Lupta Moldovei, ianuarie-aprilie 1953 (Anul 9, nr. 1981-2082)
1953-01-24 / nr. 1999
Pag. 2-a0.APT A MOLDOVEI Echipele artistice dela Direcția Regională 1 Transporturi Feroviare și Direcția Regională i P. T. T. R. în concursul C. C. I Concursul echipelor artistice constitue și pentru oamenii muncii din regiunea noastră un puternic imbold în dezvoltarea necontenită a muncii artistice. Ei văd în acestconcurs grija partidului pentru tinerele talente, pentru creșterea nivelului cultural artistic al oamenilor muncii. Pentru acest concurs se pregătesc temeinic și echipele artistice ale Direcției Regionale Transporturi Feroviare și ale Direcției Regionale P.T.T.R. ★ Comitetul sindical al Direcței Regionale Transporturi Feroviare s’a preocupat intens de pregătirile în vederea concursului. S’a constituit o comisie de concurs, care se îngrijește de repetițiile echipelor artistice. Deasemeni, în ultima vreme, repetițiile se fac mai des pentru o cât mai bună pregătire. Corul Direcției, cu un efectiv de peste o sută de persoane, repetă zilnic cântecele românești și sovietice care vor fi prezentate în cadrul concursului. Astfel, se repetă sub conducerea tovarășului Toma Carp cântecele „Lângă tufița verde“ de Koposov, „Peste deal“ de Vidu, sau „Floarea roșie" de Danga. Echipa de teatru, face acum ultimile repetiții la piesa „O familie renumită“ de Romașov. La prima fază a concursului, va fi prezentat numai actul I. Tov. Dumitru Diaconescu interpretează rolul comsomolistului Timofei Ivanovici Curciatov, care parcurge cu locomotiva sa o mie de kilometri, fără spălări. Rolul tanchistului Ivan Curciatov este interpretat de tov. Constantin Chica, de la Serviciul M. Actorii Teatrului Național Ieri Lascăr și Valeriu Pascu îndrumă cu dragoste echipa de teatru, astfel ca piesa să fie interpretată cât mai bine. Orchestra condusă de tov. Vulpăreanu, cât și echipa de dansuri de care se ocupă în mod permanent tovarășul profesor Vasile Vntimescu va prezenta la concurs dlijte''* și dansuri românești. Din repertoriul echipei de dansuri fac parte „Mărgineasca", „Braulețul" și altele. Fruntașii în producție sunt și fruntași în munca artistică. Așa de pildă, din rândul coriștilor Direcției Regionale CFR fac parte stahanovistul inovator Ion Clauș și fruntașii în producție Neculai Antoniu, Georgeta Răcaru, Aurel Schwartz și Florica Bocec. In munca de pregătire a ansamblului artistic pentru prezentarea la concurs, tov. Haralambie Măcărescu, responsabilul comisiei muncii culturale de massă, a depus o muncă intensă fiind îndrumat îndeaproape de comitetul de partid al Direcției Regionale T. F.i. In pregătirea lui, ansamblul artistic al Direcției Regionale PTTR mai are o serie de deficiențe. Comitetul sindical și-a însușit într-o oarecare măsură critica și a început să fie mai activ în pregătirea pentru concurs. In ultimele săptămâni, repetițiile ansamblului coral s’au înmulțit, făcându-se trei și chiar patru repetiții pe săptămână. Corul repetă cântecele „Poem despre Stalin“ de Dunaevschi, „Cântecul păcii" de Șostacovici și altele. Echipa de teatru, pregătește acum piesa „Jos Tudorache, sus Tudorache", care bienuește sistemul electoral sub regimul burghezo-moșieresc. La Direcția P. T. T. R. sunt cazuri, când nu toți coriștii sunt prezenți la repetiții la ora fixată, făcând ca acestea să nu decurgă în mod normal. Deasemeni se mai întâmplă ca tov. Tonel Constantin, responsabilul echipei de teatru, să nu fie regulat la repetiții, lăsând pe ceilalți artiști amatori să-și piardă timpul, deosebit de