Informatia Bucureştiului, aprilie 1963 (Anul 10, nr. 3003-3028)
1963-04-02 / nr. 3004
Pag. a 2-a. D, drumurile muzicienilor. perin ianuarie, un grup de companion au vizitat Uzinele „Semănătoarea". Au umblat prin toate halele şi, la finele călătoriei, au primit din partea gazdelor o invitaţie : „Dacă se poate, veniţi pe la noi şi cu muzica“ . Sâmbătă dupăemiază, pe scena clubului uzinei, compozitorul Alfred Mendelsohn a adus răspunsul: „Am venit la dumneavoastră cu muzică uşoară în primă audiţie“. Spre convingere, a prezentat grupul de compozitori, pe soliştii vocali, după care a început concertul. Compozitorii şi-au prezentat ei înşişi lucrările (cei mai mulţi, în calitate de acompaniatori la pian, George Grigoriu ca solist vocal), iar Aurel Girovedinu a deţinut — suplimentar — şi rolul de crainic. Aproape două ore de muzică, încheiate cu discuţii interesante între ascultători şi compozitori. Pe drept cuvînt, directorul clubului putea să consemneze în condica de activitate că a fost o manifestare artistică deosebită. Pot face aceeaşi consemnare şi compozitorii ? Anul trecut, ei au făcut un tur al Capitalei, încheiat cu o expunere amănunţită despre viitorul Bucureşti, ce se vede deocamdată numai pe planşetei® de proiectare ale arhitecţilor. Au fost şi la studiourile cinematografice de la Buftea, ca să cunoască ceva din secretele realizării filmelor. Au fost văzuţi pe şantierul Combinatului siderurgic de la Galaţi şi la gospodăria agricolă colectivă din Ceacu, păşind printre noile frumuseţi arhitectonice ale litoralului şi aşa mai departe. O mulţime de drumuri în peisajul înnoit al ţării, ce îndeamnă inima să pulseze mai intens şi mina să transcrie emoţiile pe portativ. Mai bat însă compozitorii şi altfel de drumuri care-i apropie poate şi mai mult de contemporanii lor din uzine. Povestea deunăzi Elly Roman despre amintirile plăcute furnizate de legătura cu artiştii amatori de la Griviţa Roşie. Compozitorul sprijinea formaţiile artistice. Dar cind sprijinul trece dincolo de descifrarea unor partituri, de explicarea unor ritmuri sau a secretelor dicţiei impecabile, la discuţii despre un concert sau un spectacol de operă, asta se cheamă amiciţie în toată regula. Prietenie ce se exprimă prin confesiuni reciproce despre o pasiune comună, şi din care e greu să precizezi cine se alege cu mai mult : artistul de profesie sau artistul amator ? Se mai adaugă la toate acestea şi alte acţiuni interesante ale compozitorilor. George Grigoriu povestea zilele trecute despre o brigadă complexă de compozitori şi textieri care au scris şi repetă cu o brigadă artistică de agitaţie de la Uzinele „23 August" un spectacol inspirat din viaţa cotidiană a metalurgiştilor . Florentin Delmar relata ceva despre o acţiune asemănătoare iniţiată la Fabrica „Danubiana“. E vorba aici de o participare directă a compozitorilor la viaţa culturală din uzine, pentru realizarea unor spectacole care să contribuie şi ele la îmbunătăţirea muncii. Aşadar, muzica s-a apucat să călătorească pe multe itinerarii ale vieţii contemporane. Poate că, în concertul de sîmbătă după-amiază de la clubul Uzinelor „Semănătoarea“, ar fi fost bine ca prezentarea lucrărilor s-o fi făcut nu numai compozitorii, prin intermediul pianului. Ci şi un muzicolog, printr-o alocuţiune introductivă care să explice cite ceva din dificultăţile muzicii uşoare. N-ar fi rău nici dacă, aşa cum propunea intr-o zi Dumitru Capoianu, compozitorii s-ar ocupa să facă şi orchestraţii pentru formaţii de muzică uşoară mai reduse ale artiştilor amatori. Ar fi un ajutor util. Există de altfel şi precedente încurajatoare. Intr-o bună zi, la Uniunea