România Liberă, decembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5328-5354)

1961-12-01 / nr. 5328

Pag. 2-a PERDELISTELE DE CATIFEA Nicolae Trifu nu-i mintos din fire Toți cei care-l cunosc îi spun sim­plu nea Trifu sau Trifu baci; tu­turor el le răspunde cu plăcere. ; în­totdeauna, are o vorbă bună pentru fiecare. Cînd își pune ceva în gând, nu se lasă penă nu realizează. In­­tr-una din zile a ajuns la bloc, s-a dus glonț la niște vecini de la scara nr. 3 și a început să le vor­bească fără introducere. „Ne-au­ luat inițiativa. Acum tre­buie să schimbăm perdeluțele...« Discuția n-a durat mult. Orice martor întâmplător care nu cunoaște frămîntările locatarilor n-ar fi înțe­les pe deplin despre ce-i vorba­u pentru că perdeluțele au o poveste aparte care a început mai de mult și nu s-a încheiat încă. ...Numeroși cetățeni, cei mai mulți mineri din orașul Vulcan, s-au mu­tat rînd pe rînd în locuințele din blocurile noi. Majoritatea locatarilor sînt oameni harnici si grijulii față de bunurile poporului. Deputații au prins a se întrece în­ diferite acțiunii iar exemplul lor a fost urmat repede de către comite­tele de­­ blocuri. S-au pornit întreceri între străzi și între locatarii de la diverse scări ale blocurilor noi. Cam pe vremea aceea locatarii din blocul „­ Nord" s-au adunat la sfat. Atunci le-a vorbit pe îndelete Francisc Kelemen, deputa­tul lor dar și cuvintele lui Nicolae Trifu le-au mers la inimă deoarece exprimau idei demne de luat în seamă. De fapt, atunci s-a cristalizat un fel de plan pentru continuarea acțiunii începute, mai de mult, în vederea bunei gospodă­riri a casei în care trăiesc. Ulterior au avut loc alte ședințe cu locatarii și cu membrii comitetului de bloc dar mai important este că oamenii au trecut la fapte și fiecare a cău­tat să pună umărul la rezolvarea treburilor de interes obștesc: în jurul blocului au apărut fru­moase zone verzi cu ronduri de flori, s-a amenajat un solar pentru copii, s-a făcut o gazetă a circum­scripției electorale și multe altele. Doar puțini locatari n-au luat parte la aceste munci, pentru că exem­plul oamenilor harnici i-a urnit din loc și pe cei mai îndărătnici. Nico­­lae Trifu a fost întotdeauna cel dinții și cum venea de la ser­viciu găsea cîte ceva de meș­terii. El muncea ori­unde era nevoie dar mai ales, el venea mereu cu bune planuri gos­podărești iar dacă se iveau greutăți deschidea toate ușile de unde putea să primească ajutor. La această muncă s-a prins cu drag familia lui Alexandru Horga de la scara nr. 3, locatarii Ioan Fekete, Valeria Rogoz, Pavel Gilea, Gh. Munteanu și mulți alții, în ajutorul vîrstnicilor au ve­nit, de asemenea, pionierii și copiii. Cu amenajările exterioare a mers parcă mai ușor dar aceasta e numai o latură a problemei. Pentru orice bloc bine gospodărit curățenia în a­­partamente Și pe scări constituie a doua carte de vizită. Comitetul de la blocul­­ Nord s-a gîndit însă și la această chestiune, iar prin discuții cu locatarii s-au găsit metode co­respunzătoare pentru rezolvarea ei. De fapt, unii locatari, responsabili pe scări și membri ai comitetului o luaseră chiar înainte Nicolae Trifu de la scara nr. 2, Alexandru Horga, de la scara nr. 3 și alții, au dat tîr­­coale pe la I.L.L. unde au găsit niș­te rame simple și suporți pentru ghivece cu flori. S-au găsit apoi poze atrăgătoare și diverse portrete în reviste ilustrate care au fost fixa­te în rame și afișate pe pereții scă­rilor. Circa 39 de asemenea tablouri sunt frumos findate la fiecare scară iar printre ele se văd flori naturale și artificiale. Mai ales la scările 2 și 3 îți face impresia că intri pe culoa­rul unei expoziții sau al