România Liberă, martie 1948 (Anul 6, Nr. 1084-1110)

1948-03-18 / nr. 1098

kwí»far­ r­A__ P­RECIZĂRILE d-lui gh. gheorghiu-dej SECRETARUL GENERAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÂN ALM CÂTORVA PROBLEME PRACTICE ALE AVANIEI DINTRE CLASA MUNCITOARE ȘI TARANȚIE La ultima dintre ședințele cure­nte ale activului Comitetului Cen­tral al Partidului Muncitoresc Ro­mân d. Gh. Gheorghiu-Dej, secreta­rul general al Partidului Muncitor­esc Român răspunzând la unele în­trebări puse de tovarășii prezenți In legătură cu problemele practice ale muncii Partidului la țară a făc­ut următoarele precizări: TOVARĂȘI, Alianța între clasa muncitoare și ță­rănime a făcut a face parte din preocu­pări permanente ale Partidului nostru și trebuie considerată ca o problemă de bază a politicii generale a Partidului șir neîntrerupt de bătălii duse împotriva reacțiunii, care încerca să izoleze clasa muncitoare de aliatul său firesc. Consolidarea acestei alianțe a rămas ca o sarcină de frunte a Partidului nos­tru, pe care trebuie să o realizăm In munca noastră de fiecare zi — și asu­­ I Muncitoresc Român. Realizarea ei în­­­pra acestui lucru vreau să insist în râs­­întreaga perioadă scursă dela 23 August s­punsul pe care trebuie să-l dăm intre­ 1944 și până astăzi este rezultatul unui­­ țărilor puse de unii tovarăși. In ce constă politica de consolidare a alianței intre clasa muncitoa­e și țărănime, dusă d­e Partidul Muncitoresc Român In ce constă politica Partidului nos­tru în ce măsuri practice a luat in ve­derea consol­dării acestei alianțe? La această întrebare putem răspunde ? Prin cele realizate de Partidul nostru in d­osul țărănimii In pr­mul loc trebuie să vorbim des­pre acțiunea clasei muncitoare, in alianță cu țăran mea, pentru îndeplinirea sar­cinii pusă de conducerea Partidului nos­tru, de realzare a reformei agrare, ac­țiune începută puțin timp după 23 Au­gust 1944. Această sarcină a fost realizată ÎM­POTRIVA REACȚIUNII COALIZATE IN FRUNTE CU FOSTUL PARTID NArIONAL-TARANF.SC, ÎMPOTRIVA MAJORITĂȚII REACȚIONARE DIN GUVERNUL DE ATUNCI, CARE, CA REPREZENTANTA A MOȘIERILOR ȘI BANCHERILOR, SE OPUNEA ÎM­PĂRȚIRII PĂMÂNTULUI LA ȚARANI Prin acțiunea comună a clasei munci­toare și a țărănimii, pământul moșierilor a fost expropriat și împărțit la țăranii săraci sau fără pământ. Pe pământul expropriat de la mo­șieri, țărani fără pământ au pu­tut întemea 400 m­i nouă gospo­dării, iar alte 500 mii gospodar­i mici și-au sporit și întărit proprie­tatea mulțumită importantei su­prafețe de pământ expropriat ce le-a fost adăugată. Un alt factor al întăririi alianței dintre clasa muncitoare și țărănime a fost lupta pentru democratizarea puterii de stat, pentru izgonirea din fruntea primărilor, a prefecturilor și altor instituții pubi­ce, a elementelor reacționare și pentru în­locuirea lor cu oameni devotați interese­lor poporului. Acesta acțiuni comune au dus la în­tărirea încrederii țărănimii în forța po­litică a clasei muncitoare și au contribuit în mod hotărîtor la închegarea alianței dintre clasa muncitoare și țărănime Toate acestea arată cu prisosință cât de sustin este poziția Partidului nostru în legatură cu țărănimea, pe care o con­sideră o torță, un rezervor uriaș de e­­n­ergii, care pot și trebue să fie puse în slujba democrației, a păcii și ridicării bu­ne stări a poporului. Spre deosebire de partidele burgheze­bună de exploatat, ca pe o masaj electo­rală, __avant-garda clasei muncitoare a fost și este dimpotrivă acea forță poli­tică consecventă căreia i se datorește nu numai desrobrea țărănimii de sub jugul exploată­ri și asupririi politice a moșieri­lor și