Romînia Liberă, ianuarie 1960 (Anul 18, nr. 4734-4758)
1960-01-14 / nr. 4743
Pag- 2-a Efltreprißderüe economice sült sorsé de venituri ia minei íocai Se găseau și se mai găsesc în regiunea noastră resurse locale care nu sunt puse încă în valoare. Mă refer în special la a acele resurse locale trai mici de la sate, pe care întreprinderile de industrie locală la nivel raional nu aveau posibilitatea să le pună în valoare sau le valorificau insuficient. De aceea, propunerea venită din partea sfaturilor populare din 8 raioane ale regiunii noastre — în urmă cu doi ani — de a se organiza mai multe întreprinderi economice săteşti a fost luată in discuţia comitetului executiv al sfatului popular regional care a găsit-o judicioasă. Ea oferea, posibilitatea unei mai bune folosiri a resurselor locale şi era menită să contribuie la creşterea competenţei sfaturilor populare comunale. In acest scop de altfel, s-a luat măsura ca întreprinderile săteşti să fie subordonate sfaturilor populare comunale, majoritatea din ele fiind conduse direct chiar de preşedinţii de la comune. Astfel au luat fiinţă în regiunea Stalin în anul 1957, 18 întrepinderi economice săteşti. Ţinîndu-se seama de bogăţiile locale pe care Ie pot pune în valoare, întreprinderile economice săteşti au fost profilate pe mai multe ramuri. Activitatea variată a acestor întreprinderi cuprinde fabrici de cărămizi şi ţiglă, cariere de piatră, balastiere (nisip, piatră), îngrăşătorii de porci, crescătorii de oi, staţiuni de montă mori, prese de ulei, darace, joagăre, băi comunale, ştranduri, etc. întreprinderile săteşti al căror număr a crescut anul trecut la 21, îşi au asigurată materia primă din resursele naturale locale, iar in ceea ce priveşte materialele dirijate de care au nevoie (lubrefiante, combustibil, etc.) primesc repartiţii de la raioane sau se aprovizionează direct din fondul pieţii. Chiar o sumară analiză a activităţii lor economice din primii ani, ne îndreptăţeşte să afirmăm că s-au obţinut rezultate mulţumitoare. La sfîrşitul anului 1957, deci numai după o activitate de 7-8 luni, cele 18 întreprinderi săteşti şi-au încheiat bilanţul cu beneficii în valoare de 900.000 iei, un an mai tîrziu — 1958 — beneficiile fiind de 1.329.590 lei. Timestrul III al anului trecut s-a încheiat cu beneficii de 1.008.764 lei iar niciuna din cele 21 întreprinderi economice săteşti n-a lucrat cu pierderi. Întreprinderea din Hăghig , raionul Codlea, care are o carieră de nisip, un atelier de împletituri din nuiele, unul pentru confecţionarea măturilor, o crescătorie de oi a realizat un beneficiu de 115551 iei, iar la cea din Merghindeal, raionul Agnita avînd două mori, o crescătorie de oi, două bascule, o baie comunală, beneficiile se cifrează la 109.180 lei. Interesant de menţionat este faptul că 40 la sută din beneficiile realizate de ele intră în bugetul sfaturilor populare comunale care folosesc aceste sume pentru diferite lucrari gospodărești iar restul rămîne la dispoziția întreprinderilor pentru dezvoltarea lor. Pornind de la aceste rezultate exprimate în cifrele arătate mai sus și care dovedesc eficacitatea organizării acestor întreprinderi, contribuţia lor la dezvoltarea economică a comunelor se pot trage cîteva concluzii. — In primul rînd, aşa cum arătam la începutul articolului, întreprinderile economice săteşti au reuşit să pună în valoare o serie de resurse locale: cariere şi cuptoare de var ce nu erau folosite, trestia, etc. Totodată întreprinderile săteşti au cuprins în activitatea lor o serie de ateliere mici care prelucrează materiale locale şi produc lucruri de uz