unei săli de festivități, unde totul te îndeam­nă să ștergi picioarele și să mergi cu grijă pentru a nu strica ceva din ceea ce mîinile oamenilor au făcut Pe lângă toate acestea, pe lîngă faptul că s-a stabilit o anu­mită rinduială de menținere a cu­rățeniei, comitetul de bloc a venit și cu altă idee bună: la ferestrele din holul scărilor, au apărut perde­­luțe cu franjuri. Vestea despre ini­țiativa de la blocul­­ Nord s-a răs­­pîndit repede și alții nu s-au mul­țumit s-o preia așa cum era. Unii locatari de la blocul C și altele au pus la ferestrele de pe­ scări perde­­luțe din catifea. De aci s-a născut „necazul“ lui Nicolae Trifu, îl ne­căjea parcă ceva. Se gîv­dea mai ales și nu putea să ierte de ce co­mitetul de bloc și el nu s-au orien­tat de la bun început să facă per­­deluțe de catifea. Acum nu mai avea astîmpăr... ...Discuția de la scara nr. 3 s-a în­cheiat repede, dar nu s-a luat vreo hotărîre. Tocmai în această perioa­dă președintele comitetului de bloc se afla in spital, în afară de asta trebuiau consultați toți locatarii și apoi să se ia măsuri concrete. în orice caz, nea Trifu nu vorbește multe. La despărțire mi-a spus zîm­­bind: — Dacă mai treci pe la noi în iar­na asta, o să vezi și perdeluțe de catifea. I. COJOC­A­RU corespondentul ..Romîniei libere“ Intre 27 noiembrie—11 decembrie 1961 VIZITAT: expoziția întreprinderii ungare de comerț exterior LEKTROIMPEX Se expun : — Aparate de radio clasice și cu tranzistori, piese de radio; — Aparate de televiziune cu ecran mare; — Aparate de proiecție, magnetofoane, articole optice — Aparate de radio pentru vapoare tip „OCEAN"; — Instalații de securitate pentru căi ferate; — Instalații acustice; — Diverse insta­lații de telecomunicații — Teleinformatoare (instalații de transmis­ie­sag) rapide, folosite în fabrici, șantiere de con­strucții, unități agricole, teatre și in orice ocazii unde este necesară o transmitere urgentă de in­formații între colective) Organizată in localul Expoziției Permanente de Mostre a Camerei de Comerț a R. P. Ungare din București, Str. Batiștei nr. 33, expoziția este deschisă zilnic intre orele W--13 pentru delegații întreprinderilor și orele 1­7—20 pentru public Sala cinematografului „Nicolae Bălcescu" din Tg. Mureș Foto v ..CASA SGINTBH* Lucrări de valorificare a terenurilor PLOIEȘTI (de la corespondentul nostru).­­ Pe terenurile în pantă din regiunea Dealului Mare, regiunea Plo­iești, au apărut numeroase șantiere de combatere a eroziunii solului. Astfel din anul 1953 și pînă în prezent aici au fost puse în valoare peste 1399 hec­tare prin plantări de vii în terase, prin amenajări pentru plantări de vii, prin combaterea torenților. De asemenea în Văile Micilor și a Nicovalîlor ca și în Valea Crîngului au fost efectuate lucrări de corecție a torenților Pentru valorificarea continuă a terenurilor în pantă din masivul Dealul Mare, specialiștii­ au întocmit de curînd proiecte pentru amenajări, plantații viticole și combaterea ero­ziunilor solului. Unități ale cooperație­i meșteșugărești BRAȘOV (de la corespondentul nostru).­­ Pentru a satisface cerin­țele populației, în regiunea noastră iau ființă noi unități ale cooperației meșteșugărești Astfel, pînă în pre­zent, în acest an în regiune au luat ființă încă 168 de noi unități. O­ bună parte din­ ele au fost înființate la parterul noilor blocuri. Pînă la sfîrșitul acestui an numă­rul unităților cooperației meșteșugă­rești noi deschise va ajunge la aproape 400. ----------------------------------------—-—““-------------------------------------------------------------------­ Scurt popas prin citem localități Reproducînd din scrisorile cores­pondenților