bancherilor, dar și chemarea ei la viața politică, la gospodărirea treburilor obștești. Dar partidul nostru, ca avant-gardă a clasei muncitoare, ca forță politică con­ducătoare a țării noastre, credincioasă angajamentelor sale față de țărănime, nu s-a mărginit în acțiunea sa de întărire a alianței dintre muncitori și țărani nu­­­­mai la înfăptuirea reformei agrare . Pornind de la aprecierea că reforma a­­­­grară și întărirea gospodăr­ilor țărănești este o sarcină strâns legată de reface­rea economică a țării. Partidul nostru a inițiat și organizat nenumărate campanii la care au luat parte sute de mii de mun­citori ajutând țărăn­mea să-și lucreze pământul, rep­rându-l și oferindu-i mașini și unelte agricole. Astfel clasa muncitoare a păs­trat un contact permanent cu a­­rmata sa, țărănimea, ceea ce i-a dat putința să-i cunoască nevoite, s-o ajute pentru a-și reface și întări gospodăria, să o tomneze și s-o indrumeze pe calea indicată de partid, pe calea bunei stări mate­­riale și a cultur­i. Această linie pol­iică a stat și stă la temelia nenumăratelor acte ale guver­nului și parlamentului țării, fiind întărită cu prilejul congresului Partidului Mun­citoresc Român și îmbrățișată de forțele politice care alcătuesc Frontul Demo­crației Populare. In proectul de Constituție care vine să consfințească cuceririle de­mocratice ale clasei muncitoare, ale țărănimii și ale întregului popor, se prevede cu toată limpezimea că „pământul aparține celor ce-l mun­cesc” și că ,,Statul protejează pro­prietatea de muncă țărăneascăi*­ Aceasta dă posibi­lîrie fiecărui membru al Partidului nostru să fă­ aiurească «i să convingă țărănimea fi­i moșierești aparținând trecutului, care au a noastră despre rob­i 8* Importanta mut țărănimea departe de viata poli-­ gospodăriei țărănești in acțiunea de i­ă și au considerat-o doar ca pe o massă refacere economică a țării „Pământul a fost luat de la moșieri și dat tiranilor, nu neutrii ca si li-l mai la cineva vreodată, ci pentru ca să-l lucreze și să-l stăpânească cu familiile și cu copiii lor velți miezul acestor clevezi«, veti găsi Înăuntru veninul de viot al «I foștilor moșieri expropriați Și al v*­­­or «ar* fm­eens cuib «păsare economică și politică majorită««*» ță­rănimii noastre. Pe acești clevetitori, țăranii sin­guri ar putea să-i întrebe: Cine-i plătește pe cei care duc șoaptele de la ureche la ureche și din casă in casă? Cine are interesul să a­­ducă neliniște in sânul familiilor țăranilor noștri? Aceștia nu pot fi alții decât dușmanii țărănimii. Ei își inchipue că țărănimea noastră nu are ținere de minte, că ea a uitat trecutul, că ea poate fi amă­gită cu basme de adormit copiii. Țărănimea insă nu poa­­te să uite că pământul a fost luat de la moșieri și dat țăranilor. Este limpe­de ca­re-a fost dat nu pen­tru ca să fa mai în cineva vreodată, ci pentru ca să-l lucreze și să l stăpânească cu fam? Jiîe și cu copiii lor. Țărănimea nu poate să uite de plugurile, de uneltele agricole pe care le-am trimis, de sămânța pe care i-am dat-o, cu care am aju­tat-o să însămânțeze pământul. Și ea nu poate uita nici sforță­rile pe care statul democrat le-a făcut in timpul secetei, aducând porumb și grâu din Uniunea So­vietică și din celelalte țări vecine, pentru a salva de la moarte sute de mii și milioane de suflete. Ea își aduce bine aminte că sta­tul a luat de la cămătari pămân­turile pe care le smulseseră țăra­nilor din satele însecetate și le-a înapoiat țăranilor care fuseseră nevoiți să le vândă pe o baniță de porumb. Este limpede că toate a­ceste», statui $1 clasa «mun­cotoare le-au făcut tocmai pentru a ajuta pe țărani să-și stăpânească