Revista de Folclor, 1957 (Anul 2, nr. 3-4)

1957 / nr. 3

105 G. T. KIRILEANU LA 85 DE ANI Preocupările pentru culegerea folclorului nu l-au părăsit și nici neliniștea de a citi, pînă la această vîrstă înaintată, tot ce apare, fie și în cel mai depărtat colț de țară. Pe masa lui de lucru, în plicuri și cartoane, sute de notări din graiul zilnic, o adevărată arhivă inedită de tezaure populare și iată-1 în acest miez de vară 1957 deretecîndu-și copiile făcute după manuscrisul lui Daniil Radu, parohul Giomalului, din munții Apuseni de pe la 1821. Pe o policioară, lingă fereas­­tra-i scundă, variante de conăcării și scrisori vechi de la Simion T. Kirileanu. Anul trecut Kirileanu a trecut statului biblioteca sa valoroasă prin textele unice și cu un inventar trecînd de 26.000 volume. Dăruiți muncii de cultură a poporului, aducînd lumini pentru cunoașterea vieții și operei lui Conachi, Eminescu și Creangă, acestuia din urmă cu acad. Iorgu Iordan îi pregătește o ediție nouă 1957, scotocitor harnic asupra trecutului și pildelor 22, anii îi trecură pe nesimțite și azi, în plinul vîrstei de Nestor lucrează cu aceeași rîvnă în căsuța lui umbroasă din Piatra Neamț, str. Ștefan cel Mare, 25, sub zarea Ceahlăului, « străbunul Ceahlău», cum îl numește dintr-un res­pect mitologic, către care-și călătorește ochii cercetători în ceasurile de senin. AUGUSTIN Z. N. POP * *s Ostenelile sale tipărite — în afară de cele menționate — se adaugă contributiv în mii de pagini: Proprieta­tea minelor Teză de licență in Drept, Iași, 1900; [și C. Brudariu], Cartea țăranului român. Administrațiunea Casei Școa­­lelor. Biblioteca Rurală, Buc., 1901 ; Idei pedagogice de-ale lui Eminescu, în Revista învățătorilor și învățătoarelor din Romînia, a.3. (1903), p. 281; Eminescu revizor școlar în Revista învățătorilor și învățătoarelor din Romînia a.3. (1903), p. 281, 369, a.4. (1904), p. 12 și în Almanahul învățătorilor și învățătoarelor din Romînia, a. 3. (1903), p.46; Domnul G. Pann­uiiuc în Tribuna Conservatoare, Iași, din 12­ febr. 1904; [și alții] Calendariul Gospodarilor Săteni Pe anul 1904 Alcătuit de mai mulți feciori de gospodari, a.s., Bîrlad, 1904 (mai multe articole nesemnate); Soarta moșiilor cliroșului din Bucovina rămase în Moldova, în Arhiva, a 15 (1904), p. 450; [și alții] Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1905, alcătuit de mai mulți feciori de gospodari — Anul II — Fălticeni, 1905 (mai multe articole nesem­nate); Să n-aibă formă populară scrierile lui Creangă? Răspuns lui Th. Speranță, în Făt-Frumos, a.I (1905), p. 267. [și alții] Călendarul gospodarilor săteni pe anul 1906, alcătuit de mai mulți feciori de gospodari — Anul III, Folticeni, 1906 (mai multe articole nesemnate); Cîteva date asupra lui Eminescu, în Convorbiri literare, a.40 (1906), p. 995-1089. [cu Mihai Lupescu] Bisericile din comuna Broșteni și schitul Rarău, Buc., 1906; [și A. Popovici] Descrierea moșiei regale Broșteni, județul Suceava, Buc. 1906; [contribuții hotărîtoare] în Monografiile moșiilor: Predeal, Mănăstirea (Ilfov), Zorleni (Tutova), Poeni (Iași), Buc., 1906; [și Dr.G. Proca] Hrana țăranului. Apel-Chestionar adresat d-lor învă­țători, Buc. 1906; [și Ilarie Chendi] Ion Creangă, cu o prefață de... și un indice, Buc. 1906 (A avut 15 ediții, ultima în 1938); Călătoria la munte, din 1833, a spătarului Gane , Folticeni-Stănișoara- Broșteni. Descriere în versuri, in Anua­rul Turiștilor Romîni, vol. III, Buc. 1906; [și Dr. G. Proca] Cercetări asupra hranei țăranului (extras din Buletinul Societății de Științe din București), Buc., 1907; Cel mai vechiu cod silvic romînesc. Orîndueala de pădure pentru Bucovina dată de împăratul Iosif al II-lea in 1786, Buc., 1908; Mărturie pentru un « fapt» și alte « farmece», înain­tea vornicului din Cîmpulung­ Moldovenesc în 1761, în Ion Creangă, a.I (1908) p. 67; Testamentul și pomelnicul mare­lui logofăt Costachi Conachi, în Conv. lit. a. 42 (1908), p. 927; Ideea Unirii la marele logofăt Costachi Conachi, în Conv. lit., a. 43. (1909), p. 55; Bistrița la Broșteni-Suceava, cu vederi, în Anuarul Turiștilor