noștri voluntari, să fa­cem un scurt popas prin cîteva loca­lități pentru a vedea unele înfăptu­iri din anii puterii populare. Pe Valea Jiului Lupeni, Vulcan, Petroșani... Negru era cărbunele smuls cu trudă, în mod primitiv, din măruntaiele pă­­mîntului dar și mai întunecată era viața locuitorilor acestor așa - zise orașe. Fosta vale a plîngerii a deve­nit azi o adevărată „vale a bucuriei“ unde pulsează din plin o viață bo­gată. Ca pretutindeni în țară și aci te întîmpină la fiecare pas con­strucții noi, clădiri semețe ce respiră prospețime și tinerețe. 11 cartiere noi cuprinzînd aproape 7.000 apar­tamente au fost date pînă acum în folosință oamenilor muncii din cele S centre minere. Alte 700 aparta­mente își vor primi locatarii pînă la sfîrșitul acestui an. Dar pentru a avea un tablou mai cuprinzător trebuie să vorbim și des­pre celelalte lucrări gospodărești executate în ultimii ani. La Petro­șani a fost construită o nouă piață ; rețeaua electrică a fost extin­să pe o lungime de 150 km.­­ cea de apă pe 110 km. S-au modernizat 235 k­m, șosele și străzi. Pentru îm­bunătățirea continuă a aprovizionă­rii cetățenilor s-au deschis 41 maga­zine și pavilioane. Pînă la sfîrșitul anului va fi dat în folosință noul cămin studențesc cu 330 locuri. Dacă adăugăm la toate acestea și realiză­rile mai „vechi“, printre care se nu­mără 5 cluburi. Institutul de mine, Complexul Lupeni — Brava, 5 cine­matografe, două spitale, 3 grădinițe de copii, și cele 89 noi săli de clasă, putem aprecia bilanțul nostru mai mult decît rodnic. Și o știre de ultimă oră. Zilele acestea s-au terminat și dat în fo­losință 3 noi blocuri de locuințe : u­­nul la Petroșani, unul la Vulcan și al treilea la Lupeni. N­­ROVENȚA tehnician In plină dezvoltare Rînduielile vremurilor noastre a­u scos la lumină și Tîrgul Lăpuș. An de an s-au realizat lucruri noi, care au schimbat fundamental înfățișa­rea locurilor și viața oamenilor. In Tg. Lăpuș sunt azi 3 școli ele­mentare, una profesională agricolă și o școală medie de cultură genera­lă cu 16 săli de clasă, 45 cadre di­dactice și 900 elevi, fiii muncitorilor de la Cavnic și Baiut și ai colectiviș­tilor nu mai pleacă la școlile din Dej sau Cluj. Internatul modern, do­tat cu toate cele necesare, cu o ca­pacitate de 120 paturi, le asigură condiții optime. Spitalul numără a­­cum 80 de paturi, iar anul viitor a­­cest număr va spori cu încă 40. In acest colț al regiunii maramureșe­ne, unde oamenii mureau cu zile, a­­vem azi un medic pentru 132 locui­tori Ținînd seamă și de noua poli­clinică, intrată recent în funcțiune, asistența medicală se desfășoară în cele mai bune condiții. Și centrul orășelului s-a moderni­zat. In locul noroiului și al colbului sunt azi drumuri pavate și trotuare asfaltate. S-au executat lucrări pentru captarea rezidurilor și a a­pelor mur­dare, s-a construit un pod peste rîul Lăpușului și o piață modernă, pavată pe o întindere de 5000 m.p. Noua casă raională de cultură și biblioteca raională contribuie din plin la instruirea și educarea oame­nilor. In anul 1938 în întreaga co­mună existau doar cîteva aparate de radio. Și acestea, bineînțeles, în casele notarului și ale cit­orva bogă­tani. Acum întregul orășel este elec­trificat și radioficat, și în satul Ouzoaia s-au instalat 1.300 difuzoare. Tg. Lăspuș are azi înfățișarea unui oraș. In momentul de față sînt în lucru un bloc de locuințe cu spații comerciale unde se vor deschide magazine cu autoservire. MIHAI GOTH activist de stat popular Important­ întreprinderile producătoare de­­ țesături de mătase oferă cupoane­­ de diferite lungimi, IP desene va­riate și poziții coloristice diferite,­ precum și diverse țesături prove­nite din șolduri. Aceste țesături, cu o reducere­­ de 10—30 la sută, pot fi procu­rate direct la întreprinderile : ■ FLAMURA ROȘIE-București, Str. Lînăriei nr. 90. Telefon 13.08.07 . - ȚESĂTORIILE REUNITE­­București. Str. Spătarul Preda nr. 3. Telefon 15.75.90. — MĂTASEA POPULARÄ-Bucu­­rești, Str. Popa Nan nr. 88. Telefon 21.60.90 . — TUDOR VLADIMIRESCU — București. B-dul Ghencea nr. 134. Telefon 14.90.22.