Romînia Liberă, ianuarie 1960 (Anul 18, nr. 4734-4758)

1960-01-14 / nr. 4743

Pag- 2-a Efltreprißderüe economice sült sorsé de venituri ia minei íocai Se găseau și se mai găsesc în re­giunea noastră re­surse locale care nu sunt puse încă în valoare. Mă re­fer în special la a­ a­cele resurse locale tr­ai mici de la sate, pe care întreprin­derile de industrie locală la nivel ra­ional nu aveau posibilitatea să le pună în valoare sau le valorificau in­suficient. De aceea, propunerea venită din partea sfaturilor populare din 8 raioane ale regiunii noastre — în urmă cu doi ani — de a se organiza mai multe întreprinderi economice să­teşti a fost luată in discuţia comite­tului executiv al sfatului popular re­gional care a găsit-o judicioasă. Ea oferea, posibilitatea unei mai bune fo­losiri a resurselor locale şi era me­nită să contribuie la creşterea com­petenţei sfaturilor populare comunale. In acest scop de altfel, s-a luat măsura ca întreprinderile săteşti să fie subordonate sfaturilor populare co­munale, majoritatea din ele fiind con­duse direct chiar de preşedinţii de la comune. Astfel au luat fiinţă în re­giunea Stalin în anul 1957, 18 între­­p­inderi economice săteşti. Ţinîndu-se seama de bogăţiile locale pe care Ie pot pune în valoare, întreprinderile economice săteşti au fost profilate pe mai multe ramuri. Activitatea variată a acestor întreprinderi cuprinde fabrici de cărămizi şi ţiglă, cariere de piatră, balastiere (nisip, piatră), îngrăşătorii de porci, crescătorii de oi, staţiuni de montă mori, prese de ulei, darace, joagăre, băi comunale, ştranduri, etc. întreprinderile săteşti al căror nu­măr a crescut anul trecut la 21, îşi au asigurată materia primă din re­sursele naturale locale, iar in ceea ce priveşte materialele dirijate de care au nevoie (lubrefiante, combustibil, etc.) primesc repartiţii de la raioane sau se aprovizionează direct din fondul­ pieţii. Chiar o sumară analiză a activităţii lor economice din primii ani, ne în­dreptăţeşte să afirmăm că s-au obţinut rezultate mulţumitoare. La sfîrşitul anului 1957, deci numai după o activi­tate de 7-8 luni, cele 18 întreprinderi săteşti şi-au încheiat bilanţul cu bene­ficii în valoare de 900.000 iei, un an mai tîrziu — 1958 — beneficiile fiind de 1.329.590 lei. Timestrul III al anului trecut s-a încheiat cu beneficii de 1.008.764 lei iar niciuna din cele 21 întreprinderi economice săteşti n-a lu­crat cu pierderi. Întreprinderea din Hăghig , raionul Codlea, care are o carieră de nisip, un­ atelier de împle­tituri din nuiele, unul pentru confec­ţionarea măturilor, o crescătorie de oi a realizat un beneficiu de 115551 iei, iar la cea din Merghindeal, raionul Agnita avînd două mori, o crescătorie de oi, două bascule, o baie comunală, beneficiile se cifrează la 109.180 lei. Interesant de menţionat este faptul că 40 la sută din beneficiile realizate de ele intră în bugetul sfaturilor populare comunale care folosesc aceste sume pentru diferite lucrari gospodărești iar restul rămîne la dispoziția întreprin­derilor pentru dezvoltarea lor. Pornind de la aceste rezultate ex­primate în cifrele arătate mai sus și care dovedesc eficacitatea organizării acestor întreprin­deri, contribuţia lor la dezvoltarea eco­nomică a comune­lor se pot trage cîteva concluzii. — In primul rînd, aşa cum arătam la începutul articolului, întreprinderile economice săteşti au reuşit să pună în valoare o serie de resurse locale: cariere şi cuptoare de var ce nu erau folosite, trestia, etc. Totodată întreprinderile săteşti au cuprins în activitatea lor o serie de ateliere mici care prelucrează mate­riale locale şi produc lucruri de uz casnic, cum