Opinia, martie 1898 (Anul 1, nr. 247-271)

1898-03-03 / nr. 248

din Ouro Prato In statul Minas; mai multe doamne frequentează cursurile de drept şi de medicină din diverse oraşe şi mal cu samă din Rio de Janeiro. Blag. NOTE TEATRALE Narcis dramă în 5 acte de Brachvogel, traducere de S. I. Grossman ; Floarea de pădure, comedie în 4 acte de Os­trovski traducere de d. A. Giers. Sîmbătă seara sala teatrului naţional era înţesată de lume: ce farmec atră­sese atîta curiozitate ? Era fără îndoială reputaţia beneficienţilor, era apoi amin­tirea gloriosului interpret, de odinioară —regretatul Manolescu—, era numele suggestiv al eroului care nu e cu toate acestea nici Narcis celebrat de Ovidiu, nici Narcis ce-şi oglindeşte pururea fru­museţea în izvoare, ci era un straniu tip din neamul Encilopediei mari, ames­tec de filozof şi de ţicnit pe care l-a ales al­­sacianul Brachvogel pentru a filozofa, dacă după «Hamlet» mai sunt filozofii de dezvoltat pe scenă.... Brachvogel e in feliul său un scriitor curios. Subiectele dramei cinci nu le a­­lege din epoca lui Harem-Al-Raschid în califatul de Bagdad, scrutează istoria fi­lozofi­co-literară a Franţei. Aşa în «Har­­phenschule» eroul piesei este Beaumar­chais, autorul nunţei lui Figaro; aiurea d-na de Montpensier dă alsacianului sub­­subiect de lucrare dramatică . Richelieu nu mai puţin a fost dramatizat de Brach­vogel. Cui datorim noi pe «Narcis» în reper­toriul nostru ? Unul capriciu de mare ar­tist cum era răposatul Manolescu, şi e caracteristic marilor talente de scenă sâ născocească tipuri stranii, puţin intere­sante, cu un anturagiu searbăd pentru a pune în relief prin puterea propriei lor originalităţi şi a re insufla trainică viaţa prin marea lor pricepere artistică. La dreptul vorbind, rolul d-nei Pompa­dour este adevăratul centru în jurul că­ruia se desfăşură aşa zisa acţiune a pie­sei şi trebuie să recunoaştem că d-na ţ Pruteanu a dovedit un deosebit talent de a se acomoda unui rol atît de im­portant şi atît de rar în repertoriul nos­tru. De ce a reluat d. Dragomir rolul a jucat odinioară de regretatul Manolescu? Înţelegem prea bine că artiştii benefici­­enţi de sîmbătă seară nu se puteau în­făţişa publicului lor cu melodrame ame­ricane, dar suntem siguri că marea ma­­joritate a numerosului auditoriu nu le va ierta spectacolul de care vorbim, nici n’a priceput ce rost au perucele enci­­clopediştilor Diderot, Grim, Holbach, nici filozofia lui Narcis în faţa pagodei de cris­tal. Sîmburete dramatic e neguros, e întu­necat de tirade şi chiar dacă Dragomir a avut frumoase momente dramatice, publi­cul mare nu şi a simţit resplătită aten­ţia de patru oare lungi, pentru că hitre Brachvogel şi Sardou este deosebire enormă şi piesele istorice sunt tot ce poate fi mai plicticos cînd acţiunea dra­matică nu e condusă cu meşteşug. Un o­­magiu mai mare nu se poate aduce ma­relui artist, răposatului Manolescu de­cit lăsînd să moară odată cu geniul lui—şi repertoriul în care l’am aplaudat altă dată. Nici Narcis, nici Kean, nici Sulli­van, nici Nero nici atîtea altele nu vor mai reînvia, nu trebuie să mai reînvie în lumina rampei. Iar Dragomir să se mulţumească cu Hamlet şi să lucreze în direcţia proprie frumosului sǎu talent. * Mai interesantă fără îndoială fu repre­­sentaţia de aseară: Floarea de pădure de Ostrowski. Este a doua piesă ce se traduce în limba romînă din marele scri­itor rus; dar «Floarea» este cu totul alta de­cît «Furtuna» tradusă de Gherea; una e existenţa vijelioasă şi