­­ ANA IPĂTESCU - București. Șos. Vitan nr. 238. Telefon 21.74.72. Rom­â­ni­a liberă L­iniile din planuri, însuflețite de explicațiile secretarului co­mitetului d­e partid, împlineau atît de limpede o imagine din anii viitorului, incit părea că deslușesc aevea pînă­ sus sub pădure, ve­gheate de steaua purpurie strălu­cind in creștetul știrb­ii Bălța, rin­­durile celor peste o sută blocuri (cuprinzînd 1100 apartamente) ale noului oraș Pentru burlaci se ali­niau șase cămine hotel cu este ISO de locuri fiecare, iar pentru locui­torii întregii așezări un club cu cinematograf, adevărat palat cultu­ral, o policlinică, un spital, două școli (una medie și alta profesio­nală), o grădiniță... Era oare îngădu­ită această visare cu ochii deschiși ? Da, fără îndo­ială da! Un lung șirag de realizări, azi îndeobște cunoscute, pe care tot așa le priveam cîndva în pla­nuri, sînt un temei. Și ele și planu­rile toate înfăptuite pas cu pas cu hărnicie, cu pricepere, cu abnega­ție. Deci fără ezitare, despre ima­ginea întrevăzută, puteam spune : așa va fi în anul 1065 Baia Bor­șa , noul oraș Baia Borș­a din Maramu­reș. Precum se înalță între schele zi­durile noi, la Baia Borșa se clă­dește intre realitățile prezente, vii­torul. Până la redeschiderea exploa­tărilor abandonate de burghezie, pînă la construirea Rotației, adică pînă in anul 1948­, centrul minier din miazănoaptea țării număra, în total, 85 de case batrinești întoc­mite din birne. Astăzi s-au ridicat zece blocuri cu zeci de aparta­mente , un cămin curat, elegant oferă în condițiile unui hotel con­fortabil adăpost unui număr d­e a­­proape 200 de burlaci ; noua școală de curînd dată folosinței e, la nu­măr, a cincea din comună. Construc­­iile se ridică neîntre­rupt la tot pasul; multe sînt locu­ințe ; nu departe de aceste șan­tiere, montatori și zidari,, fierari și mecanici lucrează de zor la monta­rea ultimelor utilaje [UNK] [UNK]­în vederea dării cit mai grabnice în folosință a Rotației amplificate. O activitate constructivă, febrilă, intensă înte­meiază certitudini despre viitoa­rele biruință. In sătucul de munte sortit cîndva să se stingă anonim și uitat, profilul unui viitor oraș se conturează așa cum, intr-o po­iană de pădure, la poalele Făgăr­a­­șilor, cu ani în urmă se deslușea, între schele, orașul Victoria de azi. Așa a fost și la Onești, un alt oraș nou al țării. Baia Borșa li se va alătura în scurtă­ vreme. Pentru ca așa să fie, se muncește. Pe pămînt și sub pămînt, in mine. Rotești pri­virile și vezi : spre mina Burlo­aia trece trenului cu mineri; au pe cap știutele căști de oțel, lămpașele în mini; în scurtă vreme vor intra în schimb. Din­spre v­îr­ful golaș al Toroiagăi, de la mina Socolescu, lunecă pe strunele funicularului cor­fele pline, și aici deci se lucrează. Sînt cîteva mii de muncitori, de ingineri și tehnicieni la Baia Borșa. Intreprinderil­e care aici își unesc eforturile, de toate-s șapte. Dinții, firește, e întreprinderea minieră — inima Băii Borșa —, apoi e între­prinderea de exploatare minieră „Maramureșul“, I se adaugă Trustul de construcții și montaje miniere care lucrează la fio­tații, trustul re­gional de construcții care clădește blocuri, întreprinderea regională de electricitate din