casnic, cum ar fi atelierele de împletituri, ca şi prestări de serviciu care cuprind mori, prese de ulei, băi comunale, ştranduri, bascule. In legătură cu cele 27 mori ce aparţin acum întreprinderilor economice săteşti trebuie spus că soluția găsită pentru conducerea lor de către aceste întreprinderi ni se pare cea mai potrivită. Înainte, cînd morile erau conduse de întreprinderile raionale de industrie locală, ele puteau fi cu mare greutate controlate — o singură întreprindere avea 30 sau 40 mori aşezate la mari distanţe de sediul raionului — şi nu-şi realizau planul Acum, morile întreprinderilor săteşti au devenit rentabile, îşi îndeplinesc planurile Printre ele pot fi amintite morile din Alţîna, Vulcan. Datorită faptului că au devenit rentabile şi contribuie la realizarea beneficiilor, conducerile întreprinderilor săteşti au putut învesti Dani în repararea utilajului morilor. Asemenea reparaţii se fac de pildă la Bruiu, la Saschiz se cumpără un motor electric pentru moară, iar la moara din Homorod’ s-a introdus lumină electrică. Un lucru nou în activitatea întreprinderilor săteşti este înfiinţarea crescătoriilor şi îngrăşătoriilor de animale. In momentul de faţă crescătoriile dispun de 123 porci, 2.330 oi, 53 berbeci, 478 miei, 14 cai, un mare număr de păsări care aduc venituri frumoase întreprinderilor. Putem da ca exemplu în acest sens crescătoriile de animale din raionul Agnita , Alţîna, Bărcuţ, Bruiu, Ciucuil, Merghindeal. Mai sunt activitați pe care le pot cuprinde întreprinderile săteşti. • Ne-am gîndit la acest lucru şi ne-am propus dezvoltarea lor. Avem posibilităţi să mărim numărul lor în anul viitor, la 24 şi să punem astfel în valoare noi resurse, locale cum ar fi cuptoare de var (Cristian şi Apaţa) cazane de ţuică, să creăm mai multe ateliere care să deservească populaţia de la ţară (ateliere pentru văruit şi zugrăvit, de pildă). Nu pot încheia cele cîteva consideraţiuni asupra activităţii întreprinderilor economice săteşti fără să amintesc de necesitatea unei hotărîri menită să legifereze existenţa întreprinderilor economice săteşti. Experienţa lor e de acum bogată şi socotesc că se poate încheia faza experimentală a activităţii lor. Aceasta cu atît mai mult, cu cît comitetul executiv al sfatului popular a! regiunii Stalin vrea să dea acestor întreprinderi o dezvoltare mai mare* corespunzătoare posibilităţilor existente în regiune. Mihai Schuster vicepreşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Stalin Descoperirea minerului Lupșa (Urmare din pug. la) lonită — au declarat ei. Dar noi n-avem căderea să ne amestecăm. Duceți-vă la „Olga Bancie“. La „Olga Bancic“ . Ce să mai caute acolo ? Directorul îi spusese limpede, fără echivoc: ,,nu ne interesează !“. Că I. Diaconescu nu avea dreptul să aleagă ce-l interesează şi ce nu, în funcţie de gradul în care i se tulbura lui comoditatea, era un lucru lesne de priceput. Pentru că în locul care era pus trebuia să reprezinte interesele statului. Cum le reprezenta, e evident, în ciuda acestei inerţii, a acestei nepăsări,manifestate de directorul întreprinderii „Olga Bancic“, Ion Lupşa avea convingerea că bentonita pe care a descoperit-o este utilă, că poate fi folosită în producţie. Această convingere i-a fost întărită de o minută, încheiată în vara anului trecut, în care delegaţi din partea Institutului Geologic minier, din partea sfatului popular regional Baia Mare și a uzinei „Gh. Gheorghiu-Dej", consemnau printre altele : „•■•pe Valea Usturoii, la punctul numit Mina Lucaci, se găseşte bentonită în cantităţi mari. După analiza făcută în laborator, bentonita