și să-și întărească gospodăria. „Cum am spulberat noi nea­m­orile pe care vrăjmașii democrației ți țărănimii le răspândesc la sate" ! Faptul că pe seama exproprierii anoOierimii au fost împroprietăriți sute de mii de țărani ajutorul pe ca­re guvernul și clasa muncitoare o dau celor câteva milioane de gospodării țărănești mici și mijlocii, participarea activă a țărănimii la conducerea tre­burilor obștești — toate acestea stâr­nesc furia înverșunată a acelora c are își văd răpită Pe veci posibili­tatea de a mii asupri massele țară” post. Dușmanii regimului democrației noastre populare Și al țărănimii caută prin minciună, să înșele țărănimea răspândind svon­uri pentru a provoca neliniște, pentru ai împiedica pe țărani să-și muncească in liniște îi în încredere pământul, pentru a_l îm­piedica să_și vadă de gospodăria lor. Să se bucure de rodil muncii lor. ^ Vechea și cunoscuta mi­nciună răspândită în timpul alegerilor din Noembrie 1946 de către dușmanii țărănimii și democrației, cum că după aleger- țăranilor li se va lua pământul și vor fi puși să mănânce împreună cu femeile și cop­ii vor deia cazan, este folosită și în ac­tuala campanie electorală. Se știe de toată lumea ca ace­ste născociri au fost risipite odată cu înfrângerea reacțiunii în ale­gea și că țăranii au rămas stă­pâni pe pământul lor și pe gospo­dăria lor, ar în ce privește che­st­a cu cazanul, din el, li se ser­vesc mâncare tocmai dușmanlor democrației, ai clase muncitoare și a­ țărănimii, care au fost pe­depsiți și tr­miși la închisoare pentru trădare și spionaj în fa­voarea dușman­lor de peste ho­ta­r a țării noastre. Dar la fel dacă vă amintiți tova­răși, s’au petrecut lucrurile după reforma mone­ară, când dușmanii bunei stări a poporului, dușmanii re­gimului nostru răspândeau minciuna că mai v­re încă o reformă moneta­ră, minciună care țintea să slăbească încrederea țărănimii noastee în mo­neda națională și care a se îăort ©a timp de câteva luni țăranii să aducă mai puține produse la oraș ca să le vândă, ceea ce i-a păgubit in primul rând pe ei. Acesta a fost svonul. Dar cai» a f ost realitatea? Cea de "o dom reformă monetară pe care o anunțau raspânditorii de svonuri, nu s*a produs, moneda noa­stră s’a trmt țărani au căpătat din ce in ce mai multă încredere in monedă. Dovadă, tovarăși, sunt pro­dusele, cu care vin țăranii la oraș, ca să se vândă. Pe banii căpătați cu această monedă națională întârstă e­e pot să-și procure azi produse indu­striale din ce în ce mai multe Ba chiar după reforma monetară am­ reușit să trimitem la sate, prin mij­­loc­rea cooperativelor, o cantitate de mărfuri industriale ce-i drept încă mică dar totuși o primă cantitate în valoare de 3 miliarde și un sfert lei, la prețuri care nu numai că s­au menținut dar dau și semne de scă . Toate acestea au dat țărănimii noa­stre încrederea în monedă. Mai mult, tovarăși trebue să vă spun că­ depu­nerile de bani la Casa de Economii (O E. C.) au început să devină din ce în ce mai numeroase, crescând în ultimele luni de câteva ori. Cu ce am răspuns noi acestor năs­cociri? . . . Simplu: noi am muncit n­oi noapte pentru a produce cât mai multe bu­nuri Industriale, pentru a pune or­dine în economie, pentru a pune ca­­păt speculei deșantate, lovind un sol*­­cvjianti­sî în sabotori Astfel am întărit ncredere» în mâid­a națională chiar în ochii ad­versarilor voștri autori­ acestor m*n- Cj­unî Leuț a devenit leu $i se vă întări în fiecare zi pe măsură ce vom mări din ce în ce mai mult cantita­­te ® de bunuri pentru asigurarea ne­voilor de consum al ® masselor popu­lare de la orașe și sate. Iată, tovarăși, cum stau lucrurile cu neadevăruri !