Lupta Moldovei, ianuarie-aprilie 1953 (Anul 9, nr. 1981-2082)

1953-01-24 / nr. 1999

Pag. 2-a0.A­PT A MOLDOVEI Echipele artistice dela Direcția Regională 1 Transporturi Feroviare și Direcția Regională i P. T. T. R. în concursul C. C. I Concursul echipelor artistice constitue și pentru oamenii muncii di­n regiunea noastră un puternic imbold în dezvoltarea necontenită a muncii artistice. Ei văd în acest­­concurs grija partidului pentru ti­nerele talente, pentru creșterea ni­velului cultural artistic al oameni­lor muncii. Pentru acest concurs se pregă­tesc temeinic și echipele artistice ale Direcției Regionale Transpor­turi Feroviare și ale Direcției Re­gionale P.T.T.R. ★ Comitetul sindical al Direcței Re­gionale Transporturi Feroviare s’a preocupat intens de pregătirile în vederea concursului. S’a constituit o comisie de concurs, care se îngrijește de re­petițiile echipelor artistice. Dea­­semeni, în ultima vreme, repeti­țiile se fac mai des pentru o cât mai bună pregătire.­­ Corul Direcției, cu un efectiv de peste o sută de persoane, repetă zilnic cântecele românești și so­vietice care vor fi prezentate în cadrul concursului. Astfel, se re­petă sub conducerea tovarășului Tom­a Carp cântecele „Lângă tu­­fița verde“ de Koposov, „Peste deal“ de Vidu, sau „Floarea roșie" de Danga. Echipa de teatru, face acum ulti­­mile repetiții la piesa „O familie renumită“ de Romașov. La prima fază a concursului, va fi prezentat numai actul I. Tov. Dumitru Dia­­conescu interpretează rolul com­­somolistului Timofei Ivanovici Curciatov, care parcurge cu loco­motiva sa o mie de kilometri, fără spălări. Rolul tanchistului Ivan Curciatov este interpretat de tov. Constantin Chica, de la Serviciul M. Actorii Teatrului Național Ieri Lascăr și Valeriu Pascu îndrumă cu dragoste echipa de teatru, ast­fel ca piesa să fie interpretată cât mai bine. Orchestra condusă de tov. Vul­­păreanu, cât și echipa de dansuri de care se ocupă în mod permanent tovarășul profesor Vasile Vnti­mescu va prezenta la concurs dl­ij­te''* și dansuri românești. Din repertoriul echipei de dan­suri fac parte „Mărgineasca", „Braulețul" și altele. Fruntașii în producție sunt și fruntași în munca artistică. Așa de pildă, din rândul coriștilor Direc­ției Regionale CFR fac parte sta­­hanovistul inovator Ion Clauș și fruntașii în producție Neculai An­­toniu, Georgeta Răcaru, Aurel Schwartz și Florica Bocec. In munca de pregătire a ansam­blului artistic pentru prezentarea la concurs, tov. Haralambie Mă­­cărescu, responsabilul comisiei muncii culturale de massă, a depus o muncă intensă fiind îndrumat îndeaproape de comitetul de partid al Direcției Regionale T. F.­i. In pregătirea lui, ansamblul ar­tistic al Direcției Regionale PTTR mai are o serie de deficiențe. Comitetul sindical și-a în­sușit într-o oarecare măsură cri­tica și a început să fie mai activ în pregătirea pentru concurs. In ultimele săptămâni, repetițiile an­samblului coral s’au înmulțit, fă­­cându-se trei și chiar patru repe­tiții pe săptămână. Corul repetă cântecele „Poem despre Stalin“ de Dunaevschi, „Cântecul păcii" de Șostacovici și altele. Echipa de teatru, pregătește acum piesa „Jos Tudorache, sus Tudorache", care bienuește siste­mul electoral sub regimul burghe­­zo-moșieresc. La Direcția P. T. T. R. sunt cazuri, când nu toți coriștii sunt prezenți la repetiții la ora fixată, făcând ca acestea să nu decurgă în mod normal. Deasemeni se mai întâmplă ca tov. Tonel Constantin, responsabilul echipei de teatru, să nu fie regulat la repetiții, lăsând pe ceilalți artiști amatori să-și piardă timpul, deosebit