are o putere de filtrare de 99 la sută. Uzina „Gh. Gheorghiu-Dej“ folosește cantități însemnate de bentonita adusă de la Orșova ; făcînd o comandă de 150 de tone către întreprinderea „Olga Bancic“, aceasta n-a fost onorată, s-a refuzat"... Este inexplicabil că după încheierea acestei minute pe care a semnat-o şi inginerul Ştefan Rogojan, de la secţia industrie locală a sfatului popular regional Baia Mare, nu s-au luat totuşi nici un fel de măsuri. S-a constatat că există bentonită, s-a întocmit un act, dar conducerea întreprinderii locale „Olga Bancic“ n-a fost controlată de către sfatul popular regional Baia Mare. Trecuse și prima jumătate a anului 1959. Intr-una din zile, Ion Lupșa s-a întîlnit cu un vechi prieten, cu Alexandru Sălăgean, maistru la uzina „Gh. Gheorghiu-Dej“ și i-a povestit necazul lui. — ...Ascultă Alexandre — i-a spus bătrînul miner. Ce-ar fi să scriem o scrisoare la Bucureşti ? Hai dă-mi o mînă de ajutor. Te pricepi la scris mai bine ca mine... La scurtă vreme după expedierea scrisorii prin septembrie anul trecut, în faţa casei lui Ion Lupşa s-a oprit o maşină. Venise cineva din partea întreprinderii „Olga Bancic". — Haide repede, bade Lupșa. Trebuie să ne-apucăm fără întîrziere să exploatăm bentonita descoperită de dumneata. La întreprindere era forfotă mare. Directorul, Rudolf Iamnițki (Diaconescu fusese schimbat între timp) îl aștepta, ușor nemulțumit: — Ei bade Lupşa, dacă te-ai apucat să scrii la Bucureştii, acum caută-ţi oameni şi să ne dai, pînă la 1 octombrie, 100 de tone de bentonită. Trebuie să le livrăm uzinei „Gh. Gheorghiu-Dej“. Lucrul nu mai suferă amânare. Eu îţi trimit peste cîteva zile carele şi... Să ştii, bade Lupşa, că dacă nu livrezi cele 100 de tone la timp, răspunzi personal de întîrziere. Să nu zici că nu ţi-am spus ! Se pune întrebarea : oare Ion Lupşa trebuie să răspundă pentru livrarea la timp a comenzii ? ...Şi totuşi cele 100 de tone trebuiau livrate... cît mai repede. Dar cum ? Căci lucrările trebuiau supravegheate de un specialist, stratul trebuia măsurat, cu un cuvînt erau necesare în prealabil lucrări de prospectare și explorare, (pe care întreprinderea nu le-a făcut în acești doi ani), apoi urma să se facă exploatarea propriu-zisă. întreprinderea „Olga Bancic“ s-a mulţumit să trimită în loc de specialist un funcţionar de la muncă şi salarii care a decretat cu „competenţă" : — Săpaţi de-aici, până aici... Că cele 100 de tone nu s-au scos cum trebuia, au dovedit-o analizele. Bentonita era amestecată cu argilă şi cu tot felul de impurităţi. In ciuda acestor inconveniente, a fost însă folosită, şi întreprinderea „Olga Bande“ a încasat cîteva zeci de mii de lei de la uzina „Gh. Gheorghiu-Dej“ contravaloarea bentonitei livrate. Cu această ultimă operaţiune, „şantierul“ a fost părăsit. ★ Şi acum, după relatarea acestor fapte, nu e greu să ne dăm seama că teama de nou, cultivarea unor sisteme de muncă din care înflăcărarea, îndrăzneala au fost îndepărtate, s-au manifestat din plin în felul în care au acţionat fostul director (I. Diaconescu) şi actualul director (R. Iamniţki) al întreprinderii „Olga Bancic" Zăcământul de bentonită a fost descoperit de Ion Lupşa. Dar întreprinderea „Olga Bancic" trebuie să cerceteze ea însăşi şi să pună în valoare cît mai multe resurse locale. Să fi uitat oare de această îndatorire şi tovarăşul Emilian Baban, şeful secţiei de industrie locală a sfatului popular regional Baia Mare ? VIORICA CIORBAGIU . Importante venituri prin bună gospodărire HUNEDOARA (de la corespondentul nostru). Anul trecut, întreprinderile de gospodărire