® pe care vrăjmașii regimului de democrație populară le răspândesc printre țăran­­ii pe care voi le-ați semnalat In «casată ședin­ță. I­D&ct ;*up«$ eoîffist to «m» «site Regimul de­­ lezare și cumpărare a produselor ag­icola TOVARĂȘI, Tin si lămuresc două probleme care — după cum au arătat «t în­trebările puse de voi aci — intere­sează in mod deosebit țărănimea noastră in momentul de lați­st­­­­erne: REGIMUL DE VANZARII ȘI COMPARARE A PRODUSELOR AGRICOLE ȘI ÎNCASAREA IMPO­ZITELOR. Se știe de toată lumea că apr tre­cut pr la doi ani de secetă, cum­ nu a mai cunoscut țara noastră, ani la care producția de alimente a fost așa de red­usă, încât guvernul s’s văzut nevoit să ia măsuri pentru a împiedica risipa, să introducă rațio­nalel consumului de produse ali­mentare, să împiedice specula de cereale și sacrificarea vitelor atât de necesare gospodăriilor țărănești, și săe asigure prin colectarea unei cote obligatorii, aprovizionarea ță­rii. In primul rând a regiunilor bân­ iuite de secetă, și a muncitorilor cari au dat atât ajutor țărănimii noastre. Dușmanii muncitorimii și țărăni­mii, speculând greutățile alimenta­re prin care trecea țara, cât și unele nemulțumiri care s’au produs intre tăi­ari în legătură cu colectările, cău­tau să împiedice aprovizionarea o­­rașelor, a regiunilor bântuite de se­cetă, a muncitorimii din uzine, mine si fabrici, care era angajată in ma­rea bătălie de refacere a economiei nationale. Ei făceau aceasta în sco­pul de a slăbi încrederea clasei mun­citoare in aliata sa țărănimea si de a surpa prin aceasta Însăși temelia regimului nostru de democrație populară. Despre unele încălcări trebue să recunoaștem tova­răși ca în afară de împrejurările arătate mai sus, în perioada co­lectărior s’au produs un șir întreg de încălcări ale dispozițiunilor gu­vernului, încălcări pe care am pu­tea să le grupăm în două mari ca­­tegorii și care au contribuit să producă o serie de nemulțumiri în rân­ourile țăranilor. Din prima categorie fac parte înrău­ă»­ițe săvârșite de acele ele­mente ale aparatului de stat și ale altor organe, elemente care, deși de bună credință au depășit din nepricepere dispozițiunile organe­lor superioare. Din a doua categorie fac parte abuzurile săvârșite de elemente duș­mănoase regimului democratic, ră­mase sau strecurate in aparatul de stat. Aceste elemente, ocolind intenționat pe marii producători de produse agricole, au silit mi­cile gospodării țărănești să predea cote de cereale peste posibilitățile lor. Aceste abateri și abuzuri au produs nemulțumiri justificate. O parte din aceste nemulțumiri ne-au fost semnalate atât de acti­viștii Partidului Muncitoresc Ro­mân, de membri ai Frontului Plu­garilor cât și de sătenii înșiși. Astfel, totri o scrisoare adresată ziarului „SC­ÂNTEI­A” organul cen­tral al Partidului nostru, săteanul Ioan Alexandru Năstase din comu­na Surdulești, jud. Teleorman, pro­prietar a 3 ha. de pământ, se plân­ge că de pe suprafața de 1 și luni., ha. pe care a însămânțat-o cu po­rumb și pe care a avut o recoltă proastă datorită lipsei de ploaie tn acea parte a satului, Comisia Inte­rimară l-a obligat să dea 450 kgr. ți abuzuri împotriva Guvernului porumb, cerându-I să cumpere la orice preț cantitatea de porumb care nu i se ajungea. »Eu înțeleg rostul colectării, că este pentru țară’* — scrie țăranul — „dar cred că rostul ei nu este așa cunt înțelege Comisia Interimara”. Trebue să ne declarăm, tovarăși nu totul de acord cu această părere exprimată­­ de săteanul loan Ale­xandru Năstase. Plângeri asemănătoare au adresat pe aceeași cale sătenii Crișan Ioan, din com­. Pauliș-Aradi, Lezine