de prețios pentru o aprofundare mai temei­nică a rolurilor. Este necesar un control cât mai riguros al secției culturale de mas­se a Consiliului Sindical Regional, pentru ca munca artistica de la PTTR, să cunoască un mai mare avânt în cea de a doua fază a concursului echipelor sindicale de amatori. D. HOLTMAN CARNET CULTURAL Centenarul Bălcescu Cu prilejul sărbătoririi centena­rului Bălcescu, Duminică 25 ia­nuarie 1953, orele 10 dimineața, va avea loc în sala Teatrului Na­țional conferința Iov. prof. univ. Valerian Popovici, despre „Viața și opera lui Neculai Bălcescu". Artiști ai Teatrului Național vor recita fragmente din poemele lui Eugen Jebeleanu, N. Labiș și A. E. Baconschi scrise cu prilejul sărbă­toririi centenarului. Deasemeni, orchestra sfatului popular al orașului Iași va prezen­ta un bogat program de cântece vechi românești. I Decada Teatrului Național „ Caragiale“ La Iași, ședința festivă de închi­dere a decadei Teatrului Național „I. L. Caragiale" din Capitală, va avea loc Luni 26 ianuarie 1953, orele 16,30. lire In cadrul acțiunilor de sărbăto­a împlinirii a 100 de ani de la înființarea Tea­trului Național din București, artiștii ieșeni au prezentat pe sce­na Operei de Stat din Capitală o serie de spectacole cu piesa „Chirița în Provincie" de V. Alec­­sandri, care s’au bucurat de un real succes. La ședința festivă de Luni 26 Ianuarie a.c., care va avea loc la Teatrul Național, va vorbi despre istoricul mișcării teatrale din țara noastră, tov. Constantin Sincu Laureat al Premiului de Stat. Conferința va fi urmată de un program artistic variat, dat de cei mai buni artiști ai Teatrului Na­țional și ai Teatrului Evreesc de Stat, de Filarmonica de Stat „Mol­dova", de orchestra sfatului popu­lar al orașului Iași și de diferite echipe de amatori. Sa sprijinim dezvoltarea aviației sportive în regiunea Iași Mii de tineri și vârstnici se în­dreaptă astăzi către sportul aviatic care devine zi de zi­ un sport de massă și pregătește cetățeni cura­joși, plini de vigoare, gata de mun­că, și apărarea Republicii Populare Române in URSS aviația sportivă a în­scris pagini de glorie, a registrat remarcabile succese în­pe plan internațional. In țara noastră, tinerii îndrumați de organizațiile UTM învață de la înaintașul aviației noastre, Aurel Vlaicu, urmează minunatele pilde a­le aviatorilor sportivi sovietici. In regiunea Iași au fost constituiți până acum 2­ colective de aviație sportiva. Frumoase rezultate au în­­registrat colectivele de aviație spor­tivă de la atelierele de zonă Auto­­transport, Sovromtransport și fa­brica „Țesătura". Pe lângă Co­misia Regională de aviație sporti­vă activează numeroși instructori voluntari, tovarășii Gherman C-tin, Comici Dumitru și alții care în­drumă necontenit munca colective­lor de aviație sportivă și a cercu­rilor de aeromodelism. Aeromodelismul este prima treap­tă de pregătire pentru viitorii piloți de aparate sportive. Sub îndruma­rea Comitetului Regional UTM, și în regiunea noastră au luat ființă numeroase cercuri de aeromode­lism, care familiarizează tinerii cu planorismul, cât și cu zborul cu mo­­­tor.O activitate mai intensă o cunosc cercurile de la Vaslui, Roman și Comisia Regională de Aviaț­ie Spor­tivă Iași. Un rezultat frumos l-a obținut aeromodelistul Gaba Victor, care în cond­usul int­er-regionile de micromodele de la Orașul Stalin, s'a clasat pe primul loc. Pe lângă aceste succese obținute de mișcarea aviatică sportivă din regiunea noastră, se mai observă însă și o serie de deficiențe. Pentru continua dezvoltare a sporturilor aviatice din regiunea