compozitorilor a sosit o scrisoare expediată de cadrele didactice de la Şcoala medie din Ghergani. Profesorii înştiinţau că au o orchestră a şcolii, dar le lipsesc aranjamentele orchestrale şi ei singuri nu se pricep să le facă. N-ar veni poate nişte compozitori să-i ajute? Cînd s-au întors de la faţa locului, Anatol Albin şi Emil Săculeţ erau entuziasmaţi la culme de pasiunea muzicală a profesorilor şi elevilor din Ghergani. Mai sunt încă destule drumuri înaintea compozitorilor. Şi pe care merită să le străbată, piftoi ştiu că oriunde, iubitorul de muzică întinde prietenos braţele. A. SANDU La clubul Uzinelor „Semănătoarea“, compozitori şi interpreţi în discuţie prietenească cu iubitorii de muzică Conferinţe Printre conferinţele organizate de comisia Inginerilor şi tehnicienilor de pe Hngă Consiliul local al sindicatelor din oraşul Bucureşti se află , miercuri 3 aprilie — „Sudarea oţelurilor inoxidabile, refractare“, în sala din calea Victoriei nr. 118 şi „Mecanizarea muncilor grele în tubâcării“, in sala din strada Mihail Eminescu nr. 8, joi 4 aprilie — „Procedee moderne de fabricare a săpunului, in sala din strada Mihail Eminescu nr. 8. Conferinţele încep la ora 18:39, iar cele programate in sala din strada Mihail Eminescu nr. 8 vor fi Însoţite de filme documentare. „Scrisoarea Tatianei“ Pretextul de la care a pornit Vladimir Dîhovicinni - scrisoarea publicată in ziar de o fată, Tatiana, care continuă să-l aştepte, după şapte ani, pe iubitul ei Evgheni, cunoscut o dată intr-un parc şi căruia i-a pierdut apoi urma — ar fi îngăduit, fără îndoială, desfăşurarea unei sumedenii de încurcături vesele şi quiproquo-uri, in tiparele unei comedii de situaţii amplu construită. Dar coautorul cunoscutei comedii satirice „Suflete de hârtie“ (scrisă împreună cu I. Slobodskoi) s-a limitat de astă dată la o scenetă de proporţii reduse, uşoară şi nepretenţioasă. Dezvoltarea intrigii e minimă ; personajele rămîn — excepţie fiind poate doar eroina — siluete creionate rapid. Prezentată pe micul ecran. ..Scrisoarea Tatianei" şi-a păstrat factura de schiţă dramatică, prilejuind o scurtă şi agreabilă emisiune de teatru in studio. Unda lirică a scenetei — destul de subţire în fond — s-a împletit cu momente amuzante, puse în valoare cu vervă de regie şi interpreţi. Regizorul Sorin Grigorescu n-a avut o misiune complicată. Decupajul său a fost dinamic, bine ritmat, marcînd, în cîteva prim-planuri alese cu măsură, replicile mai substanţiale. Alături de protagonistă, Silvia Popovici, în a cărei interpretare nuanţată înclinaţia meditativă a eroinei s-a unit cu umorul, emisiunea a beneficiat in genere de o distribuţie de calitate. Menţionăm astfel aportul actorilor Lazăr Vrabie, Ştefan Tapalagă, Ion Punea, Lucia Mara, Rodica Tapalagă — nedezminţindu-şi savoarea comică in rolul tinerei reportere — şi Tamara Vasilache. Le-am reproşa totuşi ultimelor două interprete o anume apăsare ostentativă pe poantele din text, unele accente şarjate, contrastînd cu stilul proaspăt, neforţat, care a dominat Întreaga emisiune. Silvia Popovici, Rodim şi Ştefan Tapalagă intr-unul din momentele comice ale emisiunii „Melodii de Programul transmis sub acest titlu îmbătă seara a oferit unui mănunchi de patru excelenţi cintăreţi — Zenaida Pally, Angela Moldovan, Valentin Teodorian şi Vasile Micu — ocazia să prezinte un şir de melodii avind ca element comun tematica anunţată in generic. Organizatorii emisiunii au prevăzut un cadru de desfăşurare original, care a creat ambianţa necesară : strinşi in jurul unei mese de local, la un pahar de vin, interpreţii s-au manifestat pe rind, dind impresia de a fi