loan, din comuna Caragiu-I Tun­edoara Glișcan Gheorghe din com­. Plopeni- Botoșani si alții. Săteanul Măiurică Gheorghe, din comuna Susani, jud. Dâmbovița ne arată că primarul satului impune la cote mari de porumb pe țăranii să­raci, cărora grânele nu le ajung vie, pentru hrană și vite, in timp ce desi bogații satului se mulțumește cu mult mai puțin decât pot da aceștia. Asemenea fapte au fost constatate și de către organele economice de control, care, de pildă în comuna Pogăneșt­i-Tu­tova au constatat că moșierul colonel Carapeanu nici nu a fost trecut de Comisia interimară pe tabelul de predări, in timp ce țăranilor săraci li s-’a impus să dea porumb fără să țină seama de po­sibilitățile lor. Pe de altă parte, atât Comitetul Central cât și presa noastră au pri­mit scrisori în care o seamă de ță­rani se plâng că nu li s’au achitat sumele datorate pentru cereale de organele INCOOP-ului. Aceste încălcări sunt cu atât mai nejustificate, cu cât Statul a pus la dispoziția organelor colectoare sume considerabile de bani pentru cumpă­rarea de poru­mb. Alte abuzuri au fost săvârșite de către elemente ale Controlului Eco­nomic care, aplicând în mod nepr­i­­ceput dispozițiile Ministerului Indu­striei și Comerțului, au stânjenit pe alocuri, — în anumită măsură — vânzarea diferitelor produse agrico­le ce au căutare la oraș. „Noile măsuri ale Guvernului înlătură toate neajunsurile amintite" Toate aceste neajunsuri care au putut vremelnic nemulțumi pe ță­rani­ au fost în mare parte și vor fi înlăturate în urma măsurilor pe care guvernul a înțeles să le ia. Printre aceste măsuri trebuesc arătate acelea prin care țăranii își pot vinde liber și nestingherit ce­realele și produsele gospodăriei lor potrivit deciziilor întocmite de ‘ Ministerul Industriflc și ßoflMff»* , M ......... Pe ce se întemeiază aceste hotă­­rîri? Aceste hotărîri se întemeiază pe sporul considerabil al cantității produselor agricole din anul trecut și în primul rând pe recolta ex­cepțională de porumb. Dacă ținem seama de faptul, ca anul 1947 ne-a dat o recoltă de 524.000 vagoane de porumb și de 150.000 vagoane de cartofi, 33.000 de w#»ajM> de stolrat spaneiufi fi 7.400 vagoane de sfeclă de zahăr, putem spune că tn deosebi datorită recoltei bogate de porumb și floa­rea soarelui situația poate fi consi­­derată ca mulțumitoare. Belșugul de porumb și de nutreț a avut ca urmare o refacere rapidă a numărului animalelor și păsărilor de curte în comparație cu anul tre­­cut " Recensământul făcut la începutul acestui an arată că numărul bovi­nelor a crescut față de anul trecut dela 3.100.000 la 4.300.000 (mai mult decât în 1938), al cailor de la 800.000 la 900 000, al porcilor dela 1.100.000 la 1.500.000, al oilor și ca­prelor de la 7.390 000 la 11.500.000 (mai mult decât în 1938) al păsări­lor de curte de la 11.900.000 la 15.800.000. Acest belșug de produse agricole de tot­ felul trebuia să ducă și a dus la întărirea pozițiilor economice ale gospodăriei țărănești. Asta înseamnă că atât populația de la orașe, cât și cea de la sate, pot să consume mai multe alimente: mai mult mălai, mai multă carne, mai multă untură, mai mult ulei, mai multe ouă, mai multă brânză, mai mult zahăr, etc. La această situație favorabilă se adaugă faptul că după toate preve­derile, în anul 1948 vom avea o re­coltă bună. Intr’adevăr, în toamna anului trecut s’au însămânțat cca 2.700.000 hectare și s’au făcut ogoare pentru însămânțările de primăvară de cca 2.400.000 hectare, iar în ianuarie s’au mai făcut alături de peste 200.000 ha. Suprafața ogoarelor din toamna anului 1947 este aproape de trei ori mai mare d<­cât cea mai mare