România Liberă, decembrie 1961 (Anul 19, Nr. 5328-5354)
1961-12-01 / nr. 5328
Pag. 2-a PERDELISTELE DE CATIFEA Nicolae Trifu nu-i mintos din fire Toți cei care-l cunosc îi spun simplu nea Trifu sau Trifu baci; tuturor el le răspunde cu plăcere. ; întotdeauna, are o vorbă bună pentru fiecare. Cînd își pune ceva în gând, nu se lasă penă nu realizează. Intr-una din zile a ajuns la bloc, s-a dus glonț la niște vecini de la scara nr. 3 și a început să le vorbească fără introducere. „Ne-au luat inițiativa. Acum trebuie să schimbăm perdeluțele...« Discuția n-a durat mult. Orice martor întâmplător care nu cunoaște frămîntările locatarilor n-ar fi înțeles pe deplin despre ce-i vorbau pentru că perdeluțele au o poveste aparte care a început mai de mult și nu s-a încheiat încă. ...Numeroși cetățeni, cei mai mulți mineri din orașul Vulcan, s-au mutat rînd pe rînd în locuințele din blocurile noi. Majoritatea locatarilor sînt oameni harnici si grijulii față de bunurile poporului. Deputații au prins a se întrece în diferite acțiunii iar exemplul lor a fost urmat repede de către comitetele de blocuri. S-au pornit întreceri între străzi și între locatarii de la diverse scări ale blocurilor noi. Cam pe vremea aceea locatarii din blocul „ Nord" s-au adunat la sfat. Atunci le-a vorbit pe îndelete Francisc Kelemen, deputatul lor dar și cuvintele lui Nicolae Trifu le-au mers la inimă deoarece exprimau idei demne de luat în seamă. De fapt, atunci s-a cristalizat un fel de plan pentru continuarea acțiunii începute, mai de mult, în vederea bunei gospodăriri a casei în care trăiesc. Ulterior au avut loc alte ședințe cu locatarii și cu membrii comitetului de bloc dar mai important este că oamenii au trecut la fapte și fiecare a căutat să pună umărul la rezolvarea treburilor de interes obștesc: în jurul blocului au apărut frumoase zone verzi cu ronduri de flori, s-a amenajat un solar pentru copii, s-a făcut o gazetă a circumscripției electorale și multe altele. Doar puțini locatari n-au luat parte la aceste munci, pentru că exemplul oamenilor harnici i-a urnit din loc și pe cei mai îndărătnici. Nicolae Trifu a fost întotdeauna cel dinții și cum venea de la serviciu găsea cîte ceva de meșterii. El muncea oriunde era nevoie dar mai ales, el venea mereu cu bune planuri gospodărești iar dacă se iveau greutăți deschidea toate ușile de unde putea să primească ajutor. La această muncă s-a prins cu drag familia lui Alexandru Horga de la scara nr. 3, locatarii Ioan Fekete, Valeria Rogoz, Pavel Gilea, Gh. Munteanu și mulți alții, în ajutorul vîrstnicilor au venit, de asemenea, pionierii și copiii. Cu amenajările exterioare a mers parcă mai ușor dar aceasta e numai o latură a problemei. Pentru orice bloc bine gospodărit curățenia în apartamente Și pe scări constituie a doua carte de vizită. Comitetul de la blocul Nord s-a gîndit însă și la această chestiune, iar prin discuții cu locatarii s-au găsit metode corespunzătoare pentru rezolvarea ei. De fapt, unii locatari, responsabili pe scări și membri ai comitetului o luaseră chiar înainte Nicolae Trifu de la scara nr. 2, Alexandru Horga, de la scara nr. 3 și alții, au dat tîrcoale pe la I.L.L. unde au găsit niște rame simple și suporți pentru ghivece cu flori. S-au găsit apoi poze atrăgătoare și diverse portrete în reviste ilustrate care au fost fixate în rame și afișate pe pereții scărilor. Circa 39 de asemenea tablouri sunt frumos findate la fiecare scară iar printre ele se văd flori naturale și artificiale. Mai ales la scările 2 și 3 îți face impresia că intri pe culoarul unei expoziții sau al