România Liberă, martie 1948 (Anul 6, Nr. 1084-1110)
1948-03-18 / nr. 1098
kwí»far rA__ PRECIZĂRILE d-lui gh. gheorghiu-dej SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ALM CÂTORVA PROBLEME PRACTICE ALE AVANIEI DINTRE CLASA MUNCITOARE ȘI TARANȚIE La ultima dintre ședințele curente ale activului Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român d. Gh. Gheorghiu-Dej, secretarul general al Partidului Muncitoresc Român răspunzând la unele întrebări puse de tovarășii prezenți In legătură cu problemele practice ale muncii Partidului la țară a făcut următoarele precizări: TOVARĂȘI, Alianța între clasa muncitoare și țărănime a făcut a face parte din preocupări permanente ale Partidului nostru și trebuie considerată ca o problemă de bază a politicii generale a Partidului șir neîntrerupt de bătălii duse împotriva reacțiunii, care încerca să izoleze clasa muncitoare de aliatul său firesc. Consolidarea acestei alianțe a rămas ca o sarcină de frunte a Partidului nostru, pe care trebuie să o realizăm In munca noastră de fiecare zi — și asu I Muncitoresc Român. Realizarea ei înpra acestui lucru vreau să insist în râsîntreaga perioadă scursă dela 23 August spunsul pe care trebuie să-l dăm intre 1944 și până astăzi este rezultatul unui țărilor puse de unii tovarăși. In ce constă politica de consolidare a alianței intre clasa muncitoae și țărănime, dusă de Partidul Muncitoresc Român In ce constă politica Partidului nostru în ce măsuri practice a luat in vederea consoldării acestei alianțe? La această întrebare putem răspunde ? Prin cele realizate de Partidul nostru in dosul țărănimii In prmul loc trebuie să vorbim despre acțiunea clasei muncitoare, in alianță cu țăran mea, pentru îndeplinirea sarcinii pusă de conducerea Partidului nostru, de realzare a reformei agrare, acțiune începută puțin timp după 23 August 1944. Această sarcină a fost realizată ÎMPOTRIVA REACȚIUNII COALIZATE IN FRUNTE CU FOSTUL PARTID NArIONAL-TARANF.SC, ÎMPOTRIVA MAJORITĂȚII REACȚIONARE DIN GUVERNUL DE ATUNCI, CARE, CA REPREZENTANTA A MOȘIERILOR ȘI BANCHERILOR, SE OPUNEA ÎMPĂRȚIRII PĂMÂNTULUI LA ȚARANI Prin acțiunea comună a clasei muncitoare și a țărănimii, pământul moșierilor a fost expropriat și împărțit la țăranii săraci sau fără pământ. Pe pământul expropriat de la moșieri, țărani fără pământ au putut întemea 400 mi nouă gospodării, iar alte 500 mii gospodari mici și-au sporit și întărit proprietatea mulțumită importantei suprafețe de pământ expropriat ce le-a fost adăugată. Un alt factor al întăririi alianței dintre clasa muncitoare și țărănime a fost lupta pentru democratizarea puterii de stat, pentru izgonirea din fruntea primărilor, a prefecturilor și altor instituții pubice, a elementelor reacționare și pentru înlocuirea lor cu oameni devotați intereselor poporului. Acesta acțiuni comune au dus la întărirea încrederii țărănimii în forța politică a clasei muncitoare și au contribuit în mod hotărîtor la închegarea alianței dintre clasa muncitoare și țărănime Toate acestea arată cu prisosință cât de sustin este poziția Partidului nostru în legatură cu țărănimea, pe care o consideră o torță, un rezervor uriaș de energii, care pot și trebue să fie puse în slujba democrației, a păcii și ridicării bune stări a poporului. Spre deosebire de partidele burghezebună de exploatat, ca pe o masaj electorală, __avant-garda clasei muncitoare a fost și este dimpotrivă acea forță politică consecventă căreia i se datorește nu numai desrobrea țărănimii de sub jugul exploatări și asupririi politice a moșierilor și bancherilor, dar