Maramureș, care rătiduiește buna folosire a rețelei, o întreprindere din Cluj — „Electro­­montaj’’ care lucrează la insta­lați­i electrice și, în fine, a șaptea, o întreprindere din Carei, care lu­crează la rezervoare, cazane și con­ducte. Salarii într-o lună, se plă­tesc la 3.000.000 de lei. Un ceas numai trăit aici, in această neîntreruptă mișcare, un ceas trăit printre acești harnici muncitori îți­ întemeiază, de ne­zdruncinat, credința în puterea poporului de a stăpini vremile ; te ajută să măsori, prin faptele de azi, perspectivele anilor ce vin, care în­seamnă între altele — semn al pu­terii mereu crescînde a patriei so­cialiste — orașe noi pe harta țării. VIRGIL DANCIULESCU Vineri 1 decembrie 1961 ...­«■. .......1 nr. 6328 Fișier bibliografie „ZBORUL IN COSMOS” de E. Nik­olau­ și A. Pîrv* Trăim în timpul unor realizări științifice im­presionante. Dintre a­­ceste realizări, pătrun­derea omului sovietic in nemărginitul Cosmos a fost urmărită cu u• u­n­ in­teres uriaș de oamenii de pe întreg întinsul globului pămintesc. In broșura „Zborul în Cosm­os" editată de SIR.S.C. autorii răspund dorinței maselor de citi­tori de a se pune la­­curent cu explicațiile privind căile realizării zborurilor cosmice. După ce este descris pe scurt sistemul nostru planetar, autorii arată, care este principiul­ funcționării rachetelor, cum­ se realizează tele­ghidarea și telecoman­­darea lor, care sînt le­gile potrivit cărora sînt lansați și se mișcă sate­liții artificiali ai Pămîn­­tului. De asemenea este descrisă aparatura știin­țifică utilizată pe sate­liți și pe rachete cos­mice și­ sînt prezentate, rezultatele științifice ob­ținute prin lansarea sa­teliților artificiali ai Pă­­mîtului și a rachetelor cosmice. In ultima parte a bro­șurii se dau amănunte în legătură cu pătrunderea omului în Cosmos, sco­­țîndu-se în relief pers­pectivele deschise de zboru­rile lui Gagarin și Titov pe drumul cuce­­­­ririi spațiului cosmic. .SEMICONDUCTOR!!" de Cristian Constantinescu In zilele noastre, se­­miconductorii își găsesc un cîmp de aplicații din ce în ce mai larg. In tu­fura de diodele cu cris­tale de semiconductori și tranzistori folosite cu mult succes, tn radioelec­­tronică, semiconductor» au rol important în transformarea energiei solare în energie elec­trică, la amplificatoarele pentru cablurile subma­rine, la diferite dispozi­tive de aprindere, în au­tomatizare, la centralele telefonice, electrice, în instalații de măsuri, și control etc. In viitor aș­a cum prevăd hotărîrile Congresului al lll-lea al P.M R. aplicațiile semi­­conduct­orilor, în toate ramurile industriale, vor lua o extindere și mai mare, în broșură se arată mecanismul trecerii cu­rentului electric prin semiconductori, sînt des­crise diferite dispozitive cu semiconductori, pre­cum și numeroase apli­cații­ ale acestora. Cu­noașterea acestora este cît se poate de utilă unui număr din op tn­ie mai mare de oameni. .POPULAȚIA ÎN CIFRE ȘI FAPTE" de AL Pascaru Știți cu cît crește populația globului în fiecare secundă ? Știți cu cît a sporit populația în ultimele secole ? Iată­ numai două dintre în­trebările menite să stîr­­nească interesul oricărui cititor al acestei broșuri. Desigur, de-a lungul celor aproximativ 60 de pagini ale lucrării, citi­torul nu află doar răs­punsuri la întrebări care ar putea părea mai mult­ sau mai puțin de senza­ție. In esență, broșura e o carte de demografie, scrisă pe înțelesul oricui și folositoare oricui. Ci­titorul e informat des­pre numărul și densita­tea populației în ansam­blu pe glob­ și­ în diferite părți ale acestuia, des­pre creșterea numărului populației, despre pers­pectivele dezvoltării populației. În