Iași se impun neîntârziat o serie de măsuri. In primul rând, comisia re­gională și orășenească de aviație sportivă trebue să ducă o susținu­tă muncă pentru formarea de noi colective de aviație sportivă, da cercuri de aeromodelism, pe lângă întreprinderi, instituții, facultăți și școli. In acest sens organizațiile de bază și mai ales cele de UTM au datoria să sprijine această muncă. Comitetul Regional, Orășenesc și Comitetele raionale UTM trebue să controleze, să ajute permanent munca aviației sportive. Este nece­sar să se folosească cu pricepere perioada de iarnă, printr'o prezență­ regulată la cursurile teoretice de la ISEP, pregătindu-i astfel pe tineri pentru concursurile aviatice sporti­ve de primăvara. Sporturile aviatice din regiunea Iași pot și trebue să înregistreze noi și frumoase succese. ȘT. GRUIA .wukwul.a -muuij Nr. 1999 Gospodăria colectivă din Tungujei-Negrești pe drumul prosperității Ascultând cuvântul partidului, a­­cum trei ani, 44 familii de țărani săraci și mijlocași din satul Tun­­gujei și-au unit pământurile, unel­tele mari agricole și vitele, înche­gând o gospodărie agricolă colec­tivă. An de an, situația materială a colectiviștilor s'a îmbunătățit ne­contenit. Ajutați de SMT, membrii colectivei au strâns recolte bogate de pe cele 250 hectare ale gospo­dăriei. In Din casele lor a dispărut sărăcia: fiecare toamnă, colectiviștii și-au umplut podurile cu bucate, iar ceeace le rămânea de prisos va­lorificau prin cooperativă. Și cum să nu fie așa, când gos­podăria lor colectivă se dezvoltă pe zi ce trece. Astăzi 10 oi, mâine câți­va purcei, poimâine vreo 2-3 vaci, până când, în acest an, colectiva din Tungujet a devenit o gospodă­rie puternică prin dezvoltarea ra­murilor anexe. In prezent, gospodăria colectivă, are o crescătorie de păsări care nu­mără 240 păsări și 30 curci, o cres­cătorie de 12 scroafe de prăsilă, 18 vaci cu 12 viței, 92 boi, 8 cai, 300 oi, iepuri de casă și câte altele. Pentru mărirea fondului de bază din sectorul zootehnic, gospodăria colectivă a valorificat prin coope­rativă în vara anului trecut 145 kg. lână de oi, 30 porci, 26 vite, păsări, ouă și zarzavaturi, care au adus un mare venit gospodăriei. In fiecare toamnă membrii gos­podăriei primesc pentru munca lor harnică, pe lângă cereale, și produ­sele rezultate din aceste ramuri a­­nexe. Anul trecut gospodăria colectivă, folosind pe scară tot mai largă me­todele înaintate sovietice, ca și ma­șinile și tractoarele SMT a obținut o producție medie de 1460 kg. grâu la ha. și 1300 kg. porumb. Pe când țăranii muncitori cu gospodării in­dividuale au obținut numai 600 kg. grâu la ha. și 500 kg. porumb. Gospodăria și-a organizat munca pe brigăzi și echipe permanente, cele 470 brațe de muncă fiind or­ganizate în 5 brigăzi de câmp și 47 echipe. In fruntea brigăzilor s'a situat brigada s-a condusă de tov. Botez P. Petru, care a efectuat lu­crări de bună calitate. Deasemeni s'au mai evidențiat în mod deosebit colectiviștii Cociuban Ion, Elena Păduraru, Petrache Botez, Neagu Gh. și alții. Gospodăria colectivă a primit în vara anului trecut un prețios sprijin din partea agronomilor de la SMT Negrești ca și din partea oameni­lor de știință de la Institutul Agro­nomic din Iași. Astfel, iov. agro­nom Cotea Valeriu din partea lnstri­totului, în strânsă legătură cu co­lectiviștii, a creat un teren de expe­riență, unde aceștia au învățat cum se face ferorizarea­­ cartofilor, pole­nizarea artificială la porumb și floarea soarelui, învățăminte pa care apoi le-au aplicat în practică. Rezultatele frumoase obținute de colectiviști, au