ar fi atelierele de împleti­turi, ca şi prestări de serviciu care cuprind mori, prese de ulei, băi comu­nale, ştranduri, bascule. In legătură cu cele 27 mori ce aparţin acum întreprinderilor economice săteşti tre­buie spus că soluția găsită pentru con­ducerea lor de către aceste întreprin­deri ni se pare cea mai potrivită. Îna­inte, cînd morile erau conduse de în­treprinderile raionale de industrie lo­cală, ele puteau fi cu mare greutate controlate — o singură întreprindere avea 30 sau 40 mori aşezate la mari distanţe de sediul raionului — şi nu-şi realizau planul Acum, morile între­prinderilor săteşti au devenit renta­bile, îşi îndeplinesc planurile Printre ele pot fi amintite morile din Alţîna, Vulcan. Datorită faptului că au de­venit rentabile şi contribuie la reali­zarea beneficiilor, conducerile între­prinderilor săteşti au putut învesti Dani în repararea utilajului morilor. Asemenea reparaţii se fac de pildă la Bruiu, la Saschiz se cumpără un mo­tor electric pentru moară, iar la moara din Homorod’ s-a introdus lumină electrică. Un lucru nou în activitatea între­prinderilor săteşti este înfiinţarea cres­cătoriilor şi îngrăşătoriilor de animale. In momentul de faţă crescătoriile dis­pun de 123 porci, 2.330 oi, 53 berbeci, 478 miei, 14 cai, un mare număr de păsări care aduc venituri frumoase întreprinderilor. Putem da ca exem­plu în acest sens crescătoriile de ani­male din raionul Agnita , Alţîna, Băr­­cuţ, Bruiu, Ciucuil, Merghindeal. Mai sunt activitați pe care le pot cuprinde întreprinderile săteşti. • Ne-am gîndit la acest lucru şi ne-am propus dezvoltarea lor. Avem posibilităţi să mărim numărul lor în anul viitor, la 24 şi să punem astfel în valoare noi resurse, locale cum ar fi cuptoare de var (Cristian şi Apaţa) cazane de ţuică, să creăm mai multe ateliere care să deservească populaţia de la ţară (ateliere pentru văruit şi zugră­vit, de pildă). Nu pot încheia cele cîteva conside­­raţiuni asupra activităţii întreprinderi­lor­­ economice săteşti fără să amin­tesc de necesitatea unei hotărîri me­nită să legifereze existenţa întreprin­derilor economice săteşti. Experienţa lor e de acum bogată şi socotesc că se poate încheia faza experimentală a activităţii lor. Aceasta cu atît mai mult, cu cît comitetul executiv al sfa­tului popular a! regiunii Stalin vrea să dea acestor întreprinderi o dezvol­tare mai mare* corespunzătoare posi­bilităţilor existente în regiune. Mihai Schuster vice­preşedinte al comitetului executiv al sfatului popular al regiunii Stalin Descoperirea minerului Lupșa (Urmare din pug. l­a) lonită — au declarat ei. Dar noi n-a­­vem căderea să ne amestecăm. Du­­ceți-vă la „Olga Bancie“. La „Olga Bancic“ . Ce să mai cau­te­ acolo ? Directorul îi spusese lim­pede, fără echivoc: ,,nu ne intere­sează !“. Că I. Diaconescu nu avea dreptul să aleagă ce-l interesează şi ce nu, în funcţie de gradul în care i se tulbura lui comoditatea, era un lu­cru lesne de priceput. Pentru că în locul care era pus trebuia să repre­zinte interesele statului. Cum le re­prezenta, e evident, în ciuda acestei inerţii, a acestei ne­păsări,­­manifestate de directorul întreprinderii „Olga Bancic“, Ion Lup­şa avea convingerea că bentonita pe care a descoperit-o este utilă, că poate fi folosită în producţie. Această convingere i-a fost întări­tă de o minută, încheiată în vara a­­nului trecut, în care delegaţi din partea Institutului Geologic minier, din partea sfatului popular regional Baia Mare și a uzinei „Gh. Gheor­­ghiu-Dej", consemnau printre altele : „•■•pe Valea Usturoii, la punctul nu­mit Mina Lucaci, se găseşte bento­­nită în cantităţi mari. După analiza făcută în