Renaşterea Bănăţeană, august 2012 (Anul 24, nr. 6860-6885)

2012-08-07 / nr. 6865

marți, 7 august 2012 /V ln-semne Reabilitarea lui Ion Creangă în triada creatorilor pe operele cărora s-a întemeiat literatura româ­nă modernă, vădit dominată de apo­lonicul Eminescu și dionisiacul Caragiale, pastoralul Ion Creangă este, adesea, lăsat în penumbră, evo­carea sa făcându-se cu același soi de stinghereală cu care ruda de la țară este prezentată celorlalți oaspeți, ale căror cărți de vizită cuprind cu greu mulțimea titlurilor academice. Că avem de-a face, într-o asemenea atitudine, cu o prejudecată fundată pe necunoaștere ori rea-voință, ne­­o demonstrează cu pricepere, talent și lipsă de agresivitate argumen­tațională criticul literar timișorean Adrian Dinu Rachieru, în recentul său volum de studii "Ion Creangă - spectacolul disimulării", apărut la editura "David Press Print". "Creangă, negreșit, trebuie citit la bătrânețe, departe de inocența cita­­niei dintâi", atrage atenția Adrian D. Rachieru, într-un studiu inspirat intitulat ""Cei doi Creangă" - pentru ca, în "Viața ca autoficțiune", să semnaleze un fapt paradoxal: "Cine se încumetă să întocmească o bio­grafie a lui Creangă pe baza Amintirilor se expune unui gest riscant, căzând în ridicol". De altfel, opera sa referențială - poate nedrept referențială, dacă avem în vedere capacitatea acesteia de a oculta cele­lalte creații ale autorului humuleș­­tean - nu poate fi tratată altfel decât ca un roman, chiar unul surprinzător de modemn prin structură și manieră, deși indubitabil arhaic până la arhetipal prin formula naratorială. Rolul pe care acest roman l-a jucat în devenirea literaturii române și a stilului lingvistic autohton este major, Amintirile fiind, poate, contribuția cea mai însemnată la frânarea tendinței de salonizare a limbajului cultural și social, care a rămas, astfel, până în zilele noastre, foarte apropiat de comunicarea directă, vie, dintre vorbitori. Acestea sunt doar câteva dintre revelațiile pe care le stârnesc cele șapte studii reunite de Adrian Dinu Rachieru în volumul său­­ un volum care excelează nu doar printr-un admirabil eșafodaj al argumentației și re-contextualizării, ci și printr-o deloc mascată, totodată deloc dăunătoare obiectivității pasiune pentru tema cercetării. (S.N.) Adrian Dinu Rachieru David Pitu­ P­ Mt Un manifest pentru actualitatea limbii latine Ca și multe alte discipline consi­derate inutile, printr-o păguboasă abordare din perspectiva utilității imediate, studiul limbii latine a fost împins la periferia procesului edu­cațional din țara noastră - o țară, totuși, de cultură latină­­­ sub pre­textul că aceasta ar fi o l­imbă moartă. Realitatea cotidiană contrazice, însă, cu asupră de măsură o atare metaforă, latina fiind utilizată pe scară largă în cele mai varii domenii de activitate: științele medicale sau clitico-diplomatice, filozofia știin­ței, teologia sau, deloc în ultimul rând, domeniul de vastă aplicabi­litate a științelor juridice. Nemaia­­vând latina ca fundament al propriei formări culturale, cetățeanul român de astăzi, cu precădere cel care aspiră sau a dobândit deja statutul de intelectual­­ de creator și vehiculator al valorilor spirituale - se descoperă lipsit de accesul la înțelesurile riguroase ale unei terminologii prin excelență științifice, implicit și la conceptele pe care aceasta le gene­rează și cu care înlesnește înțelegerea corectă și completă a realității înconjurătoare - când e tocmai într­­o epocă în care comunicarea a devenit o componentă dominantă a societății globale, iar confruntarea cu diversitatea lingvistică obligă înțelegere intra-verbale. Pe acest fond, elaborarea, editarea și reeditarea unor instrumente de traducere riguroasă și exhaustivă pentru domenii care apelează în mod curent la constructele latine - așa cum este cel al științelor juridice - nu poate fi decât salutară. Un asemenea gest a fost făcut recent de doi universitari timișoreni - juristul Radu I. Motica și latinistul Dan Negrescu -, care au reeditat, cu sprijinul Editurii "Universul juridic" din Capitală,într­­o formulă consistent revăzută și adăugită, un deja bine apreciat "Lexicon juridic latin-român". Titulatura acestui prețios instrument este cât se poate de exactă: nu avem de-a face, în acest caz, cu un dicționar propriu-zis, limitativ prin structură, ci cu un amplu catalog de maxime, principii și expresii de drept roman, adesea însoțite de trimiterea riguroasă la marii juriști ai antichității care le-au formulat, dar mai ales­­ și acesta este un merit deosebit al autorilor­­ cu traduceri adaptate limbii române contemporane, debarasate de formulările prețioase și frecvent aproximative ale unei tradiții cărturărești care