Romîni, vol. V-VI, Buc., 1909; Documente din timpul Unirii (1859), în Conv. lit., a. 43. (1909), p.190; M. Eminescu, Icoane vechi și nouă. Articole din ziarul « Timpul», publicate de K[irileanu], Vălenii de Munte, 1909; Cuvinte rari, în Conv.lit. a. 44 (1910), p. 267 — 619 ; De la țară (extras din Conv.Literare), Buc., 1910; Menirea revistelor de prin județe, în Ion Creangă, a. 5 (1912), p. 52; Documente din epoca Unirii: a) Cuza Vodă către M. Kogălniceanu; b) Cuza Vodă către Constan­tin Moruzi :) V. Alecsandri către Cuza Vodă în Revista istorică, a. 2 (1916); Documente depsre Vasile Lupu, în Revista Istorică, a.2 (1916); Două scrisori ale lui Ion Creangă către Iacob Negruzi, în Ion Creangă, a. 12 (1919), p. 101; Din hirtiile lui M. Kogălniceanu. Biserica din Răsboeni devine mănăstire, în Spicuitor in ogor vecin, a.I (1920) p. 62; însemnări istorice pe cărți vechi bisericești din Buhuși-Neamț, în Conv. lit., a. 55 (1923), p. 44; Mitropolitul Dositei Filitti și așezămîntul său cultural (extras din Conv. lit.), Buc., 1927; Știri de-acum o sută de ani despre mor­mântul lui Constantin Vodă Brâncoveanu (extras din Apostolul), Buc., 1934; Din scrisorile lui Titu Maiorescu (extras din­ vol. Comemorarea Junimii), Iași, 1936; Mitropolitul Dositei Filitti 1734-1826 și așezămîntul său pentru burse de studii 1827-1937, Buc., 1937; Ion Creangă. Opere. Ediție critică cu note, variante și glosar de... Cu 27 planșe afară din text. Buc., F.p.L. ș.A. 1939 (într-un tiraj de 50 exemplare + poveștile scatologice: Povestea poveștilor și Ionică cel prost) ; Schitul Cozla. Un actor de artă bisericească lângă Piatra-Neamț, Piatra-Neamț, 1939; De-ale lui Creangă, Cernăuți, 1940; Ion Creangă, Opere Complete, cu o introducere de Constantin Botez. Prefață și lista de cuvinte de... și N­. Chendi, Buc., 1941 (ultima ediție în 1947); O scrisoare despre Schitul Moldovenesc din Sf.Munte și despre religiozitatea lui Grigore Ghica, domnul Moldovei, (extras din Biserica Ortodoxă Romînă), Buc., 1941 ; Răzășii din Gărlești în luptă cu logofătul Costachi Conachi (extras din Analele Moldovei), Iași, 1941 ; Hotarnica răzășilor dorneni și suferințele lor, 1800 — 1801 (extras din Apostolul) Piatra-Neamț, 1941; Maiorescu despre Eminescu, în Mihai Eminescu, a.12 (1941), p. 2; Maiorescu despre Eminescu, în Mihai Eminescu, a. 12 (1941), p. 21; Eminescu despre Maiorescu, în Mihai Emi­nescu, a. 12 (1941), p.27 ; Ediție nouă a scrierilor lui Eminescu în Mihai Eminescu, a. 12 (1941), p.28; Din manus­crisele lui Eminescu, în Mihai Eminescu, a. 12 (1941), p. 31; Despre poezia lui Eminescu «La Steaua», în Mihai Eminescu a. 12 (1941), p. 31 ; Biserica Sf. Ion domnesc din Piatra (extras din Anuarul Liceului « Petru Rareș» din Piatra-Neamț, pe 1936-40), Piatra-Neamț, 1942; Ion Paul despre Eminescu, în Mihai Eminescu, a. 13. (1942), p.7; Condica veche a bisericii Sf. Ilie din Folticeni (extras din Păstorul Tut­ovei), Bîrlad, 1942; Manuscrisele lui Eminescu (dintr-o comunicare, la Radio-București, 2 februarie 1933), în Mihai Eminescu n. 14 (1943), p.2 ; « Dăslușire». O scriere inedită a lui Zilot românul (extras din Revistă Istorică Romînă), Buc., 1943; Două scrisori ale lui Vodă Mihai Sturdza din 1848 — 1849 (extras din Omagiu lui Constantin Giurescu), Buc., 1944; Despre satul Pipirig, în Biserica Ortodoxă Romînă, a 58 (1945),p. 668; Folclor bisericesc pe vremea Mitropolitului Veniamin Costache, Mitropolia Mol­dovei, a. 23 (1946), p. 286; Cîteva știri despre Costachi Conachi (Documente), în Arhiva Rominească, vol. 10 (1946), p. 444; Contribuție la istoricul raclei Sf. Paraschiva din Iași în Anuarul Liceului Național Iași pe 1940-1945 — Oma­giu Mihai Costăchescu Iași, 1946, p. 83; Fabrica de fier a logofătului Costachi Conachi pe Negrișoara-Suceava, în Re­vista Istorică Romînă, vol. 17 (1947), p. 115; Cîteva știri despre Titu Maiorescu ca director la Școala Normală de învățători de la Trei Erarhi (1863-68), f.a.; Dări de seamă în Ion Creangă a.1 (1908), p. 124, 156; a.2 (1909), p.28; a.3. (1910), p. 191, 192, 224; 4 (1911) p. 159; a.5 (1912) p. 82 ș.a.

Next