laborator, bentonita are o putere de filtrare de 99 la sută. Uzi­na „Gh. Gheorghiu-Dej“ folosește cantități însemnate de bentonita a­­dusă de la Orșova ; făcînd o coman­dă de 150 de tone către întreprin­derea „Olga Bancic“, aceasta n-a fost onorată, s-a refuzat"... Este inexplicabil că după încheie­rea acestei minute pe care a sem­nat-o şi inginerul Ştefan Rogojan, de la secţia industrie locală a sfatului popular regional Baia Mare, nu s-au luat totuşi nici un fel de măsuri. S-a constatat că există bentonită, s-­a în­tocmit un act, dar conducerea între­prinderii locale „Olga Bancic“ n-a fost controlată de către sfatul popu­lar regional Baia Mare. T­recuse și prima jumătate a a­­nului 1959. Intr-una din zile, Ion Lupșa s-a întîlnit cu un vechi prieten, cu Alexandru Sălă­­gean, maistru la uzina „Gh. Gheor­ghiu-Dej“ și i-a povestit necazul lui. — ...Ascultă Alexandre — i-a spus bătrînul miner. Ce-ar fi să scriem o scrisoare la Bucureşti ? Hai dă-mi o mînă de ajutor. Te pricepi la scris mai bine ca mine... La scurtă vreme după expedierea scrisorii prin septembrie anul tre­cut, în faţa casei lui Ion Lupşa s-a oprit o maşină. Venise cineva din partea întreprinderii „Olga Bancic". — Haide repede, bade Lupșa. Tre­buie să ne-apucăm fără întîrziere să exploatăm bentonita descoperită de dumneata. La întreprindere era forfotă mare. Directorul, Rudolf Iamnițki (Diaco­nescu fusese schimbat între timp) îl aștepta, ușor nemulțumit: — Ei bade Lupşa, dacă te-ai apu­cat să scrii la Bucureştii, acum cau­­tă-ţi oameni şi să ne dai, p­înă la 1 octombrie, 100 de tone de bentonită. Trebuie să le livrăm uzinei „Gh. Gheorghiu-Dej“. Lucrul nu mai sufe­ră amânare. Eu îţi trimit peste cîteva zile carele şi... Să ştii, bade Lupşa, că dacă nu livrezi cele 100 de tone la timp, răspunzi personal de întîrziere. Să nu zici că nu ţi-am spus ! Se pune întrebarea : oare Ion Lup­şa trebuie să răspundă pentru livra­rea la timp a comenzii ? ...Şi totuşi cele 100 de tone trebuiau livrate... cît mai repede. Dar cum ? Căci lu­crările trebuiau supravegheate de un specialist, stratul trebuia măsurat, cu un cuvînt erau necesare în prealabil lucrări de prospectare și explorare, (pe care întreprinderea nu le-a făcut în acești doi ani), apoi urma să se facă exploatarea propriu-zisă. între­prinderea „Olga Bancic“ s-a mulţu­mit să trimită în loc de specialist un funcţionar de la muncă şi salarii care a decretat cu „competenţă" : — Săpaţi de-aic­i, până aici... Că cele 100 de tone nu s-au scos cum trebuia, au dovedit-o analizele. Bentonita era amestecată cu argilă şi cu tot felul de impurităţi. In ciuda acestor inconveniente, a fost însă fo­losită, şi întreprinderea „Olga Ban­de“ a încasat cîteva zeci de mii de lei de la uzina „Gh. Gheorghiu-Dej“ contravaloarea bentonitei livrate. Cu această ultimă operaţiune, „şantierul“ a fost părăsit. ★ Şi acum, după relatarea acestor fapte, nu e greu să ne dăm seama că teama de nou, cultivarea unor siste­me de muncă din care înflăcărarea, îndrăzneala au fost îndepărtate, s-au manifestat din plin în felul în care au acţionat fostul director (I. Diaco­nescu) şi actualul director (R. Iam­niţki) al întreprinderii „Olga Bancic" Zăcământul de bentonită a fost des­coperit de Ion Lupşa. Dar întreprin­derea „Olga Bancic" trebuie să cer­ceteze ea însăşi şi să pună în va­loare cît mai multe resurse locale. Să fi uitat oare de această îndatorire şi tovarăşul Emilian Baban, şeful sec­ţiei de industrie locală a sfatului popular regional Baia Mare ? VIORICA CIORBAGIU . Importante venituri prin bună gospodărire HUNEDOARA (de la corespondentul nos­tru).