surprinşi de obiectiv la o reuniune prieteneasca. Prin aceasta s-a evitat rigiditatea unui recital vocal, dindu-se emisiunii un caracter mai intim, justificat pe deplin prin titlul ei. Este drept că uneori degajarea a părut să fie „jucată“, interpreţii nereuşind întotdeauna să lase impresia de deplina naturaleţe urmărită de regie (anonimă ?). Despre cintăreţi apare de prisos să reînnoim aici aprecieri de valoare: oricine ştie cu cită sensibilitate şi dăruire dau glas Zenaida Pallylie. durilor, Angela Moldovan romanţelor, Valentin Teodorian canţonetelor. Intrucitva mai puţin cunoscut, baritonul Vasile Micu s-a relevat in două melodii (una maghiară, alta germană), tălmăcite cu voce caldă, vibrantă. Discret, acompaniamentul orchestral s-a menţinut in nota de intimitate a emisiunii (dirijor N. Predescu). it OPERETA SAU ESTRADA? Dificilă alternativă! Lucrul a fost subliniat şi de strinsa competiţie care a adus duminică seara echipele „A. S. Opereta“ şi „F. A. Estrada“, pe arena micului ecran Scorul de egalitate Înregistrat la capătul „meciului“ a subliniat eforturile landabile ale ambelor echipe de a realiza un spectacol reuşit INFORMATIA .V*V* ',**♦*•*• VfVlv*»V«V®vI*2»*«V.VJ I AU APARUT IN EDITURA DINU BUZNEA. RADARUL In anul 1897 marele om de ştiinţă rus, A. S. Popov, inventatorul radioului, a observat un fenomen foarte interesant. Popov se afla pe mare si stabilise o legături prin radio intre două nave. La un moment dat, in timp ce intre cele două nave trecea un al treilea vas, Popov a constatat cu surprindere că legătura prin radio a fost întreruptă. Pentru a explica acest fenomen a presupus că undele radio sunt reflectate prin lovirea lor de vasul intercalat, fapt care provoacă întreruperea legăturii. Explicațiile lui Popov s-au adeverit ulterior. Astăzi s-a dezvoltat o tehnică nouă, radiolocaţia, care foloseşte tocmai fenomenul descoperit de Popov. In ultimul timp metodele radiolocafiei, perfecţionate continuu de oamenii de ştiinţă, îşi găsesc un timp larg de aplicaţii. Cercetarea ionosferei, observarea meteoriţilor, urmărirea zborului sateliţilor artificiali şi a navelor cosmice se fac astăzi îndeosebi cu ajutorul staţiilor perfecţionate de radiolocaţie. ŞTIINŢIFICĂ: Broşura „Radarul“ reuşeşte să iniţieze cititorii nespecialişti in problemele radiolocaţiei. (Colecţia „Ştiinţa şi religia“) In lume sunt mii de religii. In ultima sută de ani s-au ivit şi o mulţime de secte religioase. Ideile propagate de secte nu se deosebesc, în fond, de ale celorlalte religii. Sectele urmăresc să ţină pe credincioşi în ceaţa celor mai înapoiate credinţe. Sectanţii sunt împiedicaţi de pastori, predicatori, să privească realitatea, sunt îndemnaţi să se izoleze de toţi varăşii lor de muncă. Membrii sectelor sunt sfătuiţi să nu meargă la teatru, cinematograf, cămine culturale, să nu citească ziare, să nu asculte radioul, să nu folosească mijloace puse la îndemînă de civilizaţia şi cultura omenească. Intr-o formă simplă şi accesibilă, apelînd la un material faptic, bogat, autorul dezvăluie rodul nefast al sectelor, care subminează încrederea oamenilor muncii in propriile lor forţe şi posibilităţi de luptă pentru un trai omenesc, care urmăresc să-i amăgească cu ideea răsplăţii în viaţa de apoi, să-i convingă să suporte cu resemnare exploatarea şi asuprirea. P. NICOARA , DESPRE RELIGIOASE SECTELE Echipele artistice ale constructorilor, la concurs Primele echipe ale muncitorilor din construcţii s-au prezentat in faţa juriului. Al Vll-lea Concurs al artiştilor amatori a antrenat — in faza interintreprinderi — 26 de echipe ale constructorilor din Capitală. Colectivele de