chinuită a sără­­cim­eî ruse, enervată de un train mizera­bil, alta e viaţa zugrăvită în culori lim­pezi chiar dacă nu e liniştită şi tranda­firie cu totul. Marii scriitori ruşi n’au înţeles nici o dată să scrie de­cît pentru a învăţă, pen­tru a mustra, pentru a pedepsi şi acum cînd Ibsen e serbătorit cu triumf de E­­uropa cultă o lucrare dramatică de so­iul acesta e par’că venită la timp şi bine venită. Dar cît de cumpătat, cît de cum­pănit e tot ce se spune, tot ce se des­crie în drama lui Ostrovski! Şi cu toate acestea ţişneşte ici-colo amarul profund care ne dă în precise trăsături răul unei stări de lucruri în luptă cu alta ce tinde să-i ea locul. Un pesimism care ne aminteşte «noua generaţie» a lui Turghenieff şi sarcasm biruitor care aduce cu «Revizorul» lui Gogol se părindează în dialoguri măsu­rate, înţepătoare, caustice şi zugrăvesc, mustră, se prind—cu teamă par’că şi înfrînată sinceritate. Vechea şi noua ge­neraţie, — d-na Asmetiev filozofează a­­supra dezrobirei ţăranilor, Kirill «admi­nistrează», Tarasovici Boev fură, iar Sysol se pleacă la pămînt; Victor Vasi­­lievici moralizează in numele noilor con­vingeri, Malcof are sinceritatea şi în­drăzneala omului cult—iar tînărul înălbit de traiu cheflin, Alexander Asmetiev revine un «Hamlet al pustiei» cum ar zice Turghenieff, dezgustat de propria sa hoinăreală, de bani, de femei, de ţară,—şi toate aceste graţie cărpânosu lui Kirill Zubaref care găseşte totdeauna bani de trimis tînărului poiet ca să pri­begească în ţara unde înfloresc portocalii şi să se întoarcă, viţios şi sătul, în ţara «Floarei sălbatece». Draguţa «Floare» care a reînviat par­că momentele de poiezie artistică a ero­inelor lui Shakespeare ! Floare de pă­dure trezită la apariţia poietului idealist şi romantic, faţă de ţară trasportată de iluzia unei iubiri moderne, extaziată de visul unei himere, naivă fiică a lui Zu­barel ignorantul înălţată pănă la coche­tărie—şi totuşi inocentă, simpatică şi pură în jocul graţios al d-nei Pruteanu. * Este o atmosferă specială, mediul slav imbinat ici-colo cu scene ce ar amorţi pe Lavedan şi toate montate cu o îngri­jire deosebita. Rar s’a interpretat cu a­­atîta preciziune şi claritate o primă re­prezentaţie pe scena noastră şi ar fi de dorit ca după silinţa ce şi-au dat artiş­tii noştri „Floarea de pădure“ să se repete ca să placă, de sigur că o să placă din ce în ce mai mult. Iar nooi am avea atunci buna ocazie de a reveni şi a stărui asupra frumoasei piese tradusă minunat—fără nici­ o rezervă de d. A. Giers. Pentru astăzi e prea tirziu, prea tîrziu. Rodion FOIȚA ZIARULUI „OPINIA“ 78­ PARIS de EMILE ZOLA CARTEA A DOUA IH El a voit să-i esplice cum de s’a ră­­găsit în strada Godot-de-Mauroy, sub a­­ceea marcată cu inițialele mele. Am vă­­zut bine, că ideea lui era, că autorul a­­tentatului trebue să fi lucrat aici... Eu, de­odată, m’am gîndit la Salvat. Nu de­nunț încă pe nimenea. Judecătorul are registrul meu de lucrători, la care am respuns foarte simplu că Salvat lucrase aproape trei luni la ușină, pînă astă toamnă, apoi a dispărut. N’are de cit să-l caute !... Ce judecător! un om mic blond, foarte Îngrijit, cu o înfăţişare de om de lume şi care nu-şi mai găseşte astîmpăr în afacerea aceasta, are nişte ochi ca de mită. — Nu-i dl Amatieu ? întrebă Petru. — Da, tocmai el, un om, de­sigur înebunit de bucurie, de cadoul pe care i l-au făcut bandiţii aceştia de anarhişti cu atentatul lor. Preotul ascultă indurerat. Aceasta era tocmai aceea de ce se temea fratele