­­ Anul trecut, întreprinderile de gos­­podărire orăşenească din regiunea Hunedoa­ra, au desfăşurat o ac­tivitate mai bună reu­şind să realizeze im­portante venituri­­Ur­mărind îndeaproape ca să îndeplinească planul de producţie cu chel­tuieli minime, lucrătorii din aceste unităţi au obţinut peste 13­ 400.000 lei beneficii numai in 11 l­uni In felul acesta, planul anual de benefi­cii a fost îndeplinit cu aproape o lună înainte de termen. Cele mai bune rezultate s-au în­registrat la întreprinde­rea de gospodărire oră­şenească din Hunedoa­ra, unde s-au realizat 8.825.000 lei beneficii în 11 luni. In această pe­rioadă muncitorii şi teh­nicienii de la întreprin­derea de gospodărire o­­răşenească din Petro­şani au obţinut 2.737.000 lei beneficii. In luna decembrie în­treprinderile de gospo­dărire orășenească din regiune au dat alte im­portante sume la buget. rRăsfoind presa locala Premiere la teatrele din regiune De curînd, In regia lui Paul Sire­teanu, secţia Piatra Neamţ a Teatrului de Stat din Bacău, a prezentat piesa în trei acte ,,Casa din strada Coşbuc nr. 10“ de Florin Vasiliu. Seria specta­colelor cu această piesă continuă cu succes. Un eveniment de seamă a avut loc la Bicaz , primul spectacol de teatru interpretat de un colectiv artistic format din constructori ai barajului hidrocen­­tralei „V. I. Lenin“. Este vorba de piesa „Suflete de hîrtie“ a cărei in­­terpretare s-a bucurat de o vie apre­­ciere din partea publicului. De asemenea, la Teatrul de stat din Bacău se fac intense pregătiri pentru spectacolul cu drama „Năpasta“ de I. L. Caragiale, în regia lui I. G. Rusu. Premiera va avea loc la sfârșitul ce­lei de-a doua decade din această lună. (STEAGUL ROȘU — Bacău). 800 de apartamente în 1960 După ce a construit in anul 1959 cu peste 380 de apartamente mai mult de­cit în 1958, Trustul regional de con­­strucţii Piteşti a primit în acest an sar­cina de a construi peste 800 aparta­­mente. Cu prilejul discutării cifrelor de plan pe 1960, constructorii s-au angajat să realizeze în bune condiţiuni această sarcină şi să obţină însemnate econo­mii de materiale. In vederea realizării acestor angajamente, conducerea trus­­tului a luat de pe acum măsuri pentru organizarea de noi şantiere. Astfel, a început în oraşul Piteşti construcţia unui bloc cu 94 garsoniere; alte lu­crări au fost deschise la Rm. Vîlcea şi în celelalte oraşe ale regiunii. (SECERA ŞI CIOCANUL - Piteşti). „Luna sesiunilor de referate" Comitetul subfilialei ASIT Satu Mare a iniţiat „Luna sesiunilor de referate“. In perioada 26 ianuarie — 23 februarie vor avea loc în oraşul Satu Mare se­­siuni de referate în următoarele ra­­muri : metalurgică, a lemnului, uşoară şi alimentară. Referatele ce vor fi pre­zentate sînt legate de sarcinile izvorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din decembrie 1959 şi vor trata probleme privind îmbunătăţirea tehno­logiei, reducerea consumurilor specifice de materiale, folosirea judicioasă a uti­lajelor şi a suprafeţelor de producţie, etc (PENTRU SOCIALISM — Baia Mare). Chemarea colectiviştilor din Batăr Analizînd zilele trecute posibilităţile de contractare a produselor agricole pentru anul In curs, colectiviştii din Batăr, regiunea Oradea, au hotărît să contracteze următoarele cantităţi de produse agricole : 180.000 kg. grîu, 141.060 kg. porumb, 33.000 kg. floarea soarelui, 2400 kg. lină, 30.000 carne şi 76.500 litri lapte. Cu acest prilej colectiviştii din Batăr au lansat o chemare către toate gospodă­riile colective din regiune în vederea contractării cu statul a cît mai însemna­­te cantităţi de produse agro-zootehnice. (CRIȘANA — Oradea). Romi­ni a libera CRONICĂ FILMULUI TICeasul s-a la miezul oprit nopţii“ Ideea