orăşenească din regiunea Hunedoara, au desfăşurat o activitate mai bună reuşind să realizeze importante venituriUrmărind îndeaproape ca să îndeplinească planul de producţie cu cheltuieli minime, lucrătorii din aceste unităţi au obţinut peste 13 400.000 lei beneficii numai in 11 luni In felul acesta, planul anual de beneficii a fost îndeplinit cu aproape o lună înainte de termen. Cele mai bune rezultate s-au înregistrat la întreprinderea de gospodărire orăşenească din Hunedoara, unde s-au realizat 8.825.000 lei beneficii în 11 luni. In această perioadă muncitorii şi tehnicienii de la întreprinderea de gospodărire orăşenească din Petroşani au obţinut 2.737.000 lei beneficii. In luna decembrie întreprinderile de gospodărire orășenească din regiune au dat alte importante sume la buget. rRăsfoind presa locala Premiere la teatrele din regiune De curînd, In regia lui Paul Sireteanu, secţia Piatra Neamţ a Teatrului de Stat din Bacău, a prezentat piesa în trei acte ,,Casa din strada Coşbuc nr. 10“ de Florin Vasiliu. Seria spectacolelor cu această piesă continuă cu succes. Un eveniment de seamă a avut loc la Bicaz , primul spectacol de teatru interpretat de un colectiv artistic format din constructori ai barajului hidrocentralei „V. I. Lenin“. Este vorba de piesa „Suflete de hîrtie“ a cărei interpretare s-a bucurat de o vie apreciere din partea publicului. De asemenea, la Teatrul de stat din Bacău se fac intense pregătiri pentru spectacolul cu drama „Năpasta“ de I. L. Caragiale, în regia lui I. G. Rusu. Premiera va avea loc la sfârșitul celei de-a doua decade din această lună. (STEAGUL ROȘU — Bacău). 800 de apartamente în 1960 După ce a construit in anul 1959 cu peste 380 de apartamente mai mult decit în 1958, Trustul regional de construcţii Piteşti a primit în acest an sarcina de a construi peste 800 apartamente. Cu prilejul discutării cifrelor de plan pe 1960, constructorii s-au angajat să realizeze în bune condiţiuni această sarcină şi să obţină însemnate economii de materiale. In vederea realizării acestor angajamente, conducerea trustului a luat de pe acum măsuri pentru organizarea de noi şantiere. Astfel, a început în oraşul Piteşti construcţia unui bloc cu 94 garsoniere; alte lucrări au fost deschise la Rm. Vîlcea şi în celelalte oraşe ale regiunii. (SECERA ŞI CIOCANUL - Piteşti). „Luna sesiunilor de referate" Comitetul subfilialei ASIT Satu Mare a iniţiat „Luna sesiunilor de referate“. In perioada 26 ianuarie — 23 februarie vor avea loc în oraşul Satu Mare sesiuni de referate în următoarele ramuri : metalurgică, a lemnului, uşoară şi alimentară. Referatele ce vor fi prezentate sînt legate de sarcinile izvorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1959 şi vor trata probleme privind îmbunătăţirea tehnologiei, reducerea consumurilor specifice de materiale, folosirea judicioasă a utilajelor şi a suprafeţelor de producţie, etc (PENTRU SOCIALISM — Baia Mare). Chemarea colectiviştilor din Batăr Analizînd zilele trecute posibilităţile de contractare a produselor agricole pentru anul In curs, colectiviştii din Batăr, regiunea Oradea, au hotărît să contracteze următoarele cantităţi de produse agricole : 180.000 kg. grîu, 141.060 kg. porumb, 33.000 kg. floarea soarelui, 2400 kg. lină, 30.000 carne şi 76.500 litri lapte. Cu acest prilej colectiviştii din Batăr au lansat o chemare către toate gospodăriile colective din regiune în vederea contractării cu statul a cît mai însemnate cantităţi de produse agro-zootehnice. (CRIȘANA — Oradea). Romini a libera CRONICĂ FILMULUI TICeasul s-a la miezul oprit nopţii“ Ideea că omul poate