și chemarea ei la viața politică, la gospodărirea treburilor obștești. Dar partidul nostru, ca avant-gardă a clasei muncitoare, ca forță politică conducătoare a țării noastre, credincioasă angajamentelor sale față de țărănime, nu s-a mărginit în acțiunea sa de întărire a alianței dintre muncitori și țărani numai la înfăptuirea reformei agrare . Pornind de la aprecierea că reforma agrară și întărirea gospodărilor țărănești este o sarcină strâns legată de refacerea economică a țării. Partidul nostru a inițiat și organizat nenumărate campanii la care au luat parte sute de mii de muncitori ajutând țărănmea să-și lucreze pământul, reprându-l și oferindu-i mașini și unelte agricole. Astfel clasa muncitoare a păstrat un contact permanent cu armata sa, țărănimea, ceea ce i-a dat putința să-i cunoască nevoite, s-o ajute pentru a-și reface și întări gospodăria, să o tomneze și s-o indrumeze pe calea indicată de partid, pe calea bunei stări materiale și a culturi. Această linie poliică a stat și stă la temelia nenumăratelor acte ale guvernului și parlamentului țării, fiind întărită cu prilejul congresului Partidului Muncitoresc Român și îmbrățișată de forțele politice care alcătuesc Frontul Democrației Populare. In proectul de Constituție care vine să consfințească cuceririle democratice ale clasei muncitoare, ale țărănimii și ale întregului popor, se prevede cu toată limpezimea că „pământul aparține celor ce-l muncesc” și că ,,Statul protejează proprietatea de muncă țărăneascăi* Aceasta dă posibilîrie fiecărui membru al Partidului nostru să fă aiurească «i să convingă țărănimea fii moșierești aparținând trecutului, care au a noastră despre robi 8* Importanta mut țărănimea departe de viata poli- gospodăriei țărănești in acțiunea de iă și au considerat-o doar ca pe o massă refacere economică a țării „Pământul a fost luat de la moșieri și dat tiranilor, nu neutrii ca si li-l mai la cineva vreodată, ci pentru ca să-l lucreze și să-l stăpânească cu familiile și cu copiii lor velți miezul acestor clevezi«, veti găsi Înăuntru veninul de viot al «I foștilor moșieri expropriați Și al v*or «ar* fmeens cuib «păsare economică și politică majorită««*» țărănimii noastre. Pe acești clevetitori, țăranii singuri ar putea să-i întrebe: Cine-i plătește pe cei care duc șoaptele de la ureche la ureche și din casă in casă? Cine are interesul să aducă neliniște in sânul familiilor țăranilor noștri? Aceștia nu pot fi alții decât dușmanii țărănimii. Ei își inchipue că țărănimea noastră nu are ținere de minte, că ea a uitat trecutul, că ea poate fi amăgită cu basme de adormit copiii. Țărănimea insă nu poate să uite că pământul a fost luat de la moșieri și dat țăranilor. Este limpede care-a fost dat nu pentru ca să fa mai în cineva vreodată, ci pentru ca să-l lucreze și să l stăpânească cu fam? Jiîe și cu copiii lor. Țărănimea nu poate să uite de plugurile, de uneltele agricole pe care le-am trimis, de sămânța pe care i-am dat-o, cu care am ajutat-o să însămânțeze pământul. Și ea nu poate uita nici sforțările pe care statul democrat le-a făcut in timpul secetei, aducând porumb și grâu din Uniunea Sovietică și din celelalte țări vecine, pentru a salva de la moarte sute de mii și milioane de suflete. Ea își aduce bine aminte că statul a luat de la cămătari pământurile pe care le smulseseră țăranilor din satele însecetate și le-a înapoiat țăranilor care fuseseră nevoiți să le vândă pe o baniță de porumb. Este limpede că toate aceste», statui $1 clasa «muncotoare le-au făcut tocmai pentru a ajuta pe țărani să-și stăpânească