unei săli de festivități, unde totul te îndeamnă să ștergi picioarele și să mergi cu grijă pentru a nu strica ceva din ceea ce mîinile oamenilor au făcut Pe lângă toate acestea, pe lîngă faptul că s-a stabilit o anumită rinduială de menținere a curățeniei, comitetul de bloc a venit și cu altă idee bună: la ferestrele din holul scărilor, au apărut perdeluțe cu franjuri. Vestea despre inițiativa de la blocul Nord s-a răspîndit repede și alții nu s-au mulțumit s-o preia așa cum era. Unii locatari de la blocul C și altele au pus la ferestrele de pe scări perdeluțe din catifea. De aci s-a născut „necazul“ lui Nicolae Trifu, îl necăjea parcă ceva. Se gîvdea mai ales și nu putea să ierte de ce comitetul de bloc și el nu s-au orientat de la bun început să facă perdeluțe de catifea. Acum nu mai avea astîmpăr... ...Discuția de la scara nr. 3 s-a încheiat repede, dar nu s-a luat vreo hotărîre. Tocmai în această perioadă președintele comitetului de bloc se afla in spital, în afară de asta trebuiau consultați toți locatarii și apoi să se ia măsuri concrete. în orice caz, nea Trifu nu vorbește multe. La despărțire mi-a spus zîmbind: — Dacă mai treci pe la noi în iarna asta, o să vezi și perdeluțe de catifea. I. COJOCARU corespondentul ..Romîniei libere“ Intre 27 noiembrie—11 decembrie 1961 VIZITAT: expoziția întreprinderii ungare de comerț exterior LEKTROIMPEX Se expun : — Aparate de radio clasice și cu tranzistori, piese de radio; — Aparate de televiziune cu ecran mare; — Aparate de proiecție, magnetofoane, articole optice — Aparate de radio pentru vapoare tip „OCEAN"; — Instalații de securitate pentru căi ferate; — Instalații acustice; — Diverse instalații de telecomunicații — Teleinformatoare (instalații de transmisiesag) rapide, folosite în fabrici, șantiere de construcții, unități agricole, teatre și in orice ocazii unde este necesară o transmitere urgentă de informații între colective) Organizată in localul Expoziției Permanente de Mostre a Camerei de Comerț a R. P. Ungare din București, Str. Batiștei nr. 33, expoziția este deschisă zilnic intre orele W--13 pentru delegații întreprinderilor și orele 17—20 pentru public Sala cinematografului „Nicolae Bălcescu" din Tg. Mureș Foto v ..CASA SGINTBH* Lucrări de valorificare a terenurilor PLOIEȘTI (de la corespondentul nostru). Pe terenurile în pantă din regiunea Dealului Mare, regiunea Ploiești, au apărut numeroase șantiere de combatere a eroziunii solului. Astfel din anul 1953 și pînă în prezent aici au fost puse în valoare peste 1399 hectare prin plantări de vii în terase, prin amenajări pentru plantări de vii, prin combaterea torenților. De asemenea în Văile Micilor și a Nicovalîlor ca și în Valea Crîngului au fost efectuate lucrări de corecție a torenților Pentru valorificarea continuă a terenurilor în pantă din masivul Dealul Mare, specialiștii au întocmit de curînd proiecte pentru amenajări, plantații viticole și combaterea eroziunilor solului. Unități ale cooperației meșteșugărești BRAȘOV (de la corespondentul nostru). Pentru a satisface cerințele populației, în regiunea noastră iau ființă noi unități ale cooperației meșteșugărești Astfel, pînă în prezent, în acest an în regiune au luat ființă încă 168 de noi unități. O bună parte din ele au fost înființate la parterul noilor blocuri. Pînă la sfîrșitul acestui an numărul unităților cooperației meșteșugărești noi deschise va ajunge la aproape 400. ----------------------------------------—-—““------------------------------------------------------------------- Scurt popas prin citem localități Reproducînd din scrisorile