Revista Muzeelor și Monumentelor, 1988 (Anul 25, nr. 1-10)
1988 / nr. 7
studiul directorului flotei referitor la structura și capacitatea de transport a flotei române la 1896 (cpt. Puiu Diță, Cornel Tucă, de la Arhivele Ministerului Apărării Naționale Pitești). Itinerarii ale prieteniei — călătoriile bricului ,Mircea” în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Cornel Tucă, Ionel Burlacu, de la Arhivele Ministerului Apărării Naționale Pitești), Grigore Antipa — impresii de călătorie în Marea Neagră, 1891 (Carmen Atanasiu, de la Muzeul Marinei Române), Dobrogea în impresiile de călătorie ale lui Alfred du Caston, secolul XIX (Lizica Popciu, de la Muzeul Militar Central), în cadrul secțiunii de istorie contemporană prin comunicările susținute au fost abordate probleme referitoare la regimul de navigație pe Dunăre și Mare în perioada interbelică, aspecte ale înzestrării marinei militare și civile și ale participării flotei la evenimentele legate de cel de-al doilea război mondial. Primul scriitor și artist plastic român îmbarcat pe bricul „Mircea” (dr. Cezar Apreotesei, Timișoara), Date comparative privind raportul de forțe maritime militare în Marea Neagră. Acțiuni de luptă ale flotelor maritime românești în Marea Neagră (1941 —1944), (cpt. R. I (r) Ion Raicu, Constanța), Acțiunile aviației în sprijinul marinei militare în perioada 1940 — 1944 (lt. col. Aurel Pentelescu, de la Academia Militară București), Serviciul medical al marinei în perioada de după cel de-al doilea război mondial, (dr. col. (r) Virgil Bostănaru, Constanța), în jurul statutului Dunării din 1921. Poziția lui Toma Stelian (Vasile Hurmuz, de la Institutul de Studii Sud-Est Europene). Problema dotării marinei române în primul deceniu interbelic. Mărturii externe (Constantin Iordan, de la Institutul de Studii Sud-Est Europene), Rolul Căpităniei portului Constanța în organizarea transporturilor în perioada interbelică (Angela Pop, de la Filiala Arhivelor Statului Constanța), Presa dobrogeană și marina (Mariana Păvăloiu, de la Muzeul Marinei Române), Problema Dunării la Conferința diplomatică de la Sinaia, din 18 august 1938 (Cpt. R. III Jianu Moldovan, de la Muzeul Marinei Române), Aspecte privind evoluția artileriei de coastă în perioada interbelică (Cpt. dr. Valentin Ciorbea, de la Institutul de Marină „Mircea cel Bătrîn”), Participarea românească la Comisia Internațională pentru Explorarea Științifică a Mării Mediterane (Marian Traian Gomoiu, Maria Luman, de la Institutul Român de Cercetări Marine Constanța), Locul transporturilor fluviale și maritime în cadrul sistemului de comunicații și transporturi ale României în perioada interbelică (dr. Ioan Chiper, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”). Probleme navale în relațiile româno-franceze în anii 1916—1926 (Nicolae Dascălu, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga"), Cercetători români despre istoricul și condițiile geografice ale insulelor din Marea Neagră (cpt. R. I (r) Nicolae Petrescu, Constanța), Modalități de organizare a unui sector de navigație în cadrul Muzeului Tehnic (Doina Vișan, Mihaela Popov, de la Muzeul Tehnic, București), Călătoria de instrucție a monitoarelor ,,Brătianu” și ,,Lahovari” în anul 1924, pe Dunăre (Cornelia Ghinea, de la Arhiva Ministerului Apărării Naționale, Pitești), Serviciul hidrografic al marinei între deziderate și realizări, 1926 — 1930 (Nicolae Dumitrache, de la Arhivele Ministerului Apărării Naționale, Pitești). Cea de-a treia zi din programul sesiunii a fost consacrată expunerii în plen a unor comunicări, a căror problematică a depășit spațiul rezervat istoriei Marinei române, extinzîndu-se și asupra acelor elemente legate de Dunăre și Mare care și-au găsit reflectarea în literatură și artă. Aceste comunicări, care au încheiat bogatul program de desfășurare al lucrărilor sesiunii, au avut următoarea tematică: Date noi privind necropolele tomitane (Constantin Chera de la Complexul Muzeal Constanța), Porturi și navigația pe Dunăre in impresiile unor călători americani din secolul trecut (dr. Ion Stanciu, de la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”), Prima navă românească cu aburi la Dunărea de Jos (dr. ing. Cristian Crăciunoiu, București), Marea și portul Constanța în primele cărți poștale ilustrate (Radu Ionescu, de la Biblioteca Academiei R.S.R.), Peisajul marin în pictura românească și universală a secolului al XIX-lea (Maria Monica Gorovei, București), Puncte istorico-culturale românești pe aria geografică a Dunării (inspector școlar Ion Ioniță, Sectorul Agricol Ilfov), Războiul pe Dunăre de la 1877 în imagini de epocă (Adrian-Silvan Ionescu, de la Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București), Navigația în sud-vestul României oglindită în opere de artă (Adriana Buzilă, de la Complexul Muzeal Timiș, Timișoara), Cu privire la peisajul marin în pictura românească (dr. Florica Cruceru, Constanța), O nouă unitate militară la Sucidava-Izvoarele, județul Constanța (dr. Mihai Irimia, de la Complexul Muzeal Constanța), Construcția podurilor peste canalul Bega în Timișoara — secolele XIX—XX (Liliana Roșiu, de la Complexul Muzeal Timiș, Timișoara), Politica navală a statului român în perioada 1878—1914 (Dumitru Preda, de la Centrul de Studii și Teorie Militară), Date inedite privind personalitatea comandorului Alexandru Cătuneanu (Alexandra Cristina Pană, București), Marea Neagră văzută de poetul Victor Vlad Delamarina (Elena Boruga, de la Complexul Muzeal Timiș, Timișoara). Comunicările prezentate, atît în plen cît și pe secțiuni, s-au bucurat de o largă audiență și au suscitat discuții și dezbatercare au favorizat un fructuos schimb de opinii între istoricii conducînd, totodată, la elucidarea, unor aspecte, la aprofundarea și fundamentarea altora. Alături de bogăția de idei a comunicărilor incluse în programul sesiunii, dialogul rodnic între specialiști pledează, o dată în plus, pentru reușita sesiunii științifice de referate și comunicări organizată în acest an de Muzeul Marinei Române, reușită pe care o dorim reeditată în perspectiva viitoarelor manifestări de acest gen. — GEORGETA BORANDA ---- 94