birui nu numai frica, nesiguranţa, egoismul, dar şi torturi fizice inimaginabile atunci cînd este conştient de scopul pentru care luptă, este un bun comun al multor filme, îndeosebi a celor inspirate din rezistenţa împotriva fascismului. Filmul bielorus „Ceasul s-a oprit la miezul nopţii" se alătură acestor creaţii nu numai prin ideea, pe care o dezvoltă ci mai ales prin realismul dur al acţiunii. O explicaţie aflăm în aceea că faptele de care s-au slujit scenariştii N. Figurovski şi A. Kucear au o bază reală în evenimentele petrecute pe vremea ocupaţiei fasciste în Bielorusia anilor Marelui Război pentru Apărarea Patriei. Ceea ce a fost însă hotăritor pentru reuşita deplină a acestei, creaţii deosebit de valoroase este arta zugrăvirii caracterelor. Încă de la primele secvenţe filmul aşează pe ocupanţi faţă în faţă cu forţele extrem de active ale partizanilor. Succesiunea imaginilor ni-l înfăţişează pe gauleiterul von Kaunitz sosit la Minsk cu împuterniciri extraordinare şi, imediat sediul din oraş al partizanilor unde sub conducerea energicei Ganna Ivanovna sunt elaborate acţiuni, menite să zădărnicească planurile mîrşave ale fasciştilor. Astfel, personajele — ca de altfel şi evenimentele — înfăţişează spectatorului de la început, două concepţii fundamental opuse care se înfruntă pe toate planurile şi cu toate mijloacele. Varietatea acestor planuri şi mijloace constituie însăşi substanţa pasionantă a filmului, care trezeşte interesul spectatorului şi îl menţine într-o progresivă încordare- Episoade care se împletesc într-o ţesătură artistică deosebit de trainică şi convingătoare îndeplinesc un dublu rol : acel de a constitui o verificare, un nou prag moral pentru caracterele minunate ale partizanilor bieloruşi şi, totodată, un imbold pentru îndeplinirea cît mai rapidă a sentinţei de condamnare la moarte a lui von Kaunitz. Din înţelegerea profundă a primatului concepţiei de viaţă asupra modului de a acţiona al fiecărui personaj, izvorăşte şi originalitatea rezolvărilor regizorale. Deşi prin excelenţă, film de acţiune „Ceasul s-a oprit la miezul nopţii", nu se resimte ele pe urma alternanţei de ritm, a digresiunilor meditative, a detailării visului Marinei sau a interpretării unui cinice nostalgic chiar in preajma desnodămintului. Regizorul Figurovski a ştiut să sublinieze cu un atit de ascuţit simţ al realului utilitatea fiecărui gest, a fiecărei situaţii, incit nu este necesară o explicare amănunţită şi egală a tuturor situaţiilor (cazul Nikonov, de pildă). Imaginea (operator V- Okulici) dispune de o pătrundere nu mai puţin sugestivă a psihologiei eroilor, lucrînd cel mai adesea prin dialogul planurilor (cînd fascistul Riedel pronunţă cuvântul „tovarăşă“ chipul i se profilează pe portretul lui Hitler) dar şi prin expresivitatea maximă a fizionomiilor (de neuitat chipurile de copii la locul execuţiei). În distribuţia filmului, actriţei R. Gladunko îi revine rolul cel mai greu: al tinerei Marina însărcinată cu executarea gauleiterului, impecabilă prin firescul reacţiilor sale, controlate de o voinţă care ni se descoperă treptat, ea transformă autentic şi uman durerea pierderii logodnicului ei într-o forţă uimitoare ce avea să-i coste viaţa pe duşmani. Actori cunoscuţi din alte filme ca şi din teatrul sovietic, ca E. Kozîreva (Ganna Ivanovna), L. Rjeţkaia (Varvara), Karnauhov (Riedel) şi alţii au adus filmului aportul unei interpretări strălucite. Alături de cealaltă producţie intitulată „Frunze roşii“ filmul „Ceasul s-a oprit la miezul nopţii” ne dă o nouă confirmare că arta maeştrilor cinematografiei bieloruse se afirmă