corespondenților noștri voluntari, să facem un scurt popas prin cîteva localități pentru a vedea unele înfăptuiri din anii puterii populare. Pe Valea Jiului Lupeni, Vulcan, Petroșani... Negru era cărbunele smuls cu trudă, în mod primitiv, din măruntaiele pămîntului dar și mai întunecată era viața locuitorilor acestor așa - zise orașe. Fosta vale a plîngerii a devenit azi o adevărată „vale a bucuriei“ unde pulsează din plin o viață bogată. Ca pretutindeni în țară și aci te întîmpină la fiecare pas construcții noi, clădiri semețe ce respiră prospețime și tinerețe. 11 cartiere noi cuprinzînd aproape 7.000 apartamente au fost date pînă acum în folosință oamenilor muncii din cele S centre minere. Alte 700 apartamente își vor primi locatarii pînă la sfîrșitul acestui an. Dar pentru a avea un tablou mai cuprinzător trebuie să vorbim și despre celelalte lucrări gospodărești executate în ultimii ani. La Petroșani a fost construită o nouă piață ; rețeaua electrică a fost extinsă pe o lungime de 150 km. cea de apă pe 110 km. S-au modernizat 235 km, șosele și străzi. Pentru îmbunătățirea continuă a aprovizionării cetățenilor s-au deschis 41 magazine și pavilioane. Pînă la sfîrșitul anului va fi dat în folosință noul cămin studențesc cu 330 locuri. Dacă adăugăm la toate acestea și realizările mai „vechi“, printre care se numără 5 cluburi. Institutul de mine, Complexul Lupeni — Brava, 5 cinematografe, două spitale, 3 grădinițe de copii, și cele 89 noi săli de clasă, putem aprecia bilanțul nostru mai mult decît rodnic. Și o știre de ultimă oră. Zilele acestea s-au terminat și dat în folosință 3 noi blocuri de locuințe : unul la Petroșani, unul la Vulcan și al treilea la Lupeni. NROVENȚA tehnician In plină dezvoltare Rînduielile vremurilor noastre au scos la lumină și Tîrgul Lăpuș. An de an s-au realizat lucruri noi, care au schimbat fundamental înfățișarea locurilor și viața oamenilor. In Tg. Lăpuș sunt azi 3 școli elementare, una profesională agricolă și o școală medie de cultură generală cu 16 săli de clasă, 45 cadre didactice și 900 elevi, fiii muncitorilor de la Cavnic și Baiut și ai colectiviștilor nu mai pleacă la școlile din Dej sau Cluj. Internatul modern, dotat cu toate cele necesare, cu o capacitate de 120 paturi, le asigură condiții optime. Spitalul numără acum 80 de paturi, iar anul viitor acest număr va spori cu încă 40. In acest colț al regiunii maramureșene, unde oamenii mureau cu zile, avem azi un medic pentru 132 locuitori Ținînd seamă și de noua policlinică, intrată recent în funcțiune, asistența medicală se desfășoară în cele mai bune condiții. Și centrul orășelului s-a modernizat. In locul noroiului și al colbului sunt azi drumuri pavate și trotuare asfaltate. S-au executat lucrări pentru captarea rezidurilor și a apelor murdare, s-a construit un pod peste rîul Lăpușului și o piață modernă, pavată pe o întindere de 5000 m.p. Noua casă raională de cultură și biblioteca raională contribuie din plin la instruirea și educarea oamenilor. In anul 1938 în întreaga comună existau doar cîteva aparate de radio. Și acestea, bineînțeles, în casele notarului și ale citorva bogătani. Acum întregul orășel este electrificat și radioficat, și în satul Ouzoaia s-au instalat 1.300 difuzoare. Tg. Lăspuș are azi înfățișarea unui oraș. In momentul de față sînt în lucru un bloc de locuințe cu spații comerciale unde se vor deschide magazine cu autoservire. MIHAI GOTH activist de stat popular Important întreprinderile producătoare de țesături de mătase oferă cupoane de diferite lungimi, IP desene variate și poziții coloristice