că omul poate birui nu numai frica, nesiguranţa, egoismul, dar şi tor­turi fizice inimaginabile atunci cînd este conştient de scopul pentru care luptă, este un bun comun al multor filme, îndeosebi a celor inspirate din rezistenţa împotriva fascismului. Filmul bielorus „Ceasul s-a oprit la miezul nopţii" se alătură acestor creaţii nu numai prin ide­ea, pe care o dezvoltă ci mai ales prin realismul dur al acţiu­nii. O explicaţie aflăm în aceea că faptele de care s-au slujit scenariştii N. Figurovski şi A. Kucear au o bază reală în evenimentele petrecute pe vre­mea ocupaţiei fasciste în Bielorusia anilor Marelui Război pentru Apăra­rea Patriei. Ceea ce a fost însă hotă­ritor pentru reuşita deplină a aces­tei, creaţii deosebit de valoroase este arta zugrăvirii caracterelor. Încă de la primele secvenţe filmul aşează pe ocupanţi faţă în faţă cu for­ţele extrem de active ale partizanilor. Succesiunea imaginilor ni-l înfăţişează pe gauleiterul von Kaunitz sosit la Minsk cu împuterniciri extraordinare şi, imediat sediul din oraş al parti­zanilor unde sub conducerea ener­gicei Ganna Ivanovna sunt elaborate acţiuni, menite să zădărnicească planu­rile mîrşave ale fasciştilor. Astfel, personajele — ca de altfel şi evenimen­tele — înfăţişează spectatorului de la început, două concepţii fundamental o­puse care se înfruntă pe toate planu­rile şi cu toate mijloacele. Varietatea acestor planuri şi mijloace constituie însăşi substanţa pasionantă a filmului, care trezeşte interesul spectatorului şi îl menţine într-o progresivă încorda­re- Episoade care se împletesc într-o ţesătură artistică deosebit de trainică şi convingătoare îndeplinesc un dublu rol : acel de a constitui o verificare, un nou prag moral pentru caracterele minunate ale partizanilor bieloruşi şi, totodată, un imbold pentru îndeplinirea cît mai rapidă a sentinţei de condam­nare la moarte a lui von Kaunitz. Din înţelegerea profundă a primatu­lui concepţiei de viaţă asupra modului de a acţiona al fiecărui personaj, izvo­răşte şi originalitatea rezolvărilor re­gizorale. Deşi prin excelenţă, film de acţiune „Ceasul s-a oprit la miezul nopţii", nu se resimte ele pe urma al­ternanţei de ritm, a digresiunilor me­ditative, a detailării visului Marinei sau a interpretării unui cinice nostalgic chiar in preajma desnodămintului. Re­gizorul Figurovski­ a ştiut să sublinieze cu un atit de ascuţit simţ al realului utilitatea fiecărui gest, a fiecărei si­tuaţii, incit nu este necesară o expli­care amănunţită şi egală a tuturor si­tuaţiilor (cazul Nikonov, de pildă). Imaginea (operator V- Okulici) dispu­ne de o pătrundere nu mai puţin su­gestivă a psihologiei eroilor, lucrînd cel mai adesea prin dialogul planurilor (cînd fascistul Riedel pronunţă cuvân­tul „tovarăşă“ chipul i se profilează pe portretul lui Hitler) dar şi prin expre­sivitatea maximă a fizionomiilor (de neuitat chipurile de copii la locul exe­cuţiei). În distribuţia filmului, actriţei R. Gladunko îi revine rolul cel mai greu: al tinerei Marina însărcinată cu exe­cutarea gauleiterului, impecabilă prin firescul reacţiilor sale, controlate de o voinţă care ni se descoperă treptat, ea transformă autentic şi uman durerea pierderii logodnicului ei într-o forţă uimitoare ce avea să-i coste viaţa pe duşmani. Actori cunoscuţi din alte fil­me ca şi din teatrul sovietic, ca E. Ko­zîreva (Ganna Ivanovna), L. Rjeţkaia (Varvara),­­ Karnauhov (Riedel) şi alţii au adus filmului aportul unei in­terpretări strălucite. Alături de cealal­tă producţie intitulată „Frunze roşii“ filmul „Ceasul s-a oprit la miezul nop­ţii” ne dă o nouă confirmare că arta maeştrilor cinematografiei bieloruse se