dansuri, coruri, recitatori, dansuri clasice, orchestre, solişti vocali, instrumentali şi dansatori solişti. Clubul Întreprinderii de construcţii montaj nr. 1 a fost gazdă in prima zi a concursului. „Noi, zidari şi zidăriţe, ipsosan, tencuitori, / Betonişti, dulgheri şi meşteri, ingineri şi vopsitori / Capitala noastră dragă o-mbrăcăm de sărbătoare / Şi-i împlinim frumuseţea cu lumină şi culoare“. Aceia care, fac să răsară peste noapte splendide complexe de locuinţe, cartiere noi, moderne, sunt acum pe scenă. O dată cu începutul anului 1963, spun membrii brigăzii artistice a I.C.M. 3, întreprinderea a deschis noi şantiere. Pe fostul câmp din Drumul Taberei se vor ridica blocuri cu aproape 900 de apartamente. Noul şantier Mărăşeşti va străpunge distanţa dintre punctul Mărăşeşti al magistralei şi Piaţa Unirii. Dar şi brigada artistică de la I.C.M. 2 are cu ce seminări. Această întreprindere a pornit in anul 1963 construcţia unor noi blocuri. Pe şoseaua Giurgiului incă 11. Şi aici se va aplica, la cinci blocuri metoda cofrajelor glisante. Programul primei zile de concurs a fost bogat. Spectacolul a cuprins in afară de brigăzile artistice de agitaţie de la întreprinderile de con Următoarea intilnire, cu juriul şi publicul, va avea loc in după-amiaza zilei de miercuri 3 aprilie. G. B. In fotografie , un moment din spec- tacolul prezentat de brigada artistică a Întreprinderii de construcţii montaj nr. 5, struefii montaj nr. 2, 3, 4 şi 5 şi colectivele de dansatori de la I.C.M. 2 şi 3, care au prezentat o suită oltenească şi respectiv o suită de dansuri din regiunea Bucureşti. In ciuda ploii, constructorii - tovarăşii de muncă ai artiştilor de pe scenă — au fost prezenți ca autentici și entuziaști suporteri. Vom vedea in curând... • Prin reţeaua de retransmisie a Interviziunii va fi prezentat marţi 9 aprilie, de la Sofia, spectacolul „Turandot“ de Puccini. Interpretează un colectiv al operei populare bulgare, între care Nikola Nikolov, Svetoslav Ramazanov, Radka Conforti şi alţii. Conducerea muzicală: V. Kazandjiev. • In aceeaşi zi, în cadrul Universităţii tehnice, la televiziune va vorbi Gh. Petrescu, inginer şef de concepţie la Uzina „1 Mai“ din Ploieşti, despre „Construcţii moderne de utilaj petrolier de foraj“. Joi 11 aprilie, inginerul Constantin Popa, şeful serviciului de cercetări din Combinatul chimic Borzeşti, va vorbi despre „Procedee moderne de fabricare a produselor fitofarmaceutice“. In cadrul emisiunii ştiinţifice de marţi 9 aprilie, tema abordată va fi „De la neuron la calculatorul electronic“ de Edmond Nicolau. • Printre programele muzicale aflaite in pregătire, cităm emisiunea de duminică 7 aprilie, in cadrul căreia vor cinta Maria Butaciu-Dragu, Maria Ciobanu, Ana Piuaru, Ion Bogza, Tudor Herca şi o formaţie instrumentală condusă de Tudor Pană. In aceeaşi seară in faţa telespectatorilor va mai evolua şi un sextet instrumental condus de Harm Ropcea care ii va acompania pe Margareta Pisharu şi Florin Dorian. Atrage atenţia şi emisiunea „Ecouri de madrigal“, programată pentru luni 8 aprilie, îşi vor da concursul Emilia Petrescu Cironeanu, Tamara Rusu, Igor Turjamki-vioară, Al. Sumski — clavecin, Al. Slavek — violoncel. Coregrafia : Gelu Matei. In sfirşit, programul serii de simbătă 13 aprilie prevede şi un program, de muzică uşoară imprimată pe film. • Programul cinematografic al micului ecran anunţă pentru duminică 7 aprilie ecranizarea britanică a romanului lui Dikens „Marile speranţe“, luni 8 aprilie transmiterea documentarului ceh „Iie la platou la ecran“, iar sâmbătă 13, comedia sovietică „Patru inimi“. • Teatrul va fi și el reprezentat joi 11 aprilie cu