diferite, precum și diverse țesături provenite din șolduri. Aceste țesături, cu o reducere de 10—30 la sută, pot fi procurate direct la întreprinderile : ■ FLAMURA ROȘIE-București, Str. Lînăriei nr. 90. Telefon 13.08.07 . - ȚESĂTORIILE REUNITEBucurești. Str. Spătarul Preda nr. 3. Telefon 15.75.90. — MĂTASEA POPULARÄ-București, Str. Popa Nan nr. 88. Telefon 21.60.90 . — TUDOR VLADIMIRESCU — București. B-dul Ghencea nr. 134. Telefon 14.90.22. ANA IPĂTESCU - București. Șos. Vitan nr. 238. Telefon 21.74.72. România liberă Liniile din planuri, însuflețite de explicațiile secretarului comitetului de partid, împlineau atît de limpede o imagine din anii viitorului, incit părea că deslușesc aevea pînă sus sub pădure, vegheate de steaua purpurie strălucind in creștetul știrbii Bălța, rindurile celor peste o sută blocuri (cuprinzînd 1100 apartamente) ale noului oraș Pentru burlaci se aliniau șase cămine hotel cu este ISO de locuri fiecare, iar pentru locuitorii întregii așezări un club cu cinematograf, adevărat palat cultural, o policlinică, un spital, două școli (una medie și alta profesională), o grădiniță... Era oare îngăduită această visare cu ochii deschiși ? Da, fără îndoială da! Un lung șirag de realizări, azi îndeobște cunoscute, pe care tot așa le priveam cîndva în planuri, sînt un temei. Și ele și planurile toate înfăptuite pas cu pas cu hărnicie, cu pricepere, cu abnegație. Deci fără ezitare, despre imaginea întrevăzută, puteam spune : așa va fi în anul 1065 Baia Borșa , noul oraș Baia Borșa din Maramureș. Precum se înalță între schele zidurile noi, la Baia Borșa se clădește intre realitățile prezente, viitorul. Până la redeschiderea exploatărilor abandonate de burghezie, pînă la construirea Rotației, adică pînă in anul 1948, centrul minier din miazănoaptea țării număra, în total, 85 de case batrinești întocmite din birne. Astăzi s-au ridicat zece blocuri cu zeci de apartamente , un cămin curat, elegant oferă în condițiile unui hotel confortabil adăpost unui număr de aproape 200 de burlaci ; noua școală de curînd dată folosinței e, la număr, a cincea din comună. Construciile se ridică neîntrerupt la tot pasul; multe sînt locuințe ; nu departe de aceste șantiere, montatori și zidari,, fierari și mecanici lucrează de zor la montarea ultimelor utilaje [UNK] [UNK]în vederea dării cit mai grabnice în folosință a Rotației amplificate. O activitate constructivă, febrilă, intensă întemeiază certitudini despre viitoarele biruință. In sătucul de munte sortit cîndva să se stingă anonim și uitat, profilul unui viitor oraș se conturează așa cum, intr-o poiană de pădure, la poalele Făgărașilor, cu ani în urmă se deslușea, între schele, orașul Victoria de azi. Așa a fost și la Onești, un alt oraș nou al țării. Baia Borșa li se va alătura în scurtă vreme. Pentru ca așa să fie, se muncește. Pe pămînt și sub pămînt, in mine. Rotești privirile și vezi : spre mina Burloaia trece trenului cu mineri; au pe cap știutele căști de oțel, lămpașele în mini; în scurtă vreme vor intra în schimb. Dinspre vîrful golaș al Toroiagăi, de la mina Socolescu, lunecă pe strunele funicularului corfele pline, și aici deci se lucrează. Sînt cîteva mii de muncitori, de ingineri și tehnicieni la Baia Borșa. Intreprinderile care aici își unesc eforturile, de toate-s șapte. Dinții, firește, e întreprinderea minieră — inima Băii Borșa —, apoi e întreprinderea de exploatare minieră „Maramureșul“, I se adaugă Trustul de construcții și montaje miniere care lucrează la fiotații, trustul regional de construcții care clădește blocuri, întreprinderea regională