afirmă cu patos şi originalitate în ca­drul realismului socialist, pe temeiul ce­lor mai înaintate idei ale contempo­raneităţii. EUGEN ATANASIU Artiştii Z. Brovarskaia şi D. Orlov într-un cadru din film. Recomandări radio VINERI 15 IANUARIe Programul I: 11,05 — Teatru la micro­­fon : „Sărăcia nu­ e viciu“, adaptare ra­­­diofonică după comedia lui A. N. I Ostrovski ; 13,05 — Creaţii ale com­­­pozitorilor noştri inspirate din ver- i­şurile lui Eminescu — montaj ; 17,25 Din muzica de operă a compozi­­­torilor noştri ; 17,45 — Program mu­zical dedicat fruntaşilor în produc-­­­ţie din industrie şi agricultură ; a 119,20 — Curs de iniţiere muzicală :­­ Concert ghicitoare (VI) ; 21,15 —­­Emisiunea „Să mulţumim partidu­­­lui“; 22,30 — „Festival Haydn —­­ Budapesta 1959“. Programul II: 15,40 — Cîntece | [revolutionare romîneşti ; 17,35 Compozitorii sovietici de muzică) )uşoară ciută prietenia; 17,50 — In­­ pas cu ştiinţa; 21,45 — Album ar- Stistic ; 22,15 — Muzică corală romt­ [ inească. Biblioteca centrală de stat în sprijinul cercetătorilor ştiinţifici Ei au aflat că in Culegerea lucrărilor ştiinţifice ale Institutului unional de cercetări de materiale refractare din Harkov a apărut un articol pe această temă. Dornici să-l studieze, s-au adre­sat Bibliotecii centrale de stat a R.P. Române, care, lutind legătura cu Biblio­teca de Stat a U.R.S.S. „V. J. Lenin* şi cu Institutul de informare ştiinţifică din Moscova, le-a pus la indemină mi­crofilmul articolului, precum şi o bo­gată bibliografie privind toate publi­caţiile apărute in ultimii ani in această problemă. Acesta este doar un singur exemplu. Pe baza relaţiilor de schimb pe care le întreţine cu 970 de biblioteci şi institu­ţii culturale din peste 90 de ţari ale lumii, Biblioteca centrală de stat a R.P. Romine a pus la indemina cerce­tătorilor ştiinţific­i din ţara noastră, numeroase articole şi studii de specia­litate, din variate domenii de activi­tate. Pe adresa Bibliotecii centrale de stat sosesc de asemenea, din partea unor biblioteci şi instituţii culturale din străinătate cereri de titluri de publicaţii româneşti, de lucrări şi cărţi noi apă­rute. Nu de mult au fost trimise in Portugalia studii privind arta populară şi arta plastică in R.P. Pomină, ca şi lucrări despre frumuseţile şi­ bogăţiile Deltei Dunării, iar în Italia diferite studii de artă. Biblioteca centrală de stat colabo­rează la editarea unor publicaţii inter­naţionale, cum ar fi Buletinul UNESCO pentru biblioteci, Index translationum, Manualul UNESCO pentru schimbul internaţional de publicaţii şi la Biblio­grafia internaţională de ştiinţe sociale. ( Ager­pres) Un grup de ingineri de la Institutul de cercetări metalurgice din Capitală doreau să cunoască noi date în legă­tură cu tehnologia, proprietăţile şi uti­lizarea cărămizilor silicate superdense. Institutul agronomic „Tudor Vladimirescu“ din Craiova este înzestrat cu laboratoare bine utilate. In clişeu: Studenţii­ Aspazia Mîşeanu, Niculae Gheorghiu şi Nicolae Stilu, în laboratorul de chimie Foto­­ A CONSTANTINESCU LA TEATRUL DE STAT DIN ORA­ȘUL STALIN a avut loc miercuri sea­ra un spectacol extraordinar cu piesa „Fata fără zestre“ de A. N. Ostrovski. Rolul lui Robinson din aceasta piesa a fost interpretat de artistul poporu­lui Gr. Vasiliu-Birlic. Acest spectacol va fi prezentat joi seara la clubul Uzi­nelor „Ernst Thälmann“ în cinstea constructorilor de tractoare. Patria: Un meci neobişnuit. Bucu­reşti, Gh. Doja, 23 August. Al. Sabia : Avalanşa, Republi­ca, Flacăra, Moşilor. Ceasul s-a op.it la miezul nopţii; Magheru, I. C. Fri­­mu, Mioriţa, Libertăţii ; Sabie şi zar; V. Alecsandri: Lumina, Volga : 