spectacolul „Nuntă la castel“ de Sütő András în Interpretarea colectivului secţiei de teatru a Ansamblului „Ciocîrlia“. • Solişti şi formaţii artistice de amatori din raionul N. Bălcescu vor fi prezente pe micul ecran miercuri 10 aprilie, in cadrul rubricii „Artişti amatori in studio“ a emisiunii pentru cluburile din întreprinderi. • Din cuprinsul emisiunilor pentru sate spicuim : duminică 7 aprilie — „Demonstraţie de tăiere şi stropire a pomilor“, raid anchetă. Miercuri 10 aprilie — „Primăvara in Dobrogea“, „Pentru legumicultori“, „De vorbă cu medicul“ etc. • Cit despre emisiunile adresate celor mai mici telespectatori, ne-au atras atenţia transmisia a IV-a de la Muzeul tehnic Bucureşti, intitulată „Legendele magnetismului şi ale electricităţii“ (luni 8 aprilie), „Cu că- pitanul Val-Vîrtej pe Marea Neagră“ (joi 11 aprilie) şi „Despre dansul de caracter“ emisiune realizată simbătă 13 aprilie cu concursul Școlii medii de coregrafie din Capitali. Sesiune de referate şi comunicări ştiinţifice Intre 4 şi 6 aprilie 1963 va avea loc în Bucureşti, in sala mică a Palatului R.P.R., sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice a Institutului de cercetări miniere. Vor participa specialişti din industria minieră din întreaga ţară. In cadrul sesiunii se vor prezenta rezultatele obţinute in activitatea de cercetare in domeniul extracţiei şi tehnologiilor de preparare a minereurilor şi cărbunilor. I I Brigada de corespondenţi de la I.C.A.R. ne comunică: Muncitorii, inginerii şi tehnicienii întreprinderii canal, apă-Bucureşti se străduiesc să acopere un important sector de activitate. Despre felul cum se achită de sarcinile ce le revin, despre unele preocupări pe tărim obştesc, ne scriu Şi corespondenţii noştri de aici. Redăm mai jos citeva aspecte din activitatea întreprinderii canal, apă-Bucureşti. PREGATIRI kkkkkkkkkkkkkl ing. CONSTANTIN COJOCARU LUCRĂRI PE ANUL IN CURS In anul 1963, secţia branşamente-racordări a I.C.A.R. are de executat circa 1 200 lucrări pentru instituţii, întreprinderi, complexele de locuinţa etc. Cei 50 de muncitori ai secţiei, dintre care amintim pe Andrei Băncuţa, constructor de canale, Nicolae Mirea, instalator, Alexandru Nicolae, zidar, şi mulţi alţii au contribuit ca lună de lună planul secţiei să fie îndeplinit şi depăşit cu 4—6 procente GHEORGHE CIRSTEA PATRU TOVARĂŞI Lucrez la Uzina de apă Grozăveşti de mult, de prin 1947. Vreau să vă spun citeva cuvinte despre patru oameni, patru tovarăşi de muncă. Este vorba despre Alexandru Manea, Petre Mihalache, mecanici instalatori hidro, Gheorghe Dinu, electrician şi Gabriela Bold, electrician bobinator. Electropompele Uzinei de apă Grozăveşti au în permanenţă nevoie de o supraveghere atentă. De felul cum este urmărită exploatarea lor depinde aprovizionarea cu apă a oraşului. Gheorghe Dinu, şeful echipei de întreţinere a electropompelor, este unul din oamenii care nu precupeţeşte nici un efort pentru buna lor funcţionare. Executînd cu deosebită atenţie revizuirile ce se fac periodic, s-a ajuns la tot mai puţine intervenţii în timpul funcţionării. Şi totuşi, la orice oră din zi sau din noapte, atunci cînd a fost necesar, alături de Gheorghe Dinu oameni ca Alexandru Manea, Petre Mihalache şi Gabriela Bold din secţia staţii pompare a uzinei şi-au oferit conştiincioşi serviciile CONSTANTIN AVRAM in Întrecere Colectivul de muncă al sectorului canalizări din întreprindere se preocupă să-şi îndeplinească sarcinile de a curaţi şi întreţine canalele. Pe primele trei luni ale acestui an au obţinut rezultate foarte bune echipele conduse de Gheorghe Romanescu, Florea Buzică, Gheorghe Drăgan şi