convins pe toți ță­ranii muncitori din sat să depună cereri de intrare în gospodăria co­lectivă. Astăzi, gospodăria numără 186 familii. In momentul de față, in gospodă­ria agricolă colectivă din Tungujei, cele două ateliere de fierărie și lem­nărie, care au fost înființate, dau zor pentru terminarea reparațiilor mașinilor și uneltelor. Au fost re­parate 34 pluguri, 9 boroane, 22 care, și 4 semănători, iar condițio­narea semințelor necesare campa­niei de primăvara este pe termina­te Astfel, gospodăria agricolă co­lectivă din Tungujet devine din ce în ce mai mult o gospodărie cu, a­­devărat fruntașă, un exemplu viu pentru țăranii muncitori din satele dimprejur. SANDI CONSTANTIN Brigăzi fruntașe la S. M. T. Tg.­Frumos In lupta pentru transformarea so­cialistă a agriculturii și obținerea unor recolte bogate, un rol de sea­mă revine SMT-urilor. De aceea oamenii muncii de la SMT Tg. Frumos au muncit cu multă râvnă la revizuirea și repa­rarea parcului de mașini și trac­toare necesare bunei desfășurări a campaniei de primăvară. Ei au reu­șit, încă pe ziua de 14 ianuarie, să termine toate lucrările planificate. Un ajutor de seamă în obținerea acestui rezultat l-au adus cele trei brigăzi utemiste de producție. Un exemplu bun asupra felului în care au muncit utemiștii este brigada condusă de utemistul Aște­­fanei Ion, brigadă ce a lucrat la lucrările de întreținere. Munca brigăzii s-a desfășurat în mod planificat. La fiecare motor intrat în verificare utemistul Har­buz Gheorghe și Chelaru Constan­tin, ca și responsabilul brigăzii, tov. Astefanei, își defalcau opera­țiile de revizie. Astfel, unii se ocu­pau de pregătirea sculelor, alții de desfacerea motorului, i­ar tov. Aș­a­­­fanei de revizia filtrelor. In munca lor brigadierii și-au pus ca sarcină economisirea la ma­ximum a carburanților. Pentru rea­lizarea acestei sarcini, ei au muncit cu mult avânt, reușind să economi­sească 365 de litri de benzină, mo­torină și petrol. Cu multă râvnă au muncit­­ și brigăzile conduse de atemiștii Șo­­roban Dumitru și Dănilă Dumitru, brigăzi ce au lucrat la revizii și repararea motoarelor. Organizându-și bine locul de muncă aceste brigăzi au­ reușit să scurteze timpul de reparare și re­vizie cu 20 la sută. Atemiștii muncesc acum cu ho­­tărîre pentru a începe campania de primăvară cu av.­­inile cât mai bine puse la punct M. J. LENTF.R Dezvoltarea crescândă a agriculturii noastre Prin folosirea pe scară tot mai largă a avansatelor metode ale agrotehnicei sovietice și a mecanizării agriculturii, crește ne­contenit fertilitatea ogoarelor noa­stre. Tot mai mult sporește produc­ția la hectar. Planul cincinal al R.P.R. prevede o dezvoltare a agriculturii în proporție de 188% fată de anuși 1959 Mai mult. Având în permanență îndruma­rea partidului, și călăuzindu-se după experiența gloriosului Com­­som­­ol leninist-stalinist, Uniunea Tineretului Muncitor depune o vas­tă muncă de educare comunistă a tinerei generații. In Republica Populară Română crește un tineret r­ou, sănătos, dor­nic de muncă. Din rândurile tine­retului s'au ridicat și continuă să se ridice noi cadre de stahanoviști, fruntași în producție, scriitori, in­gineri, medici, învățători, care con­­tribue cu elanul și priceperea lor la realizarea mărețelor sarcini care stau în fața poporului nostru muncitor. Sub conducerea Partidului, UTM­ m­ cultivă în conștiința tinerilor dragostea de viață și de muncă, patriotismul înflăcărat și dragostea Probleme școlare ______________________ grijă în educarea nemărginită pentru Uniunea Sovie­tică și marele Stalin.. Nenumărate sunt scrisorile