105% alibi ; Elena Pavel : Oameni şi lupi; Central : Trapez ; Victoria, V. Roai­­tă : Haiducii din Rio Firo ; Maxim Gorki, G .Coşbuc: Părinţi şi copii; Tineretului : Soarta unui om ; Infră­ţirea între popoare, 1 Mai: Lily ; Cultural, 16 Februarie : Andreika ; Unirea: Cînăreţul mexican ; C. Da­­vid : Fatima : Munca, M. Eminescu : S.O.S. în Cosmos ; Arta, Drumul Se­rii : Mumu ; T. Vladimirescu, 30 De­cembrie : Poemul mării ; 13 Septem­brie: Popular; Pe ţărmuri îndepăr­tate; Timpuri Noi: Insulele Coman­doare. Arta Greciei antice. Am fost la Viena, 7 Noiembrie: Lupul şi cei 7 iezi, Micul Serge ; 8 Martie : In­­tîlnire cu viaţa ; Al. Popov : Cum se, mişcă Pămîntul ; Griviţa : Ne­vasta mea cîntă ; Donca Simo : Car­tea junglei ; Ilie Pintilie : Mamă vi- tregă ; 8 Mai : Moralitatea d-nei Dulska ; N. Bălcescu: Desigur Nelly; G. Racovia : Vînătorii de tigri ; Olga Bancic: Teodora : Aurel Vlaicu: Un­dele eterne ; B. Delavrancea : Lady Hamilton: Cinema : IN CURÎND prin O.S.T.A. vor sosi pentru o serie de spectacole ctţiva ar­tişti din R. P. Ungară. Este vorba de cunoscutul dirijor Janos Ferencsik, vio­lonistul Albert Kocsis, soprana Juja Erdős, mezzosoprana Olga Szöny şi baritonul György Radnai. LECTORATUL Central S.R S.C. din str. Biserica Amzei nr. 5 va prezenta duminică 17 ianuarie la ora 11, un nou program de filme de desene ani­mate pentru copii şi elevi. FEDERAŢIA NAŢIONALA A FILA­­TELIŞTILOR UNGURI, sub patrona­jul Federaţiei internaţionale a filate­­liei, va organiza, în 1961, la Buda­pesta, Expoziţia filatelică internaţio­nală. La această expoziţie, sunt invitaţi să participe filateliştii din toată lumea CELE DOUA FORMAŢII TEATRA­LE DE AMATOR­ de pe lingă Casa de cultură „Petöfi Şandor“ din Bucu­reşti se pregătesc pentru centenarul Tefevâzîun® 18,30: Informaţii­le după amiezii ; 18,35: Emisiune pentru pionieri şi e­­levi : „învăţătorul din Sârărie“ de Sen Alexandru ; 19,05 : „De la prietenii noştri“ Oraşul Wis­­mar — R.D.G. ; 19,30: Jurnalul te­leviziunii ; 19,45 : Transmisie din sala Ateneului a concer­tului orchestrei sim-­fonice a Radiotele­­viziunii, dirijor Ta­­uno Hannikainen (Finlanda). In pro­gram : Concerto grosso opus 6 nr. 10 în re minor de Haendel ; Simfonia nr. 41 in Do major „Jupiter“ de Mo­zart ; poemul simfo­­­nic „TUI Eulenspie­­gel“ de Richard Strauss; Poemul simfonic „Finlan­dia“ de Sibelius ; Rapsodia I in La major de George E­­nescu. In pauză : Poşta televiziunii. In încheiere : Ulti­mele ştiri. Pe scena teatrului din Botoşani Actorii Mircea Herford (Hlebnikov) şi Ana Vlădescu (Mariana) într-o scenă din actul II al piesei „O ches­­tiune personală“ de Al. Stein, care se reprezintă ca succes la Teatrul de Stat „Mihail Eminescu" din Bo­toșani. Foto­­ A. CONSTANTINESCU rv Joi 14 Ianuarie m­un - hr­e T­i? ■Cehov cu piesele „Jubileul“ şi ,,Ur­sul“. De asemenea, în repetiţie se află piesa originala „Citeşte-l şi du-1 mai departe“ de Dimeny István şi piesa „Taigana" de Pejal­ev. COMITETUL NATIONAL PENTRU APARAREA PĂCII DIN R.P.R., în colaborare cu Consiliul regional A.R.L.U.S. Piteşti a organizat un con­curs public de întrebări şi răspunsuri pe tema „U.R.S.S. in fruntea luptei pentru pace“. Concursul este dotat cu numeroase premii, dintre care şi 7 excursii in Uniunea Sovietică. IERI LA PALATUL CULTURII DIN PITEŞTI s-a organizat o audi­ţie muzicală, in cadrul căreia a fost prezentată Simfonia 8-a de Beethoven. FESTIVALUL FILMULUI LA SATE se bucură de un deosebi­t succes în regiunea Bacău. Numai într-o singură lună fi­lm­ele prezentate la cele 35 cine­matografe săteşti care participă la festival, au fost vizionate de peste 40.000 spectatori. În acelaşi timp la