suprafață arată în trecut. Cerealele de toamnă semănate în condamni bune au răsărit la timp, au înfrățit bine și au ieșit din iarnă fără pierderi. Pentru a mări suprafețele în­sămânțate cât și pentru a veni in ajutorul iău­mimii. Guvernul a ho­­tărît ca o suprafață importantă de pământ arab­ din rezervele Sta­tului nel­uadrate în REAZIM si fie date anul acesta în folosința țăranior cu pământ puțin sau fără pământ, ce doresc să se însă­mânțeze. Darea lor In folosință se va face prin comitetele gospodărești. Țăranii, cari vor munci aceste loturi, luând patru cincimi din recoltă și dând statutul numai o cincime din recoltă, ca plată. Pentru a da putința ca toate terenurile să fie lucrate, guvernul a hotărît ca proprietarii, care au întindere mai mari de pământ de­cât posibilitățile proprii de a se lu­cra să poată angaja pentru mun­ca pământului lucrători pe bază de bună învoială. Dacă, totuși, acești proprietari vor arăta l­psă de interes sau rea voință, lăsând neînsăm­ânțate . Toate cele arătate îndreptățesc să credem că muncind cu sărgu­ință, vom avea in anul 1948 o recoltă buna Belșugul de produse vegetale și ani­male, pe de o parte ca și perspectiva unei recolte bune, pe de altă parte, au avut ca urmare o sporire a cantității­­ produselor agricole vândute la orașe și o scădere simțitoare și continuă a pre­țurilor. Iată împrejurările cari au făcut po­­sibi, tovarăși, să trecem la luarea mă­surilor amintite mai sus. Ele vor contribui nu num­ai la intensificarea schimburilor între oraș și sat, ci și la o oîtenire trep­tată și continuă a produselor agri­cole și industriale. Se știe că aprovizionarea cu porumb și grâu a orașelor și centrelor indus­triale până după noua recoltă este asi­gurată, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a produselor agricole puse în vânzare de țărani vor putea fi valo­rificate la export, pentru a procura tn schimb mașini, instalații și unelte nece­sare industriei și agriculturii. Partidul Muncitoresc Ro­mân și celelalte forțe de­mocratice cu care colabo­­trează în cadrul Frontului Democrației Populare, sunt pătrunse de hotărî­rea de a apăra interesele gospodăriei țărănești, a­­jutând-o să contribue du­pă puterile ei la întărirea economică a țării. In a­cest scop noi treime să a­­jumtăm gospodăril­e țără­nești să-și valorifice in mod avantajos prisosul, pentru a-și procura în schimbul lui cete trebuin­cioase gospodăriei. Tovarăși, și trecem acum la girofd­em* încasării impozitelor,, Dospi» ** e*to .«oria?, Est? !«H, parte din suprafețe, aceste supra­fețe vor fi atr­buite anul acesta, de către comitetele gospodărești, țăranilor cu pământ puțin sau fără pământ în aceleași condiț­uni în care statul dă în folosință loturile sale. Tot pentru a mărfi su­prafețele însămânțate cu grâu — pentru a putea a­­vea deci mai multă pâine — guvernul a obținut de la Uniunea Sovietică 39­ 699 tone de grâu de primă­vară selecționat pentru sămânță, care a și înce­put să fie distribuit țăra­nilor. Țăran­ilor lipsiți de mij­­losce, ACEASTĂ SAMARE­­ȚA LI SE DA PE CRE­DIT, urmând s’o înapo­ieze în natură, după re­coltă. In plus, sămânța din țară pe care o are fi Mini­­sterul Ae­r Sculturii, va fi dată tot pe credit țărani­lor lipsoft de mijloace, mai ales, de felul cum unele elemente în aparatul fiscal aplică legile referi­toare la încasarea impozitelor. Elemente ■ reacționare și corup­te rămase in rândul agenților fiscului de pe urma vechei condu­ceri a Ministerului de Finanțe, căl­când instrucțiunile tovarășului Va­sile Luca, M­aistrul Finanțelor, au săvârșit intenționat nedreptăți și samavolnicii pentru a prei­a agita­ții printre țărani. Astfel săt­­anul Niță R. Dragotă din comuna GalteeJ Ware, jud. Dolj, în scri­oarea sa adresată ziar sülul .,SCÂNTEIA”, arată că­ ne­­putând să plateasca momentan restul de împozit, nu mumai că nu a obtinut păsu­rea cerută, dar Dercentorul i.a luat asternuturile dene naturi haina sî fata de masă ca să le vândă. Săteanul s’a adresat Partidului Muncitoresc Ro­nân, de care ..