de electricitate din Maramureș, care rătiduiește buna folosire a rețelei, o întreprindere din Cluj — „Electromontaj’’ care lucrează la instalații electrice și, în fine, a șaptea, o întreprindere din Carei, care lucrează la rezervoare, cazane și conducte. Salarii într-o lună, se plătesc la 3.000.000 de lei. Un ceas numai trăit aici, in această neîntreruptă mișcare, un ceas trăit printre acești harnici muncitori îți întemeiază, de nezdruncinat, credința în puterea poporului de a stăpini vremile ; te ajută să măsori, prin faptele de azi, perspectivele anilor ce vin, care înseamnă între altele — semn al puterii mereu crescînde a patriei socialiste — orașe noi pe harta țării. VIRGIL DANCIULESCU Vineri 1 decembrie 1961 ...«■. .......1 nr. 6328 Fișier bibliografie „ZBORUL IN COSMOS” de E. Nikolau și A. Pîrv* Trăim în timpul unor realizări științifice impresionante. Dintre aceste realizări, pătrunderea omului sovietic in nemărginitul Cosmos a fost urmărită cu u• un interes uriaș de oamenii de pe întreg întinsul globului pămintesc. In broșura „Zborul în Cosmos" editată de SIR.S.C. autorii răspund dorinței maselor de cititori de a se pune lacurent cu explicațiile privind căile realizării zborurilor cosmice. După ce este descris pe scurt sistemul nostru planetar, autorii arată, care este principiul funcționării rachetelor, cum se realizează teleghidarea și telecomandarea lor, care sînt legile potrivit cărora sînt lansați și se mișcă sateliții artificiali ai Pămîntului. De asemenea este descrisă aparatura științifică utilizată pe sateliți și pe rachete cosmice și sînt prezentate, rezultatele științifice obținute prin lansarea sateliților artificiali ai Pămîtului și a rachetelor cosmice. In ultima parte a broșurii se dau amănunte în legătură cu pătrunderea omului în Cosmos, scoțîndu-se în relief perspectivele deschise de zborurile lui Gagarin și Titov pe drumul cuceririi spațiului cosmic. .SEMICONDUCTOR!!" de Cristian Constantinescu In zilele noastre, semiconductorii își găsesc un cîmp de aplicații din ce în ce mai larg. In tufura de diodele cu cristale de semiconductori și tranzistori folosite cu mult succes, tn radioelectronică, semiconductor» au rol important în transformarea energiei solare în energie electrică, la amplificatoarele pentru cablurile submarine, la diferite dispozitive de aprindere, în automatizare, la centralele telefonice, electrice, în instalații de măsuri, și control etc. In viitor așa cum prevăd hotărîrile Congresului al lll-lea al P.M R. aplicațiile semiconductorilor, în toate ramurile industriale, vor lua o extindere și mai mare, în broșură se arată mecanismul trecerii curentului electric prin semiconductori, sînt descrise diferite dispozitive cu semiconductori, precum și numeroase aplicații ale acestora. Cunoașterea acestora este cît se poate de utilă unui număr din op tnie mai mare de oameni. .POPULAȚIA ÎN CIFRE ȘI FAPTE" de AL Pascaru Știți cu cît crește populația globului în fiecare secundă ? Știți cu cît a sporit populația în ultimele secole ? Iată numai două dintre întrebările menite să stîrnească interesul oricărui cititor al acestei broșuri. Desigur, de-a lungul celor aproximativ 60 de pagini ale lucrării, cititorul nu află doar răspunsuri la întrebări care ar putea părea mai mult sau mai puțin de senzație. In esență, broșura e o carte de demografie, scrisă pe înțelesul oricui și folositoare oricui. Cititorul e informat despre numărul și densitatea populației în ansamblu pe glob și în diferite părți ale acestuia, despre creșterea numărului populației, despre perspectivele dezvoltării