prețios pentru o aprofundare mai temeinică a rolurilor. Este necesar un control cât mai riguros al secției culturale de masse a Consiliului Sindical Regional, pentru ca munca artistica de la PTTR, să cunoască un mai mare avânt în cea de a doua fază a concursului echipelor sindicale de amatori. D. HOLTMAN CARNET CULTURAL Centenarul Bălcescu Cu prilejul sărbătoririi centenarului Bălcescu, Duminică 25 ianuarie 1953, orele 10 dimineața, va avea loc în sala Teatrului Național conferința Iov. prof. univ. Valerian Popovici, despre „Viața și opera lui Neculai Bălcescu". Artiști ai Teatrului Național vor recita fragmente din poemele lui Eugen Jebeleanu, N. Labiș și A. E. Baconschi scrise cu prilejul sărbătoririi centenarului. Deasemeni, orchestra sfatului popular al orașului Iași va prezenta un bogat program de cântece vechi românești. I Decada Teatrului Național „ Caragiale“ La Iași, ședința festivă de închidere a decadei Teatrului Național „I. L. Caragiale" din Capitală, va avea loc Luni 26 ianuarie 1953, orele 16,30. lire In cadrul acțiunilor de sărbătoa împlinirii a 100 de ani de la înființarea Teatrului Național din București, artiștii ieșeni au prezentat pe scena Operei de Stat din Capitală o serie de spectacole cu piesa „Chirița în Provincie" de V. Alecsandri, care s’au bucurat de un real succes. La ședința festivă de Luni 26 Ianuarie a.c., care va avea loc la Teatrul Național, va vorbi despre istoricul mișcării teatrale din țara noastră, tov. Constantin Sincu Laureat al Premiului de Stat. Conferința va fi urmată de un program artistic variat, dat de cei mai buni artiști ai Teatrului Național și ai Teatrului Evreesc de Stat, de Filarmonica de Stat „Moldova", de orchestra sfatului popular al orașului Iași și de diferite echipe de amatori. Sa sprijinim dezvoltarea aviației sportive în regiunea Iași Mii de tineri și vârstnici se îndreaptă astăzi către sportul aviatic care devine zi de zi un sport de massă și pregătește cetățeni curajoși, plini de vigoare, gata de muncă, și apărarea Republicii Populare Române in URSS aviația sportivă a înscris pagini de glorie, a registrat remarcabile succese înpe plan internațional. In țara noastră, tinerii îndrumați de organizațiile UTM învață de la înaintașul aviației noastre, Aurel Vlaicu, urmează minunatele pilde ale aviatorilor sportivi sovietici. In regiunea Iași au fost constituiți până acum 2 colective de aviație sportiva. Frumoase rezultate au înregistrat colectivele de aviație sportivă de la atelierele de zonă Autotransport, Sovromtransport și fabrica „Țesătura". Pe lângă Comisia Regională de aviație sportivă activează numeroși instructori voluntari, tovarășii Gherman C-tin, Comici Dumitru și alții care îndrumă necontenit munca colectivelor de aviație sportivă și a cercurilor de aeromodelism. Aeromodelismul este prima treaptă de pregătire pentru viitorii piloți de aparate sportive. Sub îndrumarea Comitetului Regional UTM, și în regiunea noastră au luat ființă numeroase cercuri de aeromodelism, care familiarizează tinerii cu planorismul, cât și cu zborul cu motor.O activitate mai intensă o cunosc cercurile de la Vaslui, Roman și Comisia Regională de Aviație Sportivă Iași. Un rezultat frumos l-a obținut aeromodelistul Gaba Victor, care în condusul inter-regionile de micromodele de la Orașul Stalin, s'a clasat pe primul loc. Pe lângă aceste succese obținute de mișcarea aviatică sportivă din regiunea noastră, se mai observă însă și o serie de deficiențe. Pentru continua dezvoltare a sporturilor aviatice din regiunea