și să-și întărească gospodăria. „Cum am spulberat noi neamorile pe care vrăjmașii democrației ți țărănimii le răspândesc la sate" ! Faptul că pe seama exproprierii anoOierimii au fost împroprietăriți sute de mii de țărani ajutorul pe care guvernul și clasa muncitoare o dau celor câteva milioane de gospodării țărănești mici și mijlocii, participarea activă a țărănimii la conducerea treburilor obștești — toate acestea stârnesc furia înverșunată a acelora c are își văd răpită Pe veci posibilitatea de a mii asupri massele țară” post. Dușmanii regimului democrației noastre populare Și al țărănimii caută prin minciună, să înșele țărănimea răspândind svonuri pentru a provoca neliniște, pentru ai împiedica pe țărani să-și muncească in liniște îi în încredere pământul, pentru a_l împiedica să_și vadă de gospodăria lor. Să se bucure de rodil muncii lor. ^ Vechea și cunoscuta minciună răspândită în timpul alegerilor din Noembrie 1946 de către dușmanii țărănimii și democrației, cum că după aleger- țăranilor li se va lua pământul și vor fi puși să mănânce împreună cu femeile și copii vor deia cazan, este folosită și în actuala campanie electorală. Se știe de toată lumea ca aceste născociri au fost risipite odată cu înfrângerea reacțiunii în alegea și că țăranii au rămas stăpâni pe pământul lor și pe gospodăria lor, ar în ce privește chesta cu cazanul, din el, li se servesc mâncare tocmai dușmanlor democrației, ai clase muncitoare și a țărănimii, care au fost pedepsiți și trmiși la închisoare pentru trădare și spionaj în favoarea dușmanlor de peste hotar a țării noastre. Dar la fel dacă vă amintiți tovarăși, s’au petrecut lucrurile după reforma moneară, când dușmanii bunei stări a poporului, dușmanii regimului nostru răspândeau minciuna că mai vre încă o reformă monetară, minciună care țintea să slăbească încrederea țărănimii noastee în moneda națională și care a se îăort ©a timp de câteva luni țăranii să aducă mai puține produse la oraș ca să le vândă, ceea ce i-a păgubit in primul rând pe ei. Acesta a fost svonul. Dar cai» a f ost realitatea? Cea de "o dom reformă monetară pe care o anunțau raspânditorii de svonuri, nu s*a produs, moneda noastră s’a trmt țărani au căpătat din ce in ce mai multă încredere in monedă. Dovadă, tovarăși, sunt produsele, cu care vin țăranii la oraș, ca să se vândă. Pe banii căpătați cu această monedă națională întârstă ee pot să-și procure azi produse industriale din ce în ce mai multe Ba chiar după reforma monetară am reușit să trimitem la sate, prin mijlocrea cooperativelor, o cantitate de mărfuri industriale ce-i drept încă mică dar totuși o primă cantitate în valoare de 3 miliarde și un sfert lei, la prețuri care nu numai că sau menținut dar dau și semne de scă . Toate acestea au dat țărănimii noastre încrederea în monedă. Mai mult, tovarăși trebue să vă spun că depunerile de bani la Casa de Economii (O E. C.) au început să devină din ce în ce mai numeroase, crescând în ultimele luni de câteva ori. Cu ce am răspuns noi acestor născociri? . . . Simplu: noi am muncit noi noapte pentru a produce cât mai multe bunuri Industriale, pentru a pune ordine în economie, pentru a pune capăt speculei deșantate, lovind un sol*cvjiantisî în sabotori Astfel am întărit ncredere» în mâida națională chiar în ochii adversarilor voștri autori acestor m*n- Cjunî Leuț a devenit leu $i se vă întări în fiecare zi pe măsură ce vom mări din ce în ce mai mult cantitate ® de bunuri pentru asigurarea nevoilor de consum al ® masselor populare de la orașe și sate. Iată, tovarăși, cum stau lucrurile cu neadevăruri !