cele 350 spectacole prezentate la sate de cele 6 caravane cinematografice au luat parte aproape 60.000 oameni. CENACLUL LITERAR .Nicolaie U­­biş din Capitală vine slmbătă 16 ianua­rie 1960, ora 17 la Casa Scriitorilor o şedinţă de lucru In cadrul căreia vor citi din lucrările lor Dragoș Vicol și Tonta George Maiorescu. P­ORT . Intîlnirea Bolvinik-Tal este aşteptată cu mare interes de amatorii de şah Federaţia internaţionala de Şah l-a numit­­1 pe­­..marele maestru Gedeon Stahlberg (Suedia) ca arbitru princi­pal al meciului pentru titlul mondial de şah dintre Mihail Bolvinik şi Mihail Tal. Ajutorul arbitrului principal va fi marele maestru internaţional Hary Golombek (Anglia). După, cum se ştie, meciul va începe la Moscova la 15 martie 1960 şi va cu­prinde 24 de partide. Pentru a-şi păs­tra titlul, Botvinik va trebui să tota­lizeze 12 puncte iar Tal pentru a de­veni campion mondial. 12­* puncte. In fiecare săptămînă se vor juca 3 partide. Trei zile din săptămînă vor fi rezervate întreruptelor şi una pentru odihnă. ri Deschiderea oficială a meciului se va face în prezenţa preşedintelui Fe­deraţiei internaţionale de şah Folke Bogard (Suedia). In calitate de oas­pete de onoare, la Moscova va sosi fostul campion mondial, marele maes­­tru internaţional Max Ettwe (Olanda), în timpul desfăşurării meciului. la Moscova ’va funcţiona uri birou de presă pentru ziariştii sovietici şi, stră­in,­ Peste cîteva zile va apare primul buletin specia! editat cu prilejul , aces­tui mare eveniment sportiv asteptat cu viu interes. Llllhi. •! ..’-liiliiHM'llllIHIil! Ştii! • Echipa olimpică de hochei pe gheaţă a U.R.S.S. şi-a încheiat turneul întreprins în Suedia, jucînd marţi sea­­ra în oraşul Evle cu selecţionata sue­deză pe care a învins-o, de data aceas­ta, cu scorul de 6—0 (1—0 ; 3—0 ; 2—0). • Federaţia remină de hochei pe gheaţă a stabilit ca întîlnirile din ca­drul campionatului republican pe 1960 să înceapă sâmbătă 16 ianuarie pe patinoarul artificial din Capitală. în prima etapă se vor desfăşura următoa­rele întîlniri : ora 9 : C.S.M. Rădăuţi— Voinţa Miercurea Ciuc; ora 17: Dina­­mo Tg Mure­ş—Ştiinţa Cluj ; ora 19: C.C.A.—Avîntul Miercurea Ciuc. • Miercuri, federaţia de handbal a alcătuit programul complet al jocurilor care vor precede sîmbată în sala Flo­­reasca meciul internaţional, de handbal redus dintre echipele cluburilor Dina­mo Bucureşti şi Dukla Praga, din ca­drul „Cupei campionii,?­ europeni“­ Cu începere de la ora 16.30­,va avea loc meciul feminin dintre echipele, I şi­ IT ale oraşului Bucureşti, la ora­ 17.30 este programată întîlnirea amicală, dintre echipele masculine Bucur­eşti I şi Rapid. Meciul Dinamo—Dukla va­­ începe la ora 19. Teatru Teatrul de Opera şi Balet al R.P.R­, 19,30 : Tosca ; Na­ţional „I. L. Cara­­giale" (sala Come­­dia) 20 : Cuza Vodă; Naţional „I. L. Caragiale“ (sala Studio) 20: Sălbaticii ; Armatei (sala Magheru) 20: Străina de pe insulă ; Armatei (sala Studio) 16,30 şi 20,30: In căutarea extraordinaru­lui; Municipali (sala Matei Millo) 20 : Livada cu vişini ; Municipal (sala Filimon Sîrbu) 20 : Tache, Ian­ke şi Cadîr ; Muncitoresc C.F.R. Giuleşti, 19,30: Domnul Puntila şi sluga sa Matti ; „C. Nottara“ (sala­­ din str. C. Miile) 20: Brigada I-a de cavalerie ; ,,C. Nottara“ (sala Li­bertatea) 20: Filomena Marturano ; Evreiesc de Stat, 20 : Sender Blank ; Operetă. 19:30 : Văduva veselă ; „C. Tănase" (sala Savoy) 20: Pe ari­pile revistei ; „C. Tănase“ (sala Victoria) 20: Pentru tine. Bucureşti ; Ţăndărică (sala Orfeu) 15: A.­­a­bala portocala ; Ţăndărică (sala A­­cademiei) 15 : Punguţa cu doi bani ; 1j Circul de Stat, 20:30 : Moscova-Bucu­­­­reşti.

Next