populației. În spatele cifrelor, cititorul vede realități economice, sociale, culturale determinate în ultimă instanță de orînduirea socială. In două capitole separate autorul examinează aspecte variate ale dinamicii populației în țările capitaliste și în țările socialiste, iar în capitolul final ne sînt prezentate cîteva aspecte importante privind populația Republicii Populare Române. IN EDITURA MEDICALA VA APA REA AGENDA MEDICALĂ 1962 conținând un material variat, interesînd deopotrivă toate categoriile de lucrători din domeniul ocrotirii sănătății. întregul material este prezentat sub o formă sintetică, tabelele făcind ușor de găsit și de parcurs orice date căutate. In acest fel AGENDA MEDICALA 1962 devine un auxiliar prețios al practicii de zi cu zi în diversele domenii ale muncii medico-sanitare. PROCURAȚI-VA DIN TIMP AGENDA MEDICALĂ 1962. REVIAR IN CICLUL „MUZICA DE-A LUNGUL VEACURILOR“, are loc duminică, ora 18, în sala Ateneului R.P.R., pentru, elevi și studenți, al doilea concert de muzică veche (sec. XVII—XVIII). Cuvintul introductiv . I. C. Spiru, in program lucrări de : Rameau, Scarlatti, Fanolo, Vivaldi, Corelli, Cerissini, Schiassi și Pergolesi. UN MEDALION CEAIKOVSKI va avea loc sîmbătă, 2 decembrie, ora 18 la Lectoratul Central al S.R.S.C. După conferința ce va fi ținută de Ștefan Bonea, își vor da concursul numeroși soliști ai Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. FORMAȚIA DE TEATRU a Institutului de arhitectură prezintă astăzi, ora 20,30, la Casa de cultură a studenților în cadrul trecerii în revistă a formațiilor studențești, piesa „Un milion pentru un surîs“ de A. Sofronov. COLECTIVUL DE ARTIȘTI AL TEATRULUI „MOTANEL" DIN BRAȘOV prezintă numeroase spectacole pentru copiii din regiune1. Ieri, a1 prezentat in orașul Făgăraș, spectacolul „Ursuleții veseli“, care a fost mult aplaudat de către cei mici. UN NUMĂR DE 36 BRIGĂZI ȘTIINȚIFICE ale SRSC funcționează în cuprinsul regiunii Bacău. Ele sunt alcătuite din medial, agronom,, profesori etc. Cu prilejul celor peste 200 deplasări făcute pînă acum lăsate, aceștia au răspuns unui număr mare de întrebări puse de țăranii muncitori. O rodnică activitate desfășoară brigăzile științifice ale subfilialelor SRSC din Roman și Piatra Neamț. TEATRUL DE STAT DIN TG. MUREȘ a prezentat aseară în premieră piesa „Liturghia de la miezul nopții“ a dramaturgului cehoslovac F. Karvas. Spectacolul a fost pus în scenă de regizorul Harag György. SPORT — SPORT Cupa cupelor la fotbal Progresul a pierdut cu 1—0 returul partidei cu Leixoes Progresul București a ratat ieri după amiază, pe stadionul „23 August“ din Capitală, calificarea în sferturile de finală ale „Cupei cupelor" la fotbal, pierzând cu 1—0 returul partidei cu Leixoes din Portugalia. Explicația acestei înfrîngeri trebuie căutată în primul rînd în slaba comportare a bucureștenilor, în lipsa lor de orientare în greșita organizare a jocului. A apărut mai mult decit surprinzător faptul că de la bun început antrenorii Progresului au retras intern (Marin și Protopopescu) lipsind astfel atacul de forțele necesare pentru a putea depăși o apărare bine organizată. Cu un singur vîrf de atac (Voinea), ieri mai puțin combativ ca de obicei, cu o extremă dreaptă (caidă) slab de la un capăt la altul al partidei, lipsit de vitalitate. Progresul a contat în atac mai mult pe unele incursiuni ale extremului stingă Baboie. In alcătuirea de ieri și compartimentul defensiv al bucureștenilor a fost destul de șubred. Caricaș a greșit mult, Smărăndescu a fost trecut cu destulă ușurință iar Nedelcu nu a reușit decît