spatele ci­frelor, cititorul vede realități economice, so­ciale, culturale determi­nate în ultimă instanță de orînduirea socială. In două capitole separate autorul examinează as­pecte variate ale dina­micii populației în țările capitaliste și în țările socialiste, iar în capito­lul final ne sînt prezen­tate cîteva aspecte im­portante privind popu­lația Republicii Populare Române. IN EDITURA MEDICALA VA APA REA AGENDA MEDICALĂ 1962 conținând un material variat, interesînd deopotrivă toate catego­riile de lucrători din domeniul ocrotirii sănătății. întregul material este prezentat sub o formă sin­tetică, tabelele făcind ușor de găsit și de parcurs orice date căutate. In acest fel AGENDA MEDIC­ALA 1962 devine un auxiliar prețios al practicii de zi cu zi în diversele domenii ale muncii medico-sa­nitare. PROCURAȚI-VA DIN TIMP AGENDA MEDICALĂ 1962. REVIAR IN CICLUL „MUZICA DE-A LUN­GUL VEACURILOR“, are loc dumi­nică, ora 18, în sala Ateneului R.P.R., pentru, elevi și studenți, al doilea concert de muzică veche (sec. XVII—XVIII). Cuvin­tul introductiv . I. C. Spiru, in program lucrări de : Rameau, Scarlatti, Fanolo, Vivaldi, Corelli, Cerissini, Schiassi și Per­­golesi. UN MEDALION CEAIKOVSKI va avea loc sîmbătă, 2 decembrie, ora 18 la Lectoratul Central al S.R.S.C. După­ conferința ce va fi ținută de Ștefan Bonea, își vor da concursul numeroși soliști ai Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. FORMAȚIA DE TEATRU a Institu­tului de arhitectură prezintă astăzi, ora 20,30, la Casa de cultură a studen­ților în cadrul­ trecerii în revistă a formațiilor studențești, piesa „Un mi­lion pentru un surîs“ de A. Sofronov. COLECTIVUL DE ARTIȘTI AL TEATRULUI „MOTANEL" DIN BRA­ȘOV prezintă numeroase spectacole pentru copiii din regiune1. Ieri, a1 pre­zentat in orașul Făgăraș, spectacolul „Ursuleții veseli“, care a fost mult aplaudat de către cei mici. UN NUMĂR DE 36 BRIGĂZI ȘTI­INȚIFICE ale SRSC funcționează în cuprinsul regiunii Bacău. Ele sunt al­cătuite din medial, agronom,­, profe­sori etc. Cu­ prilejul celor peste 200­ de­plasări făcute pînă acum lă­sate, aceș­tia au răspuns­ unui număr mare de în­trebări puse de țăranii muncitori. O rodnică activitate desfășoară brigăzile științifice ale subfilialelor SRSC din Roman și Piatra Neamț. TEATRUL DE STAT DIN TG. MUREȘ a prezentat aseară în pre­mieră piesa „Liturghia de la miezul nopții“ a­ dramaturgului cehoslovac F. Karvas. Spectacolul a fost pus în scenă de regizorul Harag György. SPOR­T — SPOR­T Cupa cupelor la fotbal Progresul a pierdut cu 1—0 returul partidei cu Leixoes Progresul București a ratat ieri după amiază, pe stadionul­ „23 August“ din Capitală, calificarea în sferturile de finală ale „Cupei cupelor" la fotbal, pierzând cu 1—0 returul partidei cu Leixoes din Portugalia. Explicația acestei înfrîngeri trebuie căutată în primul rînd în slaba com­portare a bucureștenilor, în lipsa lor de orientare în greșita organizare a jocului. A apărut mai mult decit sur­prinzător faptul că de la bun început antrenorii Progresului au retras in­tern­ (Marin și Protopopescu) lipsind astfel atacul de forțele necesare pen­tru a putea depăși o apărare bine organizată. Cu un singur vîrf de atac (Voinea), ieri mai puțin combativ ca de obicei, cu o extremă dreaptă (caidă) slab de la un capăt la altul al parti­dei, lipsit de vitalitate. Progresul a contat în atac mai mult pe unele incursiuni ale extremului stingă Ba­­boie. In alcătuirea de ieri și comparti­mentul defensiv al bucureștenilor a fost destul de șubred. Caricaș a gre­șit mult, Smărăndescu a fost trecut cu destulă ușurință iar Nedelcu nu a reușit decît în mică măsură să supli­nească