știe că suntă pentru dreptate”. Țăranul Constantin D. Vasile, din comuna Corlătești-Prahova, a­­rată că a arătat pentru o carte de pământ impozitul în natură fixat. , No, țăranii”, spune el. „am dat aceste cereale fără nici o discuție, pândîndu-ne că țara are nevoie de ele și știind ca tot pentru noi plătim”. Agentul fiscal nu a vrut însă să țină seama de impozitul clătit în natură — pentru care țăranul a­­vea bonuri­—și l-a cerut pentru a­­ceiași suprafață de pământ, im­pozitat și în bani. . Scriindu-vă” adaugă Constan­­ti­n D. Vasile, „mă fac ecoul nu­meroșilor țărani care sunt în a„ stă situație“. Săteni) I. M Diaconaru, V I. Purcaru și M»ri» Purcaru din Borlești-Neam­ț, ne seri« t 3a arm­atei! o «mnoștinți ca anume dări ale Statului trebue să plătim. Perceptorul când vine la casele noastre, ne sechestrează și ne ia cât vrea Și noi ne minunăm cum se petrec lucrurile căci ai*S nu este De usa percent­ici și nici­odată nu s-a nus“. Din comuna BrătărStî. jud Dâm­­bovița­­ni se semnalează că­­ per­ceptorul se poartă cu contribua­bili ca ne vremea lui Alexandrini­ Astfel el impune pe cărăuții să­raci din sat, care nu posedă decât o căruță și o pereche de boi în­tocmai ca pe negustorii sau pe bopații din comună, pe care ,de altfel, ii ocolește la impuneri și în­casări. Mai mult chier, el a tre­cut la su­i’sări și sechestrări, in­clusiv a căruței și boior oameni­lor săraci în timp ce industriaS îl N. Rizescu din localitate, care are de plată 7 milioane de lei, nu este nici măcar deranjat cu pre­zenta d-lui perceptor”. Dintr’o serie de sate, locuitorii ne arată că tocma acri­d­enti ai fiscului, care se dedau la abuzuri, sunt in frunte­ ațâțătorilor împo­triva guvernului, și în fruntea­ răs­­pândiri­lor de svonuri minci­noase. Prie basa plângerilor sa­tenilor, tovarășul Vîrdîe Luca, ministrul Finanței ior, a dispusa plata d­­epo­­zitelor în rafie și repara­rea nedreptăților , acolo unde au fost săvârșite. Tovarăși, Paridul Muncitoresc Român, cere activiștilor săi să-și plece urechea și să asculte glasul poporului. Lămurind și învățând massele, noi trebue la rândul nostru să învățăm dela masse, dela popor. Iar ceea ce învățăm să știm să folo­sim în interesul țăranilor, al munci­torilor, al tuturor celor ce muncesc cu brațele și cu mintea. Fren î­svățăîBe pe țărani­­ să muncească și să lupte 1 în așa fel încât să ajunpă să nu mai știe ce este să­răcia, încât țăransul să-și aibă în gospodărie fel tot ce-i trebueș fie, să aibă vite puternice șî urce­te bune, să-i fie, „casa casă și ma­sa masă** — să i fie vîsla înm­estratefiă șî conii* sătul, îmbrăcat?, sănătoși și lu­minați. Este o datorie a tnteror membrilor Partidului Muncitoresc Român să șî însușească temein­ic linia Partidul«? în problema ță­rănească, să­­ămestoiască țărănimea asupra măsasii«­lor luate de Guvern în fo­losul gospodăriei fără­ nașii, să combată fără el« țare actele de prevenire ale elementelor «tușmă­­nu­’i se recjîmn',n­î șî țărăni­mii, să muncească neobo­sit pentru întărirea încre­derii reciproce și alianței dintre clasa muncitoare șî muncitoare. Partidul Muncito­esc Român și Frontul Democrației Populare apară interesele gospoda­iei ță ănești D. min­stru GHEORGHIU-DEJ Secretarul general al rar­tidului­ Muncitoresc Român

Next