nu mai poate rămâne neamendată într-o epocă în care limba vie și-a cristalizat propriile norme terminologice. Salutar este și prețiosul preambul de termeni fundamentali în dreptul roman, tălmăciți la rândul lor într-un stil direct, de imediată aplicabilitate în domeniul proxim (juridic), dar și în limbajul comun curent­­ care ar trebui să apeleze cu mai multă consecvență la normele relevate de aceste formule, fie și numai pentru că, așa cum se exprima Ulpian cu 18 veacuri în urmă, sciens non fraudatur, cunoașterea nu îngăduie înșelăciunea. (L.N.) Vara și opereta Colectivul Operei Naționale Române din Timi­șoara efectuează, în aceste zile,un nou turneu artistic în Austria. De această dată, artiștii scenei lirice timișorene se prezintă în cadrul celei de-a șasea ediții a Festivalului de operetă "Operettensommer" de la Kufstein, cu spectacolul "Contesa Maritza" de E. Kalman, pe care-l joacă în nu mai puțin de nouă reprezentații, programate în perioada 3-18 august; începând din 24 august, artiștii Operei bănățene vor evolua din nou pe scena de acasă, în cadrul unei noi ediții a Festivalului de Operă și Operetă din Parcul Rozelor, Timișoara. Paralela 45 I 3 Cărți noi Se poartă negru Poetul timișorean Ticu Leontescu înfrunta seceta editorială a acestei veri cu un meritoriu volum de versuri, intitulat "Se poartă negru" (Editura "Eurostampa") nu din raportare polemică la sloganurile discursului public, ci ca semn al unei mai profunde și mai benefice sondări a realității. O realitate căreia, iată, nu-i lipsesc trimiterile la repere arhaice: "Discret, / străbunule de Hamangia, precum un strănepot / m-așez lângă tine" sau "La Tomis, / pe soclul eternului exil, / stă-nmărmurit Ovidiu / timid ca un copil". Totuși (și e bine că lucrurile stau astfel), nu din aceste repere își construiește poetul substanța lirică, ci din reformulări ale unor interografii fundamentale: "Da, dar / ce vom face oare fără ea? / Va fi oare viața în stare / să ne întrețină pe toți / confortabil?". Catering Blues La Editura "Hestia" din Timișoara a văzut lumina tiparului un nou și reușit volum de poeme al scriitorului Constantin Gurău, intitulat "Catering Blues". Autorul­­ semnala, recent, criticul literar Alexandru Ruja-este unul care "știe valoarea cuvântului, de aceea nu-1 irpsește în înșiruiri lipsite de sens, ci îl strânge în texte și contexte dense, pendulând mereu între lumea ficțională, pe un palier al unei imaginații prolifice, și univers­ul diurn, ușor contondent și mai întotdeauna lipsit de afectivitate". Reținem, spre probațiune, unul dintre poeme: "din vârful degetelor picături de lehamite / stârnesc din praful pâslos particule de speranță / ce recad se întorc ca un trup / scufundat în absență în somn". Iubitele mele definiri Autorul lugojean de maxime și aforisme Simion Todorescu revine în spațiul sapiențial autohton cu o carte de gen, construită, oarecum surprinzător, sub genericul "Iubitele mele definiri". Surpriza este, totuși, doar o stare de moment, lectura volumului convingându-ne că titlul ales are menirea de a trimite la una din legile existenței primare - aceea că lucrurile încep să existe din momentul în care sunt numite. Adică definite, definiția fiind tratată aici atât ca rostire a ființei, cât și ca vulgarizare, ca traducere în limba comună. Noua întreprindere editorială a lui Simion Todorescu a văzut lumina tiparului la Editura "Nagard" Lugoj. Festivalul-concurs "Lumină lină" își așteaptă creatorii La cea de-a IX-a ediție va fi decernat Marele Premiu "Aurel Turcuș" Cea de-a IX-a ediție a festivalului internațional de creație literară religioasă "Lumină lină" se va desfășura în 14 septembrie, la sediul Parohiei Ortodoxe Române Timișoara-Dacia­­ au făcut cunoscut organizatorii eveni­mentului, care au menționat că, începând cu această ediție, unul din premiile speciale manifestării va purta numele regretatului scriitor Aurel Turcuș, principalul inițiator al manifestării. Cei interesați să participe la concursul de creație literară religioasă "Lumină lină" își pot trimite lucrările pe adresa Tiberiu Ciobanu, Timișoara, b-dul 16 Decembrie 1989, nr. 79, sc. B, ap. 30, până în 3 septembrie. Concursul este deschis tuturor creatorilor, membri sau nemembri ai Uniunii Scriitorilor din România, fiind organizat pe următoarele secțiuni: poezie, proză, teatru,eseu cu profil religios, creație didactico-religioasă, respectiv, creație istorico-religioasă. Ca și la edițiile precedente, manifestarea este organizată de societatea culturală "Patrimoniu", în colaborare cu Mitropolia Banatului, Consiliul Județean Timiș, Asociația Națională "Cultul Eroilor", Despărțământul ASTRA-"Ioachim Miloia", Fundația și Universitatea "Ioan Slavici. (V.D.C.)

Next