în mică măsură să suplinească lipsurile celorlalți doi. Singurul jucător care a corespuns în întregime a fost Ioniță, care a muncit foarte mult și cu folos atît in apărare cit și în atac. Adversarul întîlnit nu a arătat nici ei lucruri deosebite. Portughezii s-au organizat bine în apărare, iar în atac și-au croit drum spre poartă mai mult prin acțiuni individuale. începutul partidei a aparținut echipei Progresul care în primele zece minute a avut trei ocazii favorabile pe care însă atacanții le-au ratat. Apoi oaspeții au echilibrat oarecum jocul dar nici ei nu au reușit să înscrie așa că pauza a intervenit la scorul de 0—0. Repriza a doua a debutat tot cu o serie de faze periculoase la poarta echipei portugheze dar la fel ca și în prima parte a întâlnirii mingea nu s-a oprit în plasă. Pe rînd Ioniță, Oaidă, Voinea apoi din nou Oaidă au greșit ținta ca niște începători, în schimb, la un contraatac, în minutul 61 Osvaldo, centrul atacant al echipei oaspe primind o pasă în careul de 16 metri, a pătruns spre poartă, și cu concursul lui Caricas și Pașcanu a înscris golul, cu care formația sa a obținut calificarea în sferturile de finală ale competiției, în continuare Progresul a atacat susținut dar orbește, dezorganizat, fără calmul necesar în asemenea situații. 1. BOCIOACA SPORT Uruguay - ul R. S. & 1—2 MONTEVIDEO 30 (Agerpres). Echipa de fotbal a U.R.S.S. a obținut miercuri seara la Montevideo un nou succes remarcabil, învingînd cu 2-1 (2-1) puternica selecționată a Uruguayului, țară care a cîștigat de doua ori campionatul mondial de fotbal (în anii 1930 și 1950). Meciul dinamic și de foarte bun" nivel" tehnic s-a disputat pe stadionul Centenario în fața a 50.000 de spectatori. In primele 10 minute de joc gazdele au atacat dezlănțuit dar apărarea echipei sovietice și în special portarul Iașin nu au lăsat să treacă nimic, in continuare jucătorii sovietici preiau inițiativa, lansează tot mai multe atacuri spre poarta echipei uruguayene, în minutul 27 Gusarov primește o pasă de la Netto, driblează doi apărători uruguayeni și înscrie plasat. Reacția echipei uruguayene este imediată. După numai două minute, extrema dreaptă Cubilla egalează. Spre sfîrșitul reprizei, echipa U.R.S.S. trece din nou la ofensivă și în minutul 42 Ponedelnik mărește scorul cu un șut imparabil, în repriza a doua jocul se desfășoară în aceeași cadență rapidă cu nenumărate atacuri la ambele porți însă nici una din echipe nu reușește să mai înscrie. Știri . Astăzi începe în întreaga țară tradiționala competiție sportivă de masă „Spartachiada de iarnă a tineretului“. In programul ei sînt incluse următoarele discipline : patinaj, schi, săniuțe, gimnastică, șah, tenis de masă, haltere și trîntă. Prima etapă a Spartachiadei va dura pina la 1 februarie 1962, perioadă în care se vor organiza întreceri numai în cadrul asociațiilor sportive. De la 1 februarie pînă la 10 martie vor avea loc concursurile interasociații, urmînd ca de la 10 martie la 20 martie să se desfășoare etapa raională. Pentru a da un caracter profund de masă acestei frumoase competiții a tineretului, regulamentul prevede ca la întreceri să participe numai sportivi neclasificați și nelegitimați. • Partida dintre marii maeștri Paul Keres și Mihail Tal programată în cea de-a 9-a rundă a campionatului unional de șah a fost urmărită cu mare interes de publicul spectator. Avînd piesele negre fostul campion mondial a ales apărarea Tărasei cu intenția de a-l atrage intr-un joc de complicații pe partenerul său. Keres a forțat schimbul damelor și a obținut inițiativa. Tal s-a apărat însă foarte