lui, adevărata urmă găsită, primul fir con­ductor. Dînsul privi pe Thomas pentru ca să vadă dacă și el nu e neliniștit. Dar, fie că tînărul nu știa legătura care lega pe Salvat de tatăl sau, fie că avea asupra lui o mare stăpînire, dînsul zim­­bia în mod foarte simplu de portretul acestui judecător. Fiind­că Grandidier se dusese să pri­vească piesa pe care o termina Thomas și se puseseră să vorbeascâ mai mult între ei, Petru se apropria de o ușă des­chisă, ce dădea înspre atelierul vast în care skirnteau roţile şi maşinele de gău­rit cadeau cu lovituri seci şi ritmice. Curelele sburau necontenit într’o miş­care continuă, era o mare desfăşurare de activitate în mirosul umed al aburu­lui. Un popor întreg de lucrători asu­daţi, negri de praful răspîndit. Încă lu­­crau; era cu toate acestea spre sfirşitul zilei, era ultima sforţare a lucrului. Trei lucrători venise la cişmea, lingă el, pen­tru ca să-şi spele mînile şi fiind­că dîn­­şii vorbeau, preotul se puse să-l asculte. (Va urma) Deplasări Hotel Rusia : N. Gerbacescu, po­sesor, Piatra; I. Regvald, comersant, Botoşani; Elisa Feldman, artistă, Boto­şani; Gh. Manolescu, director, Dobro­­văţ; Carola Diana, artistă, Botoşani; Costache Melinte, proprietar, Roman; M-me Secheti, liber, Vaslui; C. Cata­­raga, căpitan, Huşi; I. Duncă, inginer, Vaslui; L. Rosîn, avocat, Tg.-frumos ; Th. Teodorescu, proprietar, Ţiganaş. Hotel Europa : I. Constantinidi, Dumeşti; A. Codru; I. Corbu, Berlad; I. Stamatiu, Roşieşti ; Baron N. Capri, Roman; I. Popescu, Tg.-frumos ; S. Teo­­hari, Burdugeni; M. Buşilă, Berlad ; I. Saranga, Bucureşti; Rosenthal; S. Pauker. Hotel Traian; Vasile Gheorghiu, avocat, Huşi; Costache Bogdan, avocat, Botoşani; M. Tews, inspector, Bucureşti; T. Protopopescu, prop. Bucureşti. OPINIA Ştiinţi-Litere-Arte Lucrările la Magnum Etymologicum se ur­mează cu activitate de către d. Filippide şi co­laboratorii distinsului filolog. S’a fi cercetat pină acum operile unui mare număr de scriitori ro­­mini ca : Dorofteiu, Ispirescu, Creangă, Negruzzi, Conachi, Alexandri, Eminescu, Serdarul Dră­­ghici, Caragiale. Se crede că numărul citaţiilor din autori se va ridica la un milion. Cu toate acestea se prevăd oare-cari incidente la deschiderea şedinţelor Academiei. Haşdeu ar avea intenţia să ridice oare-cari obiecţiuni şi în vedere­a acestora­­. Filippide va înainta din timp un raport către Academie. * Dumineca 8 Martie va avea loc la Vaslui, un concert dat de talentata elevă a conservatorului, d-ra Ortense Mihailescu cu concursul d-nei dr. Per­ide, a d-lor Penel, Pandele etc. Succesul este asigurat. * Conferința d-lui I. Paul în folosul societății Solidaritatea va avea loc la 22 Martie în aula nouei univerzități. * In ziua aniversării a 70-a a marelui scriitor norvegian Ibsen, toate teatrele mari din Europa vor juca piese din opera ilustrului dramaturg. * Afipte speciale anunță că de astă­zi s’au pus în vînzare biletele pentru feeria celebră „Zîna zînelor“ sau „Castelul fermecat“. Pentru primele două reprezentaţii aproape toate biletele au fost deja reţinute. * Consiliul comunal din Paris a hotărit să dea numele de Cavallotti uneia din străzile marelui oraş în amintirea ilustrului scriitor şi om po­litic mort în durer. * Eminentul artist Borelli va juca în curînd „Moartea civilă“ piesă în care publicul iaşan a aplaudat anul trecut pe directorul nostru de scenă. * Un număr de femei pariziane au luat iniţia­­tiva de a ridică un monument doctorului Tar­pier, mort nu de mult, căruia ii