și corespondențele sosite la redacția ziarului nostru, care vorbesc despre felul cum sunt aplicate în viață"—în întreprinderi, școli și institute de învățământ superior — principiile nemuritoarelor lucrări ale lui Kali­nin despre educație și instrucție, despre educația comunistă a tine­retului. Dar, cu toate aceste succese in­contestabile, în munca de educație a tineretului muncitor din orașul nostru, mai persistă încă grave lipsuri, care trebuesc deîndată li­chidate. * Există un obicei încetățenit ca, după o săptămână de muncă rod­nică și învățătură, să se organizeze tineretului diferite festivaluri artistice și reu­niuni tovărășești. Acesta este un lucru foarte bun, asupra căruia a fasțiat Plenara VI a CC al UTM. Se întâmplă însă, — și destul de des, în ultimul timp — la aceste reuniuni tovărășești unele manifes­tări cu totul străine tineretului muncitor, dornic să petreacă plăcut câteva ore. In locul unei muzici de dans decente, care să folosească bogăția și varietatea ritmică a fol­clorului, la reuniunile organizate la Liceul Sera­ Muncitoresc, la Facultatea de Medicină, la Insti­tutul de Industrie ușoară, la Școa­la Medie de Artă și altele, se­ cântă o muzică decadentă, cosmopolită, frivolă. Orchestra de jazz a Insti­tutului Politehnic intitulată cosmo­polit „Poli­Ritm" și compusă din „maestrul Bubi Laufman"' (așa cum sună afișele țipătoare expuse în facultăți și pe stradă), Fetescu, Bumba, Făinaru și alții, nu fac altceva decât să imite șabloanele stridente ale melodiilor din jazzul american de cabaret. Jazzul acestora nu este altceva decât Clownerie isterică, ecou al celor mai bolnăvicioase stări su­fletești. La reuniunea de Duminică 18 Ia­nuarie de la Școala Serală Munci­torească și la cea organizată de Facultatea de Textile — în urmă cu câteva săptămâni — foxtroturile deșănțate, scrâșnetele și urletele muzicii, au format aproape tot pro­gramul. Așa se face educația tineretului? Ce au de spus tovarășii Chiorcea — șeful secției de învățământ su­perior al Comitetului Regional UTM — și Hatmanu D. — șeful secției de învățământ superior al Comitetului Orășenesc UTM, care în urmă cu un an, „Scânteia Ti­neretului" inițiase o lăudabilă cam­panie intitulată „Cu bucle sau bre­ton", în cadrul căreia erau critica­te cu asprime unele atitudini cos­mopolite în felul de a se îmbrăca și pieptăna, al tinerilor. Campania or­ganizată de organul central al U­­niunii Tineretului Muncitor se bu­curase de un mare succes, având un larg ecou în rândurile tinerilor, care au scos la iveală cu curaj lip­surile lor și ale tovarășilor lor de muncă și învățătură. Din păcate, mai continuă să e­­xiste și astăzi rămășițe ale acestei maimuțăreli vestimentare în rându­rile unor tineri din Iași, (B. Stă­­nescu dela Facultatea Textile, Chițu Ion, de la ISEP, Fi­li­­u D., de la co­lectivul sportiv „Progresul" apoi alții și altele), care copiază „inova­țiile" fistichii ale „modei" ameri­cane: pantaloni exagerat de în­­guști, părul lins și cu creastă în față, sau rochii înguste cu „șlițuri" și altele, pe cât de neestetice, pe atât de respingătoare. Nu se poate admite ca pânzetu­rile și stofele realizate prin efortul entuziast al muncitorilor să fie în­trebuințate pentru asemenea mani­festări cosmopolite, care pervertesc noțiunea de îmbrăcăminte. Aceste practici trebue să dispară. Ele n'au ce căuta în viața noastră ! Se impune o muncă intensă pentru educarea tineretului în spiritul unei ținute decente în materie de vest­minte, împotriva cochetăriei retro­ grade burgheze. AL. CERBU vin și ei la asemenea dans " reuniuni" de -4 \ ,V

Next