bine și partida s-a dat remiză la mutarea 34. Liderul clasamentului, Boris Spasski, a făcut remiză cu Lemi. Cu același rezultat s-au terminat partidele Koț-Averbach, Gipslis-Seianovski. Bronștein l-a învins pe Taimanov, Bolinov pe Vladimirov, iar Nejmezdinov a cedat la Gurghenidze. înaintea celei de-a 10-a runde în clasament conduce Spasski cu 7 puncte urmat de Holmov cu 6 1/2 puncte. • Comitetul de organizare a competiției de fotbal „Cupa Cupelor“, întrunit joi la Budapesta, a procedat la tragerea la sorți a sferturilor de finală întîlnirile se vor disputa astfel : Dinamo Zilina (R. S. Cehoslovacă) — Florentina (Italia) Motor Jena (R. D. Germană) sau Alliance Dudelange (Luxemburg)-Leixoes ; Újpest Dózsa (R. P. Ungară)-Dunferline (Scoția) ; Werder Bremen (R. F. Germană)-Atletico Madrid (Spania). S-a hotărît totodată ca finala să aibă loc la 10 mai în orașul Glasgow. f'OOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOeofttX Național ,,I. L. Caragiale" (sala Cornel dia:) ; Ascultă-ți vii- sjora, 19,30 , sala Studio ; Scandaloasa £ o legătură dintre dl. Kettle și d-na Moon, go. 1936 . Teatrul ,,C. I. Nottara“ (sala go Magheru) ; Băieții veseli, 20 .sala Stugg ddoj Al 4-lea, 19,30'; Teatrul Luciago Sturdüa Bulandra (sala ,,Matei Mill'oi") ; g' o Tache, Ianke și Cadîr, 19,30': (sala „Pigo limon Sîrbu"); O lună de confort, 19,30: g" o Teatrul Muncitoresc G.F.R. — Giulești , 8 o Celebrul 702, 19,30 : Teatrul de Come-l odie ; Vînzătorul de păsări, 19,30 : Tea- 8 girul de Stat de Operetă ; Prima întîlgnire, 20 : Teatrul pentru tineret și g g copii (sala pentru tineret) ; Băiatul din g o banca doua, 18 : sala pentru copii g g Revista 62, 20 : Teatrul satiric muzica] g g „C. Tănase" ; Mercadet, 20: Teatrul gg Evreiesc de Stat ; Harap Alb, 16’ : Teag g truli „Țănd ârică“ (sala din- Academiei);; 1f . Balada patriei, 20 : Ansamblul de cîn- 8 etece și dansuri al C.C.S. ; Luminile goarenei, 20 : Circul de Stat. g * La începutul secolului : Munca ; Cazul 8 Gleiwitz : Patria ; Me- 8 cauieul conducea trei util : Republica, 1. C 8. Frimu, Al. Sabia, 8 Miorița ; Nu te lăsam niciodată : 8 Martie 8 G. Coșbuc ; Cele 400 de levi 8 ____ V. Alecsandri, Elena Pavel, 8 gc Gh. Doja; Cazacii: Magheru, M. Gorki; 8 3 Viatul s-a oprit în zori : București ; 8 3 Ker Oglî: Lumina ; Ultimul meu 8 3’ tango ; V. Roaită, Volga ; Spec- 8; 3 țțatori în ofsaid : Central ; Rapsodie 8 8 ucraineană : Victoria ; Cei trei gineri — 8 8; Cerințe, știință și materiale noi — In- 88 sunetul înfrunt — Spania 1800 : Timpuri 8 Í Noi : Program special pentru copii — 8 3 dimineața. El Hareim — după amiază : 8 3; 13 Septembrie : Două vieți : Tineretului; * 3 Oameni pe gheață : înfrățirea între po ° 8 poare, C. David, Flacăra, Libertății : g 3 Vînt de libertate: Cultural, M. 28 Eminescu ; Căpitanul Dabae ; G. Bag 8 coviar Raidul vărgat: Al. Popov ; 2 8 Carmen de la Ronda ; Grivița, Popular ; g 3 Doctorul din Bethenew ; Unirea, 23 Aug 8 gust . Pe urmele braconierului : Toiag 8dimirescu. B. Delavrancea, Drumul Serii; g 8 Alesandr Nevski ; Moșilor ; Revista g 8 visurilor :■ Donca Simo ; Genevieve : g 8 16 Februarie ; Două vieți (ambele segarii) : Vie Pintilie; Cer senin: Floreasca; g 8 Umbre albe : N. Bâlcescu ; învierea : g 8 Olga Bancic ; Pînze purpurii : 30 De- 28cembrie ; Evdochia ; A. Vlaicu ; Cielito 28 Lindo : 8 Mai; Război și pace (seria 5 8 Nai : I- L. Caragiale, 8 oo 8 8. Bărbierul din Servilla, 1930 : Teatrul Ii de Operă și Balet ale R.P.R.: Anna Kareguina, 1930:: Teatrul’? TEAr So OO <50 OO OO OC OO oe oo oo oo oo OO OO OO OO OO OO OO OC OO oc OO a>