cu patos şi originalitate în cadrul realismului socialist, pe temeiul celor mai înaintate idei ale contemporaneităţii. EUGEN ATANASIU Artiştii Z. Brovarskaia şi D. Orlov într-un cadru din film. Recomandări radio VINERI 15 IANUARIe Programul I: 11,05 — Teatru la microfon : „Sărăcia nu e viciu“, adaptare radiofonică după comedia lui A. N. I Ostrovski ; 13,05 — Creaţii ale compozitorilor noştri inspirate din ver- işurile lui Eminescu — montaj ; 17,25 Din muzica de operă a compozitorilor noştri ; 17,45 — Program muzical dedicat fruntaşilor în produc-ţie din industrie şi agricultură ; a 119,20 — Curs de iniţiere muzicală : Concert ghicitoare (VI) ; 21,15 —Emisiunea „Să mulţumim partidului“; 22,30 — „Festival Haydn — Budapesta 1959“. Programul II: 15,40 — Cîntece | [revolutionare romîneşti ; 17,35 Compozitorii sovietici de muzică) )uşoară ciută prietenia; 17,50 — In pas cu ştiinţa; 21,45 — Album ar- Stistic ; 22,15 — Muzică corală romt [ inească. Biblioteca centrală de stat în sprijinul cercetătorilor ştiinţifici Ei au aflat că in Culegerea lucrărilor ştiinţifice ale Institutului unional de cercetări de materiale refractare din Harkov a apărut un articol pe această temă. Dornici să-l studieze, s-au adresat Bibliotecii centrale de stat a R.P. Române, care, lutind legătura cu Biblioteca de Stat a U.R.S.S. „V. J. Lenin* şi cu Institutul de informare ştiinţifică din Moscova, le-a pus la indemină microfilmul articolului, precum şi o bogată bibliografie privind toate publicaţiile apărute in ultimii ani in această problemă. Acesta este doar un singur exemplu. Pe baza relaţiilor de schimb pe care le întreţine cu 970 de biblioteci şi instituţii culturale din peste 90 de ţari ale lumii, Biblioteca centrală de stat a R.P. Romine a pus la indemina cercetătorilor ştiinţifici din ţara noastră, numeroase articole şi studii de specialitate, din variate domenii de activitate. Pe adresa Bibliotecii centrale de stat sosesc de asemenea, din partea unor biblioteci şi instituţii culturale din străinătate cereri de titluri de publicaţii româneşti, de lucrări şi cărţi noi apărute. Nu de mult au fost trimise in Portugalia studii privind arta populară şi arta plastică in R.P. Pomină, ca şi lucrări despre frumuseţile şi bogăţiile Deltei Dunării, iar în Italia diferite studii de artă. Biblioteca centrală de stat colaborează la editarea unor publicaţii internaţionale, cum ar fi Buletinul UNESCO pentru biblioteci, Index translationum, Manualul UNESCO pentru schimbul internaţional de publicaţii şi la Bibliografia internaţională de ştiinţe sociale. ( Agerpres) Un grup de ingineri de la Institutul de cercetări metalurgice din Capitală doreau să cunoască noi date în legătură cu tehnologia, proprietăţile şi utilizarea cărămizilor silicate superdense. Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“ din Craiova este înzestrat cu laboratoare bine utilate. In clişeu: Studenţii Aspazia Mîşeanu, Niculae Gheorghiu şi Nicolae Stilu, în laboratorul de chimie Foto A CONSTANTINESCU LA TEATRUL DE STAT DIN ORAȘUL STALIN a avut loc miercuri seara un spectacol extraordinar cu piesa „Fata fără zestre“ de A. N. Ostrovski. Rolul lui Robinson din aceasta piesa a fost interpretat de artistul poporului Gr. Vasiliu-Birlic. Acest spectacol va fi prezentat joi seara la clubul Uzinelor „Ernst Thälmann“ în cinstea constructorilor de tractoare. Patria: Un meci neobişnuit. Bucureşti, Gh. Doja, 23 August. Al. Sabia : Avalanşa, Republica, Flacăra, Moşilor. Ceasul s-a op.it la miezul nopţii; Magheru, I. C. Frimu, Mioriţa, Libertăţii ; Sabie şi zar; V. Alecsandri: Lumina, Volga : 