Vasile Văduva, realizînd însemnate depăşiri de plan. Cîteva exemple. In februarie, echipa condusă de Gheorghe Drăgan a realizat 112,40 la sută, cea a lui Fl. Buzică 115,90 la sută etc. Cuvinte de laudă se pot spune şi despre mulţi muncitori de la reparaţii-întreţinere a canalelor. Dăm ca exemplu numai cîţiva : Nicolae Scarlat, Ion Chereş, Atanasie Gheorghinoiu etc. I. LUHOVSCHI O FORMAŢIE DE MUZICA UŞOARA Ion Nicolae, Florica Ionescu, Vasile Crăiţă, Gheorghina Petrescu sint cunoscuţi in întreprindere ca lucrători care-şi îndeplinesc prompt sarcinile pe locul de muncă. Aceşti tovarăşi mai sunt cunoscuţi insă şi ca buni artişti amatori. Fac parte din formaţia de muzică uşoară a I.C.A.R. Melodiile pe care le-au interpretat au fost răsplătite cu ropote de aplauze şi în sala de festivităţi din str. Oteteleşanu şi la Uzina Grozăveşti, pretutindeni unde au prezentat spectacole. In prezent, formaţia de muzică uşoară pregăteşte un nou program artistic. P. POCRIŞ Curăţirea lacurilor, repararea stăvilarelor-ecluzelor, buna întreţinere a debarcaderelor şi a tuturor instalaţiilor ce ţin de acestea, precum şi funcţionarea corespunzătoare a băilor publice — iată numai cîteva din sarcinile ce revin Gospodăriei lacuri-ambarcaţiuni - băi din cadrul întreprinderii canal, apă-Bucureşti. Şi pe care colectivul de muncă de aici se străduieşte să le îndeplinească. Astfel, în prezent se lucrează la curăţirea lacurilor Libertăţii, 23 August şi Herăstrău ce vor fi puse la dispoziţia publicului in curînd. Muncitorii atelierelor din Gospodăria lacuriambarcaţiuni-băi au construit un vas de pasageri cu o capacitate de 130 persoane, vaporaş careva fi pus in circulaţie pe lacul Snagov. Pentru pregătirea bărcilor şi vaporaşelor c® vor fi folosite pe lacurile Capitalei, o contribuţie însemnată şi-au adus echipele tovarăşilor Ion Andreica, Zainea Apostu,tin, Ion Voicu şi altele. Emil Mar- Laboratorul chimic I.C.A.R. Tăbăcila Sava și Mariana Iliescu analizind o probă de apă Din carnetul unui practicant După două săptămîni de practică, s-a văzut obligat să pună un uriaş semn de întrebare în dreptul tuturor cunoştinţelor căpătate în şcoală. Maniera interesantă in care se executau lucrările de reparaţii la blocurile de pe şoseaua Panduri nr. 60, ca şi curajul cu care se promovau cele mai adecvate metode de lucru, îl trimiseseră pe cele mai înalte trepte ale entuziasmului. Toate se petreceau atît de repede şi de neaşteptat, incit nu o dată a avut senzaţia că se află în imperiul ineditului. Totul era nou. Pînă şi succesiunea lucrărilor. Nu se mai executau, de pildă, intii lucrările de timplărie, apoi cele de zidărie şi la urmă zugrăveala. Nu. Aici au venit intii zugravii (care au văruit, zugrăvit etc), după ei, zidarii, timplarii şi, in sfirşit, electricienii. (Ce-i drept, ultimii au avut mai mult de lucru, fiind nevoiţi să spargă pereţii in citeva locuri pentru a monta diverse automate, duze...). Şi toate acestea într-o înţelegere şi armonie fără precedent. ...Dintre toţi meseriaşii, mai interesanţi i se părură a fi, totuşi, faianţarii. Aceştia îl uimiră nu atît prin calitatea ireproşabilă a lucrărilor (şi ce indignat era cînd administratorul şi locatarii blocurilor găseau şi aici prilej să strimbe din nas !), dar mai ales prin ingeniosul mod de a transporta molozul. Alţii, fără imaginaţie, l-ar fi încărcat şi transportat jos în lăzi obişnuite. Faianţarii erau însă formidabili. Cunoşteau perfect legile gravitaţiei şi, mai mult, ştiau să le aplice in mod creator. Aruncat pe fereastră, de la etajul I sau al II-lea, molozul nu putea rămine, deci, suspendat in aer. Mai devreme sau mai tîrziu, trebuia