® pe care vrăjmașii regimului de democrație populară le răspândesc printre țăranii pe care voi le-ați semnalat In «casată ședință. ID&ct ;*up«$ eoîffist to «m» «site Regimul de lezare și cumpărare a produselor agicola TOVARĂȘI, Tin si lămuresc două probleme care — după cum au arătat «t întrebările puse de voi aci — interesează in mod deosebit țărănimea noastră in momentul de lațisterne: REGIMUL DE VANZARII ȘI COMPARARE A PRODUSELOR AGRICOLE ȘI ÎNCASAREA IMPOZITELOR. Se știe de toată lumea că apr trecut pr la doi ani de secetă, cum nu a mai cunoscut țara noastră, ani la care producția de alimente a fost așa de redusă, încât guvernul s’s văzut nevoit să ia măsuri pentru a împiedica risipa, să introducă raționalel consumului de produse alimentare, să împiedice specula de cereale și sacrificarea vitelor atât de necesare gospodăriilor țărănești, și săe asigure prin colectarea unei cote obligatorii, aprovizionarea țării. In primul rând a regiunilor bân iuite de secetă, și a muncitorilor cari au dat atât ajutor țărănimii noastre. Dușmanii muncitorimii și țărănimii, speculând greutățile alimentare prin care trecea țara, cât și unele nemulțumiri care s’au produs intre tăiari în legătură cu colectările, căutau să împiedice aprovizionarea orașelor, a regiunilor bântuite de secetă, a muncitorimii din uzine, mine si fabrici, care era angajată in marea bătălie de refacere a economiei nationale. Ei făceau aceasta în scopul de a slăbi încrederea clasei muncitoare in aliata sa țărănimea si de a surpa prin aceasta Însăși temelia regimului nostru de democrație populară. Despre unele încălcări trebue să recunoaștem tovarăși ca în afară de împrejurările arătate mai sus, în perioada colectărior s’au produs un șir întreg de încălcări ale dispozițiunilor guvernului, încălcări pe care am putea să le grupăm în două mari categorii și care au contribuit să producă o serie de nemulțumiri în rânourile țăranilor. Din prima categorie fac parte înrăuă»ițe săvârșite de acele elemente ale aparatului de stat și ale altor organe, elemente care, deși de bună credință au depășit din nepricepere dispozițiunile organelor superioare. Din a doua categorie fac parte abuzurile săvârșite de elemente dușmănoase regimului democratic, rămase sau strecurate in aparatul de stat. Aceste elemente, ocolind intenționat pe marii producători de produse agricole, au silit micile gospodării țărănești să predea cote de cereale peste posibilitățile lor. Aceste abateri și abuzuri au produs nemulțumiri justificate. O parte din aceste nemulțumiri ne-au fost semnalate atât de activiștii Partidului Muncitoresc Român, de membri ai Frontului Plugarilor cât și de sătenii înșiși. Astfel, totri o scrisoare adresată ziarului „SCÂNTEIA” organul central al Partidului nostru, săteanul Ioan Alexandru Năstase din comuna Surdulești, jud. Teleorman, proprietar a 3 ha. de pământ, se plânge că de pe suprafața de 1 și luni., ha. pe care a însămânțat-o cu porumb și pe care a avut o recoltă proastă datorită lipsei de ploaie tn acea parte a satului, Comisia Interimară l-a obligat să dea 450 kgr. ți abuzuri împotriva Guvernului porumb, cerându-I să cumpere la orice preț cantitatea de porumb care nu i se ajungea. »Eu înțeleg rostul colectării, că este pentru țară’* — scrie țăranul — „dar cred că rostul ei nu este așa cunt înțelege Comisia Interimara”. Trebue să ne declarăm, tovarăși nu totul de acord cu această părere exprimată de săteanul loan Alexandru Năstase. Plângeri asemănătoare au adresat pe aceeași cale sătenii Crișan Ioan, din com. Pauliș-Aradi, Lezine