Iași se impun neîntârziat o serie de măsuri. In primul rând, comisia regională și orășenească de aviație sportivă trebue să ducă o susținută muncă pentru formarea de noi colective de aviație sportivă, da cercuri de aeromodelism, pe lângă întreprinderi, instituții, facultăți și școli. In acest sens organizațiile de bază și mai ales cele de UTM au datoria să sprijine această muncă. Comitetul Regional, Orășenesc și Comitetele raionale UTM trebue să controleze, să ajute permanent munca aviației sportive. Este necesar să se folosească cu pricepere perioada de iarnă, printr'o prezență regulată la cursurile teoretice de la ISEP, pregătindu-i astfel pe tineri pentru concursurile aviatice sportive de primăvara. Sporturile aviatice din regiunea Iași pot și trebue să înregistreze noi și frumoase succese. ȘT. GRUIA .wukwul.a -muuij Nr. 1999 Gospodăria colectivă din Tungujei-Negrești pe drumul prosperității Ascultând cuvântul partidului, acum trei ani, 44 familii de țărani săraci și mijlocași din satul Tungujei și-au unit pământurile, uneltele mari agricole și vitele, închegând o gospodărie agricolă colectivă. An de an, situația materială a colectiviștilor s'a îmbunătățit necontenit. Ajutați de SMT, membrii colectivei au strâns recolte bogate de pe cele 250 hectare ale gospodăriei. In Din casele lor a dispărut sărăcia: fiecare toamnă, colectiviștii și-au umplut podurile cu bucate, iar ceeace le rămânea de prisos valorificau prin cooperativă. Și cum să nu fie așa, când gospodăria lor colectivă se dezvoltă pe zi ce trece. Astăzi 10 oi, mâine câțiva purcei, poimâine vreo 2-3 vaci, până când, în acest an, colectiva din Tungujet a devenit o gospodărie puternică prin dezvoltarea ramurilor anexe. In prezent, gospodăria colectivă, are o crescătorie de păsări care numără 240 păsări și 30 curci, o crescătorie de 12 scroafe de prăsilă, 18 vaci cu 12 viței, 92 boi, 8 cai, 300 oi, iepuri de casă și câte altele. Pentru mărirea fondului de bază din sectorul zootehnic, gospodăria colectivă a valorificat prin cooperativă în vara anului trecut 145 kg. lână de oi, 30 porci, 26 vite, păsări, ouă și zarzavaturi, care au adus un mare venit gospodăriei. In fiecare toamnă membrii gospodăriei primesc pentru munca lor harnică, pe lângă cereale, și produsele rezultate din aceste ramuri anexe. Anul trecut gospodăria colectivă, folosind pe scară tot mai largă metodele înaintate sovietice, ca și mașinile și tractoarele SMT a obținut o producție medie de 1460 kg. grâu la ha. și 1300 kg. porumb. Pe când țăranii muncitori cu gospodării individuale au obținut numai 600 kg. grâu la ha. și 500 kg. porumb. Gospodăria și-a organizat munca pe brigăzi și echipe permanente, cele 470 brațe de muncă fiind organizate în 5 brigăzi de câmp și 47 echipe. In fruntea brigăzilor s'a situat brigada s-a condusă de tov. Botez P. Petru, care a efectuat lucrări de bună calitate. Deasemeni s'au mai evidențiat în mod deosebit colectiviștii Cociuban Ion, Elena Păduraru, Petrache Botez, Neagu Gh. și alții. Gospodăria colectivă a primit în vara anului trecut un prețios sprijin din partea agronomilor de la SMT Negrești ca și din partea oamenilor de știință de la Institutul Agronomic din Iași. Astfel, iov. agronom Cotea Valeriu din partea lnstritotului, în strânsă legătură cu colectiviștii, a creat un teren de experiență, unde aceștia au învățat cum se face ferorizarea cartofilor, polenizarea artificială la porumb și floarea soarelui, învățăminte pa care apoi le-au aplicat în practică. Rezultatele frumoase obținute de colectiviști, au