se datoresc multe acte de devotament pentru femei bolnave şi nevoiaşe. Joi, 5 Martie se va juca Hamlet cu d. Dra­gomir in rolul principal. Amintim cu ocaziunea aceasta că la 9 April în beneficiul Anicuţei Cîrjă se va juca Hamlet cu d. Gh. Cîrjă pentru întăia oară în rolul prin­ţului danez. D. Cîrjă studiază de mult timp ro­lul acesta. A apărut Regimul representaiv studiu de C. M. Ciocazan, deputat Craiova, Samitca 1898, 1 vol. in 8 pag. 216. Preţul 1 leu. Cartea e dedicată fiului său C. Ciocazan. Din cuprinsul bogat al acestei scrieri relevăm „principiul su­veranităţii poporului; garantarea libertăţii ale­gerilor. Origina dreptului de reprezentare la Romîni, drepturile boerilor , votul divanurilor ad hoc. Iar cit despre presă, studiul d-lui Cio­cazan cuprinde „Origina presei periodice, sco­pul presei, folosul presei, caracterul bolnăvicios al presei, judecarea delictelor de presă“. Se știe grozava ceartă între două reviste pe­dagogice cu privire la: Bate vînd frunta ’n dungă. Cele mai multe păreri ale corpului di­dactic ieşan sunt că în dungă e com­pl. circum­stanţial de „loc“. Cu această ocaziune lumea dăscălească ieşană regretă tonul jos şi nenobil cu care confraţii de la cele două reviste didac­tice discută mârunţuşurile, uitînd scopul mai înalt al unor publicaţii pedagogice. Revue internationale de Masique, e numele unei reviste bilunare, ilustrată ce apare la Pa­ris sub direcţiunea contelui de Chalot. In comitetul de redacţie găsim pe­­ d-nul Louis Fourcaud, Alfred Ernst p. Critica Musicala; V. Ionciéres, Ch. Lecocq ş. a. p. Cronica ; B. Du­­condray, C. Malherbe ş. a. p. Istoria Musicei ; C. Serre, L. Renault Jurisprudenţă Musicală ş. a. Iată şi sumarul Nr. 1 din Martie a. c.: L’Anarchie Lyrique. L. de Fourcand ; Notes sans portée, V. de Joneiéres; Autographiana, Ch. Malherbe; Rich. Wagner et l’art classique. If. Gauthier; La nouvelle école russe, Albert Soubies ; Mes Cauchemars. Ch. Lecocq ; Cro­­nique artistique et mondaiue, Fressange ; etc. Abonamentxd Ui 25 pe an Un număr de probă se poate vedea la ma­gasinul de musică „Grünberg“ unde se fac şi abonamentele. Op­penia pentru agenţia Generală OC 1/dULa a­soc. (r) Asigurare mu­tuală «Unirea» din Iaşi 2 agenţi aquisi­­tori, cu garanţie de cel puţin 300 lei. Condiţiuni avantagioase. A se adresa la Biuroul Agenţiei din str. Golia No. 52, casele d-lui banquer turist. Agenţia Generală a soc. de asigurare mutualii „Unirea“ De arendat de la 23 A­­prilie 189­9, Moşia Oneşti din judeţul Iaşi avînd 3561 fălci din care 2000 fălci arătură; 1344 fălci suhat şi fînaţ; 52 fălci cazuri şi 10 fălci vii şi livezi. Casă de locuinţă de cărămidă cu două rîndurî; şase co­­şere; cărciume şi o moară de abur. Moşia Boroşoia din judeţul Iaşi ali­pită de moşia Oneşti, avînd 1200 fălci din care 800 fălci de arătură; 200 fălci de fînaţ, cară restul imaş; trei cazuri de vr’o trei fălcî; vie. Casă de locuinţă de cărămidă ; bambere ; şure , două grajduri, cărciume; standale şi coşere. A se adresa la redacţia ziarului „O­­pinia." Dr. EDUARD FAMI­­ No. 140 Strada de Sus No. 140 — I A S S Y — Maladii Interne — POALE DE FEMEI Consultaţiuni de la 5—7 ore p. m. . ♦♦♦♦♦♦♦ Op ponta 125.000 lei cu 8°/o du- OC Gali la p£ creditul pe o moşie de 2600 fălci. A se adresa la redacţie. Viu de Vînzare Via Vaslău lingă Cotnari Vin alb şi roşu, recolta 1891 si 1892 1,400 „ 1895 .. . 3,500 „ 1896 . . . 3,200 „ 1897 . . . 