lipsurile celorlalți doi. Singurul jucător care a corespuns în întregime a fost Ioniță, care a muncit foarte mult și cu folos atît in apărare cit și în atac. Adversarul întîlnit nu a ară­tat nici ei lucruri deosebite. Portu­ghezii s-au organizat bine în apărare, iar în atac și-au croit drum spre poartă mai mult prin acțiuni indivi­duale. începutul partidei a aparținut echi­pei Progresul care în primele zece mi­nute a avut trei ocazii favorabile pe care însă atacanții le-au ratat. Apoi oaspeții au echilibrat oarecum jocul dar nici ei nu au reușit să înscrie așa că pauza a intervenit la scorul de 0—0. Repriza a doua a debutat tot cu o serie de faze periculoase la poarta echipei portugheze dar la fel ca și în prima parte a întâlnirii mingea nu s-a oprit în plasă. Pe rînd Ioniță, Oaidă, Voinea apoi din nou Oaidă au greșit ținta ca niște începători, în schimb, la un contraatac, în minutul 61 Os­­valdo, centrul atacant al echipei oaspe primind o pasă în careul de 16 metri, a pătruns spre poartă, și cu concursul lui Caricas și Pașcanu a înscris golul, cu care formația sa a obținut califica­rea în sferturile de finală ale compe­tiției, în continuare Progresul a atacat susținut dar orbește, dezorganizat, fără calmul necesar în asemenea si­tuații. 1. BOCIOACA SPORT Uruguay - ul R. S. & 1—2 MONTEVIDEO 30 (Agerpres).­­ E­­chipa de fotbal a U.R.S.S. a obținut miercuri seara la Montevideo un nou succes remarcabil, învingînd cu 2-1 (2-1) puternica selecționată a Urugua­­yului, țară care a cîștigat de doua ori campionatul mondial de fotbal (în anii 1930 și 1950). Meciul dinamic și de foar­te bun" nivel" tehnic s-a disputat pe stadionul Centenario în fața a 50.000 de spectatori. In primele 10 minute de joc gazdele au atacat dezlănțuit dar apărarea­ e­­chipei sovietice și în special portarul Iașin nu au lăsat să treacă nimic, in continuare jucătorii sovietici preiau inițiativa, lansează tot mai multe a­­tacuri spre poarta echipei uruguaye­­ne, în minutul 27 Gusarov primește o pasă de la Netto, driblează doi apă­rători uruguayeni și înscrie plasat. Reacția echipei uruguayene este ime­diată. După numai două minute, ex­trema dreaptă Cubilla egalează. Spre sfîrșitul reprizei, echipa U.R.S.S. trece din nou la ofensivă și în minutul 42 Ponedelnik mărește scorul cu un șut imparabil, în repriza a doua jocul se desfășoară în aceeași cadență rapidă cu nenumărate atacuri la ambele porți însă nici una din echipe nu reușește să mai înscrie. Știri . Astăzi începe în întreaga țară tra­diționala competiție sportivă de masă „Spartachiada de iarnă a tineretului“. In programul ei sînt incluse următoa­rele discipline : patinaj, schi, săniuțe, gimnastică, șah, tenis de masă, haltere și trîntă. Prima etapă a Spartachiadei va dura pina la 1 februarie 1962, pe­rioadă în care se vor organiza între­ceri numai în cadrul asociațiilor spor­tive. De la 1 februarie pînă la 10­ mar­tie vor avea loc concursurile inter­­asociații, urmînd ca de la 10 martie la 20 martie să se desfășoare etapa raională. Pentru a da un caracter profund de masă acestei frumoase competiții a ti­neretului, regulamentul prevede ca la întreceri să participe numai sportivi neclasificați și nelegitimați. • Partida dintre marii maeștri Paul Keres și Mihail Tal programată în cea de-a 9-a rundă a campionatului unional de șah a fost urmărită cu mare interes de publicul spectator. Avînd piesele negre fostul campion mondial a ales apărarea Tărasei cu intenția de a-l atrage intr-un joc de complicații pe partenerul său. Keres a forțat schimbul damelor și a obținut inițiativa. Tal s-a apărat însă foarte bine și partida s-a dat remiză la mutarea 34. Liderul