convins pe toți țăranii muncitori din sat să depună cereri de intrare în gospodăria colectivă. Astăzi, gospodăria numără 186 familii. In momentul de față, in gospodăria agricolă colectivă din Tungujei, cele două ateliere de fierărie și lemnărie, care au fost înființate, dau zor pentru terminarea reparațiilor mașinilor și uneltelor. Au fost reparate 34 pluguri, 9 boroane, 22 care, și 4 semănători, iar condiționarea semințelor necesare campaniei de primăvara este pe terminate Astfel, gospodăria agricolă colectivă din Tungujet devine din ce în ce mai mult o gospodărie cu, adevărat fruntașă, un exemplu viu pentru țăranii muncitori din satele dimprejur. SANDI CONSTANTIN Brigăzi fruntașe la S. M. T. Tg.Frumos In lupta pentru transformarea socialistă a agriculturii și obținerea unor recolte bogate, un rol de seamă revine SMT-urilor. De aceea oamenii muncii de la SMT Tg. Frumos au muncit cu multă râvnă la revizuirea și repararea parcului de mașini și tractoare necesare bunei desfășurări a campaniei de primăvară. Ei au reușit, încă pe ziua de 14 ianuarie, să termine toate lucrările planificate. Un ajutor de seamă în obținerea acestui rezultat l-au adus cele trei brigăzi utemiste de producție. Un exemplu bun asupra felului în care au muncit utemiștii este brigada condusă de utemistul Aștefanei Ion, brigadă ce a lucrat la lucrările de întreținere. Munca brigăzii s-a desfășurat în mod planificat. La fiecare motor intrat în verificare utemistul Harbuz Gheorghe și Chelaru Constantin, ca și responsabilul brigăzii, tov. Astefanei, își defalcau operațiile de revizie. Astfel, unii se ocupau de pregătirea sculelor, alții de desfacerea motorului, iar tov. Așafanei de revizia filtrelor. In munca lor brigadierii și-au pus ca sarcină economisirea la maximum a carburanților. Pentru realizarea acestei sarcini, ei au muncit cu mult avânt, reușind să economisească 365 de litri de benzină, motorină și petrol. Cu multă râvnă au muncit și brigăzile conduse de atemiștii Șoroban Dumitru și Dănilă Dumitru, brigăzi ce au lucrat la revizii și repararea motoarelor. Organizându-și bine locul de muncă aceste brigăzi au reușit să scurteze timpul de reparare și revizie cu 20 la sută. Atemiștii muncesc acum cu hotărîre pentru a începe campania de primăvară cu av.inile cât mai bine puse la punct M. J. LENTF.R Dezvoltarea crescândă a agriculturii noastre Prin folosirea pe scară tot mai largă a avansatelor metode ale agrotehnicei sovietice și a mecanizării agriculturii, crește necontenit fertilitatea ogoarelor noastre. Tot mai mult sporește producția la hectar. Planul cincinal al R.P.R. prevede o dezvoltare a agriculturii în proporție de 188% fată de anuși 1959 Mai mult. Având în permanență îndrumarea partidului, și călăuzindu-se după experiența gloriosului Comsomol leninist-stalinist, Uniunea Tineretului Muncitor depune o vastă muncă de educare comunistă a tinerei generații. In Republica Populară Română crește un tineret rou, sănătos, dornic de muncă. Din rândurile tineretului s'au ridicat și continuă să se ridice noi cadre de stahanoviști, fruntași în producție, scriitori, ingineri, medici, învățători, care contribue cu elanul și priceperea lor la realizarea mărețelor sarcini care stau în fața poporului nostru muncitor. Sub conducerea Partidului, UTM m cultivă în conștiința tinerilor dragostea de viață și de muncă, patriotismul înflăcărat și dragostea Probleme școlare ______________________ grijă în educarea nemărginită pentru Uniunea Sovietică și marele Stalin.. Nenumărate sunt scrisorile