul in care şi-a avut în „PE ARIPILE TIMPULUI“ trecut sediul revista „Via­ţa ro­mmnească“. 7) Obicei, tradiţie, regulă­­— Nici­odată la început! 8) Pom fructifer — A noua lună a anului musulman. 9) Vîrsta de pe urmă — Ca­ruselul minutarului. 10) A reţine —­ Necunoscut mai înainte. 11) Oraş (şi... stradă F) In Franţa — ...Turbincă, eroul popular despre care povestitorul spune că a trăit „ci­ e lumea şi pămîntul­­“ — Raţie pe timp determinat. 12) Soroc (pl.) — Rîndu­­ială. 13) O dată la doi ani (fern.) — Vreme. Cuvinte cunoscute mai puţin . 11M. GH. CORJOS ORIZONTAL: 1) Diferiţi — M. 2) Ezitare - Ei. 3) Toxici — Are. 4) Al — Cititor. 5) Lat — Tavane. 6) înot - Tică. 7) Atras - Tata. 8) T — Ic — Fin -r C. 9) Aduna — Tutr. 10) Abătută — Da. DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „INTlI APRILIE“

Next