4,200 Amatorii se pot adresa la dl. Vasile Vlădoianu proprietar, la Cărtoaie prin Tîrgu-Frumos. » » n tt n tt n t t tt tt tt » De Arendat De la 23 April 1899 moşia Buznea din judeţul Iaşi 15 minute de la gara Tg.-Frumos. A se adresa la d-l Albert Daniel Iaşi. JBereria Unirea In fie­ care seară orchestra sub condu­cerea renumitului Gh. Borteanu şi Er­nest Alexandrescu. Theatru de varietăţi. Bere de Bragadir şi Luther. Intrarea liberă. Nu plătiţi mai scump Numai 45­0 bani Dublu Litru Gaz PRIMA CALITATE vind cu concursul onor. Steaua Romînă Societatea de Petrol, capital lei 10.000.000 în magasiile mele . Piaţa Halei.—Str. Arcu No. 6. MAGAZIA STIL PALATFFINI No. 9 cit şi la căruţile mele care umblă prin oraş. Cu stimă M. CH. NATHANSOHN MAGASINUL CONSERVATORULUI IAŞI Str. Golia 54 (Piaţa Unirei) MARE REPOSIT DE PIANE Din renumitele fabrici C. Oehler Stut­­gart, precum şi de ori­ce fel de Note şi INSTRUMENTE MUZICALE Atelier special de ori­ ce fel de repe­­raţiuni de Instrumente muzicale. Vînzare în rate lunare. Expediţiuni în provincie. Sol. De vînzare sau de arendat O vie la rond-point de la Copou, a­­vînd 3 fălci din care 3—4 pogoane lu­crătoare, doue livezi, o carieră de năsip, casa de cărămizi, atenanse etc. A se a­­dresa la redacţie. INFORMAŢII In locul decedatului Episcop Ghena­­die al Rimniculuî se svoneşte că voturile marelui congres parlamentar se vor în­truni asupra arhiereului Mironescu, cel mai meritos între arhierei. In legătură cu acest svon se dă ca sigură alegerea păr. Varlaam Baileanu ca arhiereu, ne mai avînd azi competitor. Prin alegerea Păr. Baileanu ca Ar­hiereu­ se va pi dea îndeplini voinţa tes­tatorilor Sf. Spiridon ca egumenul bi­­sericei Sf. Spiridon să fie Arhiereu, iar nu Arhimandrit. Liniile telefonice se înmulţesc şi în ju­deţul nostru. De aproape o septămână de zile în urmă se lucrează la prelun­girea liniei telefonice spre Ţigănaşi. Cu prilejul acesta se va stabili o linie şi la şcoala normală „Vasile Lupu“ spre a fi legată cu oraşul. A fost numit suplinitor la catedra de limba latină de la liceul externat în urma defunctului M. Slătineanu, părintele Petru Niţescu. Suntem pozitiv informaţi că M. S. a declarat guvernului că nu va prelungi sesiunea Camerelor mai departe de 20 Martie, cînd irevocabil trebuesc închise Cor­purile Legiuitoare. Ori­cu­m ar sta guvernul cu vo­tarea legilor şi a budgetului, la 20 Martie Camerile vor fi inchise. Demisiunea d-lui Chaigneau Convenţia cu d. Gane. Votarea reţinerilor Convorbire cu primarul. Demisia, motivată. Termen de şase săptămini. In numărul de sîmbătă am anunţat că d. Chaigneau va demisiona din pos­tul de inginer şef al comunei Iaşi, în urma votului consiliului comunal prin care se hotărăşte să se facă reţineri şi din leafa inginerului. Declaraţia făcută consiliului de d. Ghica şi confirmată de d. Tăcu, cu pri­vire la această demisiune, a pus la un moment dat în impas pe consilierii co­munali D. Gane pentru a scapa de în­curcătură a spus că ia asupra d-sale să-l decidă pe d. Chaigneau a nu de­misiona. Lucrurile s’au întîmplat cu to­tul altfeliu.