loan, din comuna Caragiu-I Tunedoara Glișcan Gheorghe din com. Plopeni- Botoșani si alții. Săteanul Măiurică Gheorghe, din comuna Susani, jud. Dâmbovița ne arată că primarul satului impune la cote mari de porumb pe țăranii săraci, cărora grânele nu le ajung vie, pentru hrană și vite, in timp ce desi bogații satului se mulțumește cu mult mai puțin decât pot da aceștia. Asemenea fapte au fost constatate și de către organele economice de control, care, de pildă în comuna Pogănești-Tutova au constatat că moșierul colonel Carapeanu nici nu a fost trecut de Comisia interimară pe tabelul de predări, in timp ce țăranilor săraci li s-’a impus să dea porumb fără să țină seama de posibilitățile lor. Pe de altă parte, atât Comitetul Central cât și presa noastră au primit scrisori în care o seamă de țărani se plâng că nu li s’au achitat sumele datorate pentru cereale de organele INCOOP-ului. Aceste încălcări sunt cu atât mai nejustificate, cu cât Statul a pus la dispoziția organelor colectoare sume considerabile de bani pentru cumpărarea de porumb. Alte abuzuri au fost săvârșite de către elemente ale Controlului Economic care, aplicând în mod nepriceput dispozițiile Ministerului Industriei și Comerțului, au stânjenit pe alocuri, — în anumită măsură — vânzarea diferitelor produse agricole ce au căutare la oraș. „Noile măsuri ale Guvernului înlătură toate neajunsurile amintite" Toate aceste neajunsuri care au putut vremelnic nemulțumi pe țărani au fost în mare parte și vor fi înlăturate în urma măsurilor pe care guvernul a înțeles să le ia. Printre aceste măsuri trebuesc arătate acelea prin care țăranii își pot vinde liber și nestingherit cerealele și produsele gospodăriei lor potrivit deciziilor întocmite de ‘ Ministerul Industriflc și ßoflMff»* , M ......... Pe ce se întemeiază aceste hotărîri? Aceste hotărîri se întemeiază pe sporul considerabil al cantității produselor agricole din anul trecut și în primul rând pe recolta excepțională de porumb. Dacă ținem seama de faptul, ca anul 1947 ne-a dat o recoltă de 524.000 vagoane de porumb și de 150.000 vagoane de cartofi, 33.000 de w#»ajM> de stolrat spaneiufi fi 7.400 vagoane de sfeclă de zahăr, putem spune că tn deosebi datorită recoltei bogate de porumb și floarea soarelui situația poate fi considerată ca mulțumitoare. Belșugul de porumb și de nutreț a avut ca urmare o refacere rapidă a numărului animalelor și păsărilor de curte în comparație cu anul trecut " Recensământul făcut la începutul acestui an arată că numărul bovinelor a crescut față de anul trecut dela 3.100.000 la 4.300.000 (mai mult decât în 1938), al cailor de la 800.000 la 900 000, al porcilor dela 1.100.000 la 1.500.000, al oilor și caprelor de la 7.390 000 la 11.500.000 (mai mult decât în 1938) al păsărilor de curte de la 11.900.000 la 15.800.000. Acest belșug de produse agricole de tot felul trebuia să ducă și a dus la întărirea pozițiilor economice ale gospodăriei țărănești. Asta înseamnă că atât populația de la orașe, cât și cea de la sate, pot să consume mai multe alimente: mai mult mălai, mai multă carne, mai multă untură, mai mult ulei, mai multe ouă, mai multă brânză, mai mult zahăr, etc. La această situație favorabilă se adaugă faptul că după toate prevederile, în anul 1948 vom avea o recoltă bună. Intr’adevăr, în toamna anului trecut s’au însămânțat cca 2.700.000 hectare și s’au făcut ogoare pentru însămânțările de primăvară de cca 2.400.000 hectare, iar în ianuarie s’au mai făcut alături de peste 200.000 ha. Suprafața ogoarelor din toamna anului 1947 este aproape de trei