să cadă pe terra. Dar practicarea acestei metode n-a durat decit cîteva zile, pină cînd primul grup de faianţari a fost înlocuit. A fost un regret unanim, dar de scurtă durată. Noii faianţari s-au dovedit superiori celorlalţi, prin isteţime şi fantezie. De la bun început, ei au găsit că folosirea ferestrei ca mijloc de transport este o metodă oarecum depăşită. O frămîntare colectivă, un schimb de păreri şi urgent ia naştere o nouă idee. — Vom folosi burlanul de gunoi. Şi iată cum, din amestecul,in proporţii bine stabilite, de moloz, de mortar şi de reziduuri menajere se obţine, pentru prima oară in istoria materialelor de construcţii, un conglomerat deosebit de interesant. (Mostre in volume şi greutăţi apreciabile aşteaptă, în subsolul cvartalului, valorificarea). ...Graţie unui creion „Luceafărul" bine ascuţit, caietul de practică înregistrează tot ceea ce merită să fie reţinut : ♦ La apartamentul 25, un tîmplar cu spirit de observaţie găseşte că şuruburile sunt inestetice. Le scoate şi bate in locul lor cuie. ♦ Nisipul, in grămezi dispuse artistic in diverse colţuri, zimbeşte prietenos, iar sacii de ciment, aşezaţi gospodăreşte, la fiecare intrare, la fiecare scară, plesnesc de... sănătate. ♦ Varul poate fi intilnit chiar Şi pe băncile din parc... (citeva fraze şi semne de întrebare arată mîhnirea practicantului nostru de a nu fi înţeles scopul practic al acestei... operaţiuni. In mod normal, ar fi trebuit să întrebe. Dar nu dorea să fie privit ca un ageamiu). ...Pe ultima filă a caietului de practică, un mare număr de pete de cerneală (în ce condiţii au apărut, nu ştim), acoperă un număr tot atit de mare de cuvinte. Se mai pot vedea doar cîteva : „...BRAVO... BĂIEŢI... I.R.C.R... RAION V. I. LENIN.. GRUP TREI." MIHAI SIPOȘ ORIZONTAL : 1) An cu supliment— Trecerea clipelor (fig.). 2) Numaidecît — Dispăruţi pentru totdeauna 3) Îngăduit de lege — A o lua înainte. 4) Toaletele anului — Ciclu de zile sau de luni. 5) Nume de fată — In acest loc.—• Munţi în Creta. 6) Porţiuni de teren — îngrăditură pentru animale— Treaptă (fig.). 7) „Ce e val, ca valul...!“ — Titlul simfoniei a lil-a de Schumann. 8) ...Bogza, autorul reportajelor „Primăvara în Carpaţi“ — Nu se manifestă, dar poate izbucni în orice moment. 9) Ziua trecută — Din neamul Mezilor — Epocă din istoria omenirii. 10) In trecut, dar şi în viitor — Iţari ! 11) Bună pe jumătate! — Produs lactat — Înzestrare. 12) Poftă de joc din perioada copilăriei — In floarea virstei — Cetate din vechime. 13) Copilaşi, băieţaşi — Mai devreme, mai intii. VERTICAL: 1) Socoteală periodică — Precipitat. 2) Se pot întîmpla din moment un moment — Vîrstele anului. 3) Şirag de ani — Zbor agitat al unui mare număr de insecte sau păsări •—• Din cînd... i cînd ! 1) Publicate — Zeu in infern ! 5) A se instrui, a se cultiva — Struniţi. 6) Pronume — De lungă durată — Oraşul in care şi-a avut în „PE ARIPILE TIMPULUI“ trecut sediul revista „Viaţa rommnească“. 7) Obicei, tradiţie, regulă— Niciodată la început! 8) Pom fructifer — A noua lună a anului musulman. 9) Vîrsta de pe urmă — Caruselul minutarului. 10) A reţine — Necunoscut mai înainte. 11) Oraş (şi... stradă F) In Franţa — ...Turbincă, eroul popular despre care povestitorul spune că a trăit „ci e lumea şi pămîntul“ — Raţie pe timp determinat. 12) Soroc (pl.) — Rînduială. 13) O dată la doi ani (fern.) — Vreme. Cuvinte cunoscute mai puţin . 11M. GH. CORJOS ORIZONTAL: 1) Diferiţi — M. 2) Ezitare - Ei. 3) Toxici — Are. 4) Al — Cititor. 5) Lat — Tavane. 6) înot - Tică. 7) Atras - Tata. 8) T — Ic — Fin -r C. 9) Aduna — Tutr. 10) Abătută — Da. DEZLEGAREA JOCULUI ANTERIOR „INTlI APRILIE“