clasamentului, Boris Spasski, a făcut remiză cu Lemi. Cu același rezultat s-au terminat par­tidele Koț-Averbach, Gipslis-Seianov­­ski. Bronștein l-a învins pe Taima­­nov, Bolinov pe Vladimirov, iar Nej­­mezdinov a cedat la Gurghenidze. îna­intea celei de-a 10-a runde în clasa­ment conduce Spasski cu 7 puncte ur­mat de Holmov cu 6 1/2 puncte. • Comitetul de organizare a compe­tiției de fotbal „Cupa Cupelor“, întru­nit joi la Budapesta, a procedat la tragerea la sorți a sferturilor de finală întîlnirile se vor disputa ast­fel : Dinamo Zilina (R. S. Cehoslova­că) — Florentina (Italia) Motor Jena (R. D. Germană) sau Alliance Dude­­lange (Luxemburg)-Leixoes ; Újpest Dózsa (R. P. Ungară)-Dunferline (Sco­ția) ; Werder Bremen (R. F. Germa­­nă)-Atletico Madrid (Spania). S-a ho­­tărît totodată ca finala să aibă loc la 10 mai în orașul Glasgow. f'OOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOeofttX Național ,,I. L. Ca­­­­ragiale" (sala Cornel dia:) ; Ascultă­-ți vii- sj­o­ra, 19,30 , sala Studio ; Scandaloasa £ o legătură dintre dl. Kettle și d-na Moon, g­­o. 19­36 . Teatrul ,,C. I. Nottara“ (sala g­o Magheru) ; Băieții veseli, 20 .­­sala Stu­­g­g ddoj­­ Al 4-lea, 19,30'; Teatrul Lucia­g­­o Sturdüa Bulandra (sala ,,Matei Mill'oi") ; g' o Tache­, Ianke și Cadîr, 19,30': (sala „Pi­­­g­o limon Sîrbu"); O lună de confort, 19,30: g" o Teatrul Muncitoresc G.F.R. — Giulești , 8 o Celebrul 702, 19,30 : Teatrul de Come-­l o­die ; Vînz­ătorul de păsări, 19,30 : Tea- 8 g­irul de Stat de Operetă ; Prima întîl­­g­­­nire, 20 : Teatrul pentru tineret și g g copii (sala pentru tineret) ; Băiatul din g o banca doua, 18 : sala pentru copii g g Revista 62, 20 : Teatrul satiric muzica] g g „C. Tănase" ; Mer­cadet, 20­: T­eatrul g­­g Evreiesc de Stat ; Harap Alb, 16’ : Tea­­g g truli „Țănd­ ârică“ (sala din- Academiei);; 1f . Balada patriei, 20 : Ansamblul de cîn- 8 e­tece și dansuri al C.C.S. ; Luminile g­o­arenei, 20 : Circul de Stat. g­­ * La începutul secolu­­­­lui : Munca­ ; Cazul 8 Gleiwitz : Patria ; Me- 8 cauieul conducea tre­­i util : Republica, 1. C 8. Frimu, Al­. Sabia, 8 Miorița ; Nu te lăsa­m niciodată : 8­ Martie­­ 8 G. Coșbuc ; Cele 400 de levi­ 8 ____ V. Alecsandri, Elena Pavel, 8 gc Gh. Doja; Cazacii: Magheru, M. Gorki; 8 3 Viatul s-a oprit în zori : București ;­ 8 3 Ker Oglî: Lumina ; Ultimul meu 8 3’ tango ;­ V. Roaită, Volga ; Spec- 8; 3 țțatori în ofsaid : Central ; Rapsodie 8 8 ucraineană : Victoria ; Cei trei gineri — 8 8; Cerințe, știință și materiale noi — In- 8­8 su­netul înfrunt — Spania 1800 : Timpuri 8 Í Noi : Program special pentru copii — 8 3 dimineața. El Hareim — după amiază : 8 3; 13 Septembrie : Două vieți : Tineretului; * 3 Oameni pe gheață : înfrățirea între po­ ° 8 poare, C. David­,­ Flacăra,­ Libertății : g 3 Vî­nt de libertate: Cultural, M. 2­8 Emin­escu ; Că­pitanul Dabae ; G. Ba­­g 8 covia­r Raidul vărgat: Al. Popov ; 2 8 Carmen de la Ronda ; Gri­vița, Popular ; g 3 Doctorul din Bethenew ; Unirea, 23 Au­­g 8 gust . Pe urmele braconierului : T­oia­­g 8­dimirescu. B. Delavrancea, Drumul Serii; g 8 Alesandr Nevski ; Moșilor ; Revista g 8 visurilor :■ Donca Simo ; Genevieve : g 8 16­ Februarie ; Două vieți (ambele se­­g­arii) : Vie Pintilie; Cer senin: Flo­reasca; g 8 Umbre albe : N. Bâlcescu ; învierea : g 8 Olga Bancic ; Pînze purpurii : 30 De- 2­8­cembrie ; Evdochia ; A. Vlaicu ; Cielito 2­8 Lindo : 8 Mai; Război și pace (seria 5 8 N­­ai : I- L. Caragiale, 8 o­o 8 8. Bărbierul din Se­­r­villa, 19­30 : Teatrul­ Ii de Operă­ și Balet al­e R.P.R.: Anna Kare­g­uina, 19­30:: Teatrul’? TEAr So OO <50 OO OO OC OO oe oo oo oo oo OO OO OO OO OO OO OO OC OO oc OO a>

Next