105% alibi ; Elena Pavel : Oameni şi lupi; Central : Trapez ; Victoria, V. Roaită : Haiducii din Rio Firo ; Maxim Gorki, G .Coşbuc: Părinţi şi copii; Tineretului : Soarta unui om ; Infrăţirea între popoare, 1 Mai: Lily ; Cultural, 16 Februarie : Andreika ; Unirea: Cînăreţul mexican ; C. David : Fatima : Munca, M. Eminescu : S.O.S. în Cosmos ; Arta, Drumul Serii : Mumu ; T. Vladimirescu, 30 Decembrie : Poemul mării ; 13 Septembrie: Popular; Pe ţărmuri îndepărtate; Timpuri Noi: Insulele Comandoare. Arta Greciei antice. Am fost la Viena, 7 Noiembrie: Lupul şi cei 7 iezi, Micul Serge ; 8 Martie : Intîlnire cu viaţa ; Al. Popov : Cum se, mişcă Pămîntul ; Griviţa : Nevasta mea cîntă ; Donca Simo : Cartea junglei ; Ilie Pintilie : Mamă vi- tregă ; 8 Mai : Moralitatea d-nei Dulska ; N. Bălcescu: Desigur Nelly; G. Racovia : Vînătorii de tigri ; Olga Bancic: Teodora : Aurel Vlaicu: Undele eterne ; B. Delavrancea : Lady Hamilton: Cinema : IN CURÎND prin O.S.T.A. vor sosi pentru o serie de spectacole ctţiva artişti din R. P. Ungară. Este vorba de cunoscutul dirijor Janos Ferencsik, violonistul Albert Kocsis, soprana Juja Erdős, mezzosoprana Olga Szöny şi baritonul György Radnai. LECTORATUL Central S.R S.C. din str. Biserica Amzei nr. 5 va prezenta duminică 17 ianuarie la ora 11, un nou program de filme de desene animate pentru copii şi elevi. FEDERAŢIA NAŢIONALA A FILATELIŞTILOR UNGURI, sub patronajul Federaţiei internaţionale a filateliei, va organiza, în 1961, la Budapesta, Expoziţia filatelică internaţională. La această expoziţie, sunt invitaţi să participe filateliştii din toată lumea CELE DOUA FORMAŢII TEATRALE DE AMATOR de pe lingă Casa de cultură „Petöfi Şandor“ din Bucureşti se pregătesc pentru centenarul Tefevâzîun® 18,30: Informaţiile după amiezii ; 18,35: Emisiune pentru pionieri şi elevi : „învăţătorul din Sârărie“ de Sen Alexandru ; 19,05 : „De la prietenii noştri“ Oraşul Wismar — R.D.G. ; 19,30: Jurnalul televiziunii ; 19,45 : Transmisie din sala Ateneului a concertului orchestrei sim-fonice a Radioteleviziunii, dirijor Tauno Hannikainen (Finlanda). In program : Concerto grosso opus 6 nr. 10 în re minor de Haendel ; Simfonia nr. 41 in Do major „Jupiter“ de Mozart ; poemul simfonic „TUI Eulenspiegel“ de Richard Strauss; Poemul simfonic „Finlandia“ de Sibelius ; Rapsodia I in La major de George Enescu. In pauză : Poşta televiziunii. In încheiere : Ultimele ştiri. Pe scena teatrului din Botoşani Actorii Mircea Herford (Hlebnikov) şi Ana Vlădescu (Mariana) într-o scenă din actul II al piesei „O chestiune personală“ de Al. Stein, care se reprezintă ca succes la Teatrul de Stat „Mihail Eminescu" din Botoșani. Foto A. CONSTANTINESCU rv Joi 14 Ianuarie mun - hre Ti? ■Cehov cu piesele „Jubileul“ şi ,,Ursul“. De asemenea, în repetiţie se află piesa originala „Citeşte-l şi du-1 mai departe“ de Dimeny István şi piesa „Taigana" de Pejalev. COMITETUL NATIONAL PENTRU APARAREA PĂCII DIN R.P.R., în colaborare cu Consiliul regional A.R.L.U.S. Piteşti a organizat un concurs public de întrebări şi răspunsuri pe tema „U.R.S.S. in fruntea luptei pentru pace“. Concursul este dotat cu numeroase premii, dintre care şi 7 excursii in Uniunea Sovietică. IERI LA PALATUL CULTURII DIN PITEŞTI s-a organizat o audiţie muzicală, in cadrul căreia a fost prezentată Simfonia 8-a de Beethoven. FESTIVALUL FILMULUI LA SATE se bucură de un deosebit succes în regiunea Bacău. Numai într-o singură lună filmele prezentate la cele 35 cinematografe săteşti care participă la festival, au fost vizionate de peste 40.000 spectatori. În acelaşi timp la cele 350 