ori mai mare d<cât cea mai mare suprafață arată în trecut. Cerealele de toamnă semănate în condamni bune au răsărit la timp, au înfrățit bine și au ieșit din iarnă fără pierderi. Pentru a mări suprafețele însămânțate cât și pentru a veni in ajutorul iăumimii. Guvernul a hotărît ca o suprafață importantă de pământ arab din rezervele Statului neluadrate în REAZIM si fie date anul acesta în folosința țăranior cu pământ puțin sau fără pământ, ce doresc să se însămânțeze. Darea lor In folosință se va face prin comitetele gospodărești. Țăranii, cari vor munci aceste loturi, luând patru cincimi din recoltă și dând statutul numai o cincime din recoltă, ca plată. Pentru a da putința ca toate terenurile să fie lucrate, guvernul a hotărît ca proprietarii, care au întindere mai mari de pământ decât posibilitățile proprii de a se lucra să poată angaja pentru munca pământului lucrători pe bază de bună învoială. Dacă, totuși, acești proprietari vor arăta lpsă de interes sau rea voință, lăsând neînsămânțate . Toate cele arătate îndreptățesc să credem că muncind cu sărguință, vom avea in anul 1948 o recoltă buna Belșugul de produse vegetale și animale, pe de o parte ca și perspectiva unei recolte bune, pe de altă parte, au avut ca urmare o sporire a cantității produselor agricole vândute la orașe și o scădere simțitoare și continuă a prețurilor. Iată împrejurările cari au făcut posibi, tovarăși, să trecem la luarea măsurilor amintite mai sus. Ele vor contribui nu numai la intensificarea schimburilor între oraș și sat, ci și la o oîtenire treptată și continuă a produselor agricole și industriale. Se știe că aprovizionarea cu porumb și grâu a orașelor și centrelor industriale până după noua recoltă este asigurată, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a produselor agricole puse în vânzare de țărani vor putea fi valorificate la export, pentru a procura tn schimb mașini, instalații și unelte necesare industriei și agriculturii. Partidul Muncitoresc Român și celelalte forțe democratice cu care colabotrează în cadrul Frontului Democrației Populare, sunt pătrunse de hotărîrea de a apăra interesele gospodăriei țărănești, ajutând-o să contribue după puterile ei la întărirea economică a țării. In acest scop noi treime să ajumtăm gospodările țărănești să-și valorifice in mod avantajos prisosul, pentru a-și procura în schimbul lui cete trebuincioase gospodăriei. Tovarăși, și trecem acum la girofdem* încasării impozitelor,, Dospi» ** e*to .«oria?, Est? !«H, parte din suprafețe, aceste suprafețe vor fi atrbuite anul acesta, de către comitetele gospodărești, țăranilor cu pământ puțin sau fără pământ în aceleași condițuni în care statul dă în folosință loturile sale. Tot pentru a mărfi suprafețele însămânțate cu grâu — pentru a putea avea deci mai multă pâine — guvernul a obținut de la Uniunea Sovietică 39 699 tone de grâu de primăvară selecționat pentru sămânță, care a și început să fie distribuit țăranilor. Țăranilor lipsiți de mijlosce, ACEASTĂ SAMAREȚA LI SE DA PE CREDIT, urmând s’o înapoieze în natură, după recoltă. In plus, sămânța din țară pe care o are fi Ministerul Aer Sculturii, va fi dată tot pe credit țăranilor lipsoft de mijloace, mai ales, de felul cum unele elemente în aparatul fiscal aplică legile referitoare la încasarea impozitelor. Elemente ■ reacționare și corupte rămase in rândul agenților fiscului de pe urma vechei conduceri a Ministerului de Finanțe, călcând instrucțiunile tovarășului Vasile Luca, Maistrul Finanțelor, au săvârșit intenționat nedreptăți și samavolnicii pentru a preia agitații printre țărani. Astfel sătanul Niță R. Dragotă din comuna GalteeJ Ware, jud. Dolj, în scrioarea sa adresată ziar sülul .,SCÂNTEIA”, arată că neputând să plateasca momentan restul de împozit, nu mumai că nu a obtinut păsurea cerută, dar Dercentorul i.a luat asternuturile dene naturi haina sî fata de masă ca să le vândă. Săteanul s’a adresat Partidului Muncitoresc Ronân, de care ..