♦ ♦ * Sîmbătă după amează, înainte de a se deschide şedinţa, d. Chaigneau a ce­rut primarului să supuie consiliului o cerere a d-sale, prin care arată că re­ţinerile nu sunt justificate întru­cît el a venit la Iaşi în baza unui contract în­cheiat cu comuna, şi apoi d-sa fiind şi strein, nu are dreptul la alt mod de a sluji comuna de­cît prin contract. * ** D. Gane, exasperat de persistenţa d-lui Chaigneau, îi spune: — Bine, d-le Chaigneau, ai o situa­ţie brilantă aci, am făcut să fii decorat,­­ţi-am votat adrese de mulţumire, şi d-ta drept recunoştinţă pentru toate acestea, perzişit mereu în cererea nenorocitei su­me de 150 lei pe lună. D. Gane lovise puternic şi d. Chai­gneau, pregătit la un atac eventual, res­punde: — Greşiţi, d-le primar, dacă credeţi că fac caz de 150 lei lunar, ci mai mult în consideraţiunea cuvîntului Dv. am cerut să nu mi se facă reţinere, am cre­zut că Dv. nu veţi uita cuvîntul ce ’mi aţi dat cu privire la această afacere. Şi pentru a se vedea că nam de gînd să fac caz de o chestie de bani, am onoare, d-le primar, să vă depun demisia mea motivată. — Cum, demisionați ? strigă enervat d. Gane. Inginerul șef fără a spune un cuvînt întoarce spatele și se duce. *** Intr’un raport scris, d. Chaigneau in­dică primarului toate lucrările ce le con­duce actualminte și declară că e dispus să mai facă serviciul cel mult şase săp­­tămîni, pînă cînd administraţia va găsi un alt inginer pentru a-i ocupa locul. Lucrurile stau pînă acuma aci. Ancheta asupra crimei din strada Florilor Am aratat în mai multe numere an­terioare că poliţia este cu totul dispe­rată , căci autorii crimei din strada Flo­rilor au lucrat cu multă precauţiune. Săptămîna trecută am înregistrat toate arestările ce se faceau zilnic, arestări infructoase. Printre nenumăratele ares­tări s’a adus la poliţie şi un ţigan, Gh. Vasiliu, găsit pe lingă bariera Nicolina. Gh. Vasiliu, avea nişte pete roşii pe spatele surtucului. Poliţia, însă, a dat drurm­ul luî Vasiliu. Sîmbătă, 28 Februarie, siguranţa pub­lică a arestat din nou pe Vasiliu. Tot­odată s-au mai arestat şi fata Maria Un­­gureanu, cea mai importantă martoră. Pînă acum Parchetul a crezut în sin­ceritatea depunere­ făcute de fata Un­­gureanu. Acum s’a constatat, însă, următoarele: Mariţa a declarat într’una cu Nem­ţi­anu—cel dintâiu şi mai serios presupus de parchet—a fost însărcinat de Ilinca în ajunul crimei să-i cumpere lemne. Şi s’a constatat că baba cumpărase lemne cu două zile înainte. Mariţa a declarat că Ilinca cumpăra lemne de la diferiţi indivizi şi de la di­ferite depozite. S’a constatat­­că numai Nemţeanu era însărcinat cu acest ser­viciu şi că acesta cumpără lemne de la acelaşi depozit. După mărturiile unora s’a văzut în noaptea crimei un om care a sărit peste gard în ograda unde era locuinţa Ilincăi. Atît Vasiliu ţiganul cît şi Mariţa Un­­gureanu sînt arestaţi. Faţa de scandaloasa purtare a guvernului In şedinţa de Sîmbătă a Camerei, d-nii V. Lascar şi St. Şendrea au demisionat din vice­­presidenţia numitului corp le­gislativ. Membrii societăţei «Albina» de eco­nomie şi împrumut a cetăţenilor din Iaşi, întruniţi ieri în sala liceului exter­nat, au hotârât lichidarea societăţei şi descărcarea d-lui Ion Iarmacov, casierul onorific al acestei societăţi, de capitalul aflat în casă şi anume: Un bon urban Iaşi No. 1833.2, de 1000 lei, cu cuponul de­ Iuliu 1897, datorii bune de încasat în sumă de lei 500, şi un numerar de lei 69 bani 30, în total 1569 lei, şi tre­cerea lui societăţel Invăţăturei poporu­lui Român, din Iaşi. Mobilierul celor şease şcoli noi, făcut în atelierele de stolerie cu motor al d-lor Leon Hodan şi Rudolf Steiner, este gata şi astă­zi a început predarea. Insă pu­pitrele nu sint un număr suficient nici pentru două şcoale, căci s’au făcut nu­mai 150, fie­care pentru doi elevi, pe cînd ar trebui cel puţin 600 pentru 1200 de elevi, adică cite 50 de elevi de clasă. Procurorul general a declarat recurs contra deciziunei Curtei prin care se a­­chită pe Gh. Smidu.

Next