spectacole prezentate la sate de cele 6 caravane cinematografice au luat parte aproape 60.000 oameni. CENACLUL LITERAR .Nicolaie Ubiş din Capitală vine slmbătă 16 ianuarie 1960, ora 17 la Casa Scriitorilor o şedinţă de lucru In cadrul căreia vor citi din lucrările lor Dragoș Vicol și Tonta George Maiorescu. PORT . Intîlnirea Bolvinik-Tal este aşteptată cu mare interes de amatorii de şah Federaţia internaţionala de Şah l-a numit1 pe..marele maestru Gedeon Stahlberg (Suedia) ca arbitru principal al meciului pentru titlul mondial de şah dintre Mihail Bolvinik şi Mihail Tal. Ajutorul arbitrului principal va fi marele maestru internaţional Hary Golombek (Anglia). După, cum se ştie, meciul va începe la Moscova la 15 martie 1960 şi va cuprinde 24 de partide. Pentru a-şi păstra titlul, Botvinik va trebui să totalizeze 12 puncte iar Tal pentru a deveni campion mondial. 12* puncte. In fiecare săptămînă se vor juca 3 partide. Trei zile din săptămînă vor fi rezervate întreruptelor şi una pentru odihnă. ri Deschiderea oficială a meciului se va face în prezenţa preşedintelui Federaţiei internaţionale de şah Folke Bogard (Suedia). In calitate de oaspete de onoare, la Moscova va sosi fostul campion mondial, marele maestru internaţional Max Ettwe (Olanda), în timpul desfăşurării meciului. la Moscova ’va funcţiona uri birou de presă pentru ziariştii sovietici şi, străin, Peste cîteva zile va apare primul buletin specia! editat cu prilejul , acestui mare eveniment sportiv asteptat cu viu interes. Llllhi. •! ..’-liiliiHM'llllIHIil! Ştii! • Echipa olimpică de hochei pe gheaţă a U.R.S.S. şi-a încheiat turneul întreprins în Suedia, jucînd marţi seara în oraşul Evle cu selecţionata suedeză pe care a învins-o, de data aceasta, cu scorul de 6—0 (1—0 ; 3—0 ; 2—0). • Federaţia remină de hochei pe gheaţă a stabilit ca întîlnirile din cadrul campionatului republican pe 1960 să înceapă sâmbătă 16 ianuarie pe patinoarul artificial din Capitală. în prima etapă se vor desfăşura următoarele întîlniri : ora 9 : C.S.M. Rădăuţi— Voinţa Miercurea Ciuc; ora 17: Dinamo Tg Mureş—Ştiinţa Cluj ; ora 19: C.C.A.—Avîntul Miercurea Ciuc. • Miercuri, federaţia de handbal a alcătuit programul complet al jocurilor care vor precede sîmbată în sala Floreasca meciul internaţional, de handbal redus dintre echipele cluburilor Dinamo Bucureşti şi Dukla Praga, din cadrul „Cupei campionii,? europeni“ Cu începere de la ora 16.30,va avea loc meciul feminin dintre echipele, I şi IT ale oraşului Bucureşti, la ora 17.30 este programată întîlnirea amicală, dintre echipele masculine Bucureşti I şi Rapid. Meciul Dinamo—Dukla va începe la ora 19. Teatru Teatrul de Opera şi Balet al R.P.R, 19,30 : Tosca ; Naţional „I. L. Caragiale" (sala Comedia) 20 : Cuza Vodă; Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) 20: Sălbaticii ; Armatei (sala Magheru) 20: Străina de pe insulă ; Armatei (sala Studio) 16,30 şi 20,30: In căutarea extraordinarului; Municipali (sala Matei Millo) 20 : Livada cu vişini ; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : Tache, Ianke şi Cadîr ; Muncitoresc C.F.R. Giuleşti, 19,30: Domnul Puntila şi sluga sa Matti ; „C. Nottara“ (sala din str. C. Miile) 20: Brigada I-a de cavalerie ; ,,C. Nottara“ (sala Libertatea) 20: Filomena Marturano ; Evreiesc de Stat, 20 : Sender Blank ; Operetă. 19:30 : Văduva veselă ; „C. Tănase" (sala Savoy) 20: Pe aripile revistei ; „C. Tănase“ (sala Victoria) 20: Pentru tine. Bucureşti ; Ţăndărică (sala Orfeu) 15: A.abala portocala ; Ţăndărică (sala Academiei) 15 : Punguţa cu doi bani ; 1j Circul de Stat, 20:30 : Moscova-Bucureşti.