știe că suntă pentru dreptate”. Țăranul Constantin D. Vasile, din comuna Corlătești-Prahova, arată că a arătat pentru o carte de pământ impozitul în natură fixat. , No, țăranii”, spune el. „am dat aceste cereale fără nici o discuție, pândîndu-ne că țara are nevoie de ele și știind ca tot pentru noi plătim”. Agentul fiscal nu a vrut însă să țină seama de impozitul clătit în natură — pentru care țăranul avea bonuri—și l-a cerut pentru aceiași suprafață de pământ, impozitat și în bani. . Scriindu-vă” adaugă Constantin D. Vasile, „mă fac ecoul numeroșilor țărani care sunt în a„ stă situație“. Săteni) I. M Diaconaru, V I. Purcaru și M»ri» Purcaru din Borlești-Neamț, ne seri« t 3a armatei! o «mnoștinți ca anume dări ale Statului trebue să plătim. Perceptorul când vine la casele noastre, ne sechestrează și ne ia cât vrea Și noi ne minunăm cum se petrec lucrurile căci ai*S nu este De usa percentici și niciodată nu s-a nus“. Din comuna BrătărStî. jud Dâmbovițani se semnalează că perceptorul se poartă cu contribuabili ca ne vremea lui Alexandrini Astfel el impune pe cărăuții săraci din sat, care nu posedă decât o căruță și o pereche de boi întocmai ca pe negustorii sau pe bopații din comună, pe care ,de altfel, ii ocolește la impuneri și încasări. Mai mult chier, el a trecut la sui’sări și sechestrări, inclusiv a căruței și boior oamenilor săraci în timp ce industriaS îl N. Rizescu din localitate, care are de plată 7 milioane de lei, nu este nici măcar deranjat cu prezenta d-lui perceptor”. Dintr’o serie de sate, locuitorii ne arată că tocma acridenti ai fiscului, care se dedau la abuzuri, sunt in frunte ațâțătorilor împotriva guvernului, și în fruntea răspândirilor de svonuri mincinoase. Prie basa plângerilor satenilor, tovarășul Vîrdîe Luca, ministrul Finanței ior, a dispusa plata depozitelor în rafie și repararea nedreptăților , acolo unde au fost săvârșite. Tovarăși, Paridul Muncitoresc Român, cere activiștilor săi să-și plece urechea și să asculte glasul poporului. Lămurind și învățând massele, noi trebue la rândul nostru să învățăm dela masse, dela popor. Iar ceea ce învățăm să știm să folosim în interesul țăranilor, al muncitorilor, al tuturor celor ce muncesc cu brațele și cu mintea. Fren îsvățăîBe pe țărani să muncească și să lupte 1 în așa fel încât să ajunpă să nu mai știe ce este sărăcia, încât țăransul să-și aibă în gospodărie fel tot ce-i trebueș fie, să aibă vite puternice șî urcete bune, să-i fie, „casa casă și masa masă** — să i fie vîsla înmestratefiă șî conii* sătul, îmbrăcat?, sănătoși și luminați. Este o datorie a tnteror membrilor Partidului Muncitoresc Român să șî însușească temeinic linia Partidul«? în problema țărănească, săămestoiască țărănimea asupra măsasii«lor luate de Guvern în folosul gospodăriei fără nașii, să combată fără el« țare actele de prevenire ale elementelor «tușmănu’i se recjîmn',nî șî țărănimii, să muncească neobosit pentru întărirea încrederii reciproce și alianței dintre clasa muncitoare șî muncitoare. Partidul Muncitoesc Român și Frontul Democrației Populare apară interesele gospodaiei ță ănești D. minstru GHEORGHIU-DEJ Secretarul general al rartidului Muncitoresc Român