și corespondențele sosite la redacția ziarului nostru, care vorbesc despre felul cum sunt aplicate în viață"—în întreprinderi, școli și institute de învățământ superior — principiile nemuritoarelor lucrări ale lui Kalinin despre educație și instrucție, despre educația comunistă a tineretului. Dar, cu toate aceste succese incontestabile, în munca de educație a tineretului muncitor din orașul nostru, mai persistă încă grave lipsuri, care trebuesc deîndată lichidate. * Există un obicei încetățenit ca, după o săptămână de muncă rodnică și învățătură, să se organizeze tineretului diferite festivaluri artistice și reuniuni tovărășești. Acesta este un lucru foarte bun, asupra căruia a fasțiat Plenara VI a CC al UTM. Se întâmplă însă, — și destul de des, în ultimul timp — la aceste reuniuni tovărășești unele manifestări cu totul străine tineretului muncitor, dornic să petreacă plăcut câteva ore. In locul unei muzici de dans decente, care să folosească bogăția și varietatea ritmică a folclorului, la reuniunile organizate la Liceul Sera Muncitoresc, la Facultatea de Medicină, la Institutul de Industrie ușoară, la Școala Medie de Artă și altele, se cântă o muzică decadentă, cosmopolită, frivolă. Orchestra de jazz a Institutului Politehnic intitulată cosmopolit „PoliRitm" și compusă din „maestrul Bubi Laufman"' (așa cum sună afișele țipătoare expuse în facultăți și pe stradă), Fetescu, Bumba, Făinaru și alții, nu fac altceva decât să imite șabloanele stridente ale melodiilor din jazzul american de cabaret. Jazzul acestora nu este altceva decât Clownerie isterică, ecou al celor mai bolnăvicioase stări sufletești. La reuniunea de Duminică 18 Ianuarie de la Școala Serală Muncitorească și la cea organizată de Facultatea de Textile — în urmă cu câteva săptămâni — foxtroturile deșănțate, scrâșnetele și urletele muzicii, au format aproape tot programul. Așa se face educația tineretului? Ce au de spus tovarășii Chiorcea — șeful secției de învățământ superior al Comitetului Regional UTM — și Hatmanu D. — șeful secției de învățământ superior al Comitetului Orășenesc UTM, care în urmă cu un an, „Scânteia Tineretului" inițiase o lăudabilă campanie intitulată „Cu bucle sau breton", în cadrul căreia erau criticate cu asprime unele atitudini cosmopolite în felul de a se îmbrăca și pieptăna, al tinerilor. Campania organizată de organul central al Uniunii Tineretului Muncitor se bucurase de un mare succes, având un larg ecou în rândurile tinerilor, care au scos la iveală cu curaj lipsurile lor și ale tovarășilor lor de muncă și învățătură. Din păcate, mai continuă să existe și astăzi rămășițe ale acestei maimuțăreli vestimentare în rândurile unor tineri din Iași, (B. Stănescu dela Facultatea Textile, Chițu Ion, de la ISEP, Filiu D., de la colectivul sportiv „Progresul" apoi alții și altele), care copiază „inovațiile" fistichii ale „modei" americane: pantaloni exagerat de înguști, părul lins și cu creastă în față, sau rochii înguste cu „șlițuri" și altele, pe cât de neestetice, pe atât de respingătoare. Nu se poate admite ca pânzeturile și stofele realizate prin efortul entuziast al muncitorilor să fie întrebuințate pentru asemenea manifestări cosmopolite, care pervertesc noțiunea de îmbrăcăminte. Aceste practici trebue să dispară. Ele n'au ce căuta în viața noastră ! Se impune o muncă intensă pentru educarea tineretului în spiritul unei ținute decente în materie de vestminte, împotriva cochetăriei retro grade burgheze. AL. CERBU vin și ei la asemenea dans " reuniuni" de -4 \ ,V