Romînia Liberă, mai 1963 (Anul 21, nr. 5768-5792)

1963-05-26 / nr. 5788

iZag­te*-*« 2-a O importantă acţiune gospodăreasca M­odernizarea drumurilor la regiunea Hunedoara, se întreprind diverse acţiuni pentru întreţinerea şi modernizarea drumurilor. In ultima vre­me, s-au asfaltat şoseaua Deva-Brad şi o mare parte din şoseaua care face le­gătura între Simeria şi Petroşani, a fost g­ravat drumul Hunedoara—Teliuc, se acrează la modernizarea şoselei Orăştie- Geoagiu Băi, care va fi terminată anul acesta etc. Pe lîngă cele amintite, s-au construit numeroase poduri şi podeţe şi au fost executate lucrări de întreţinere la drumurile de interes local. Materiale ieftine Lucrările de întreţinere şi moderni­zare a drumurilor necesită un volum destul de mare de piatră, nisip şi alte materiale. In regiunea Hunedoara, s-a practicat sistemul pe baza căruia o în­semnată parte a materialelor amintite trebuia să fie asigurată de întreprin­derile de industrie locală. Măsura nu era rea, dar avea cîteva neajunsuri. In primul rind, unele unităţi nu-şi respec­tau obligaţiile stabilite, creînd încurcă­turi pentru lucrătorii de la drumuri chiar în sezonul favorabil de muncă. Anul trecut, bunăoară, întreprinderea „Vasile Roaită“ a rămas datoare cu vreo 2 000 metri cubi de piatră. Pe de altă p­­arte, materialele produse de industria ocală sunt livrate conform normelor în vigoare la un preț nu prea convenabil, care ajunge la 60—­75 lei pe metru cub de piatră. Multe comisii permanente ale sfatu­rilor populare din regiunea Hunedoara au studiat această problemă şi au pro­pus ca resursele locale de piatră, nisip şi balast, care se găsesc din abundenţă aproape în toate raioanele, să fie valori­ficate direct de către secţiile de dru­muri. Propunerea a fost bună şi măsu­rile luate ulterior i-au dovedit eficacita­tea. Rînd pe rînd, s-au deschis cariere de piatră şi balast în raioanele Brad, Haţeg, Alba, Ilia şi în altele. Munca acestora este organizată şi coordonată de către secţiile de drumuri. Întrucît aceste cariere se află în apropierea şan­tierelor de drumuri, s-au redus foarte mult cheltuielile de transport, iar munca e organizată în raport cu cerinţele. Prin valorificarea resurselor locale direct de către secţiile de drumuri, s-a redus pre­ţul de cost la piatra concasată, balast şi nisip la circa un sfert din preţul de catalog. De exemplu, un metru cub de p piatră concasată se asigură la 20—25 ei, ceea ce este foarte avantajos. In regi® sau în antrepriză? In regiunea Hunedoara, principalele lucrări de modernizare a drumurilor se execută în regie sau în antrepriză. De­sigur că s-a urmărit să se practice me­toda cea mai avantajoasă. Din expe­rienţa acumulată, comitetul executiv al sfatului popular regional a tras conclu­zia că e bine să se extindă executarea în regie a lucrărilor de drumuri, luînd şi măsuri în acest sens. Astfel, secţiile de drumuri au fost dotate cu o serie de utilaje, printre care : 10 autocamioane, 6 autobasculante, 10 tractoare, 2 gredere şi altele. Utilajele, fiind la dispoziţia secţiei regionale de drumuri, pot fi di­rijate cu uşurinţă, după nevoi, de la un şantier la altul, fără să fie nevoie de întocmirea unor documente speciale. A­­cest lucru și faptul că o serie de ma­teriale se procură în mod avantajos prin valorificarea resurselor locale permit ca lucrările în regie să fie mai economi­coase, să se execute mai repede. Anul acesta s-a planificat să se exe­cute diverse lucrări de drumuri în va­loare de peste 13 milioane lei, dintre care 7 746 000 lei pentru lucrări în re­gie. Nu înseamnă însă că sistemul de lucru în antrepriză nu-i bun, dar s-a constatat că unii antreprenori privesc lucrările de drumuri ca o activitate a­­uxiliară, nu le acordă atenţia cuvenită. In primul trimestru din acest an, ca şi în alte perioade, T.R.C.-Hunedoara şi unităţile Ministerului Transportului şi Telecomunicaţiilor, care şi-au asumat Sarcina să execute unele lucrări în re­giunea Hunedoara, n-au rezolvat unul decit 57 şi celălalt 71 la sută din plan. Obligaţii care trebuie respectate Gospodărirea şi modernizarea drumu­rilor constituie o acţiune la care trebuie să-şi aducă contribuţia mai mulţi fac­tori. Dacă fiecare îşi îndeplineşte obli­gaţiile treburile se desfăşoară bine. Din păcate, nu se întimplă întotdeauna aşa. Conform normelor stabilite, comitetele executive ale sfaturilor populare orăşe­neşti au obligaţia să întreţină şi drumu­rile naţionale pe porţiunea care traver­sează oraşele. Această problemă nu-i tratată însă cu toată răspunderea. In oraşul Deva, şoseaua naţională care merge spre cartierele Viile noi şi Sîntu­­halm are multe gropi In asfalt, care pun la încercare chiar pe şoferii cei mai pricepuţi. In anii trecuţi, s-au făcut unele plombări, dar anul acesta nu s-a întreprins încă nimic. După aprecierile specialiştilor, numai plombările nu re­zolvă problema în cazul amintit şi sunt necesare alte măsuri pentru repararea şoselei. Şi pe şoseaua Sîntuhalzui-Hune­­doara, lucrările de reparare a asfaltului au început mimai în ultimele zile, deşi era necesar să se execute mai de mult. Alteori, lucrările executate sunt de proastă calitate, aşa cum s-a constatat la drumul executat de I.P.L.S.T. dincolo de localitatea Teliuc, în cadrul acţiunii pentru întreţinerea şi modernizarea dru­murilor, şi I.R.T.A. ar putea da un aju­tor mai temeinic prin asigurarea camioa­nelor necesare, conforn înţelegerilor în­cheiate. Buna gospodărire a drumurilor depin­de în mare măsură de activitatea depusă de comitetele executive raionale şi co­munale pentru mobilizarea maselor de cetăţeni la executarea lucrărilor nece­sare. Anul acesta, multe sfaturi populare din raioanele Sebeş, Orăştie, Haţeg şi altele au căutat ca, pe lingă alte pro­bleme, să rezolve şi sarcinile privind întreţinerea drumurilor. Ca urmare, s-au obţinut unele realizări. Slab au muncit însă unele comitete executive din raioa­nele Brad şi Ilia, unde s-au înregistrat rezultate nesatisficătoare. Trebuie lichi­dată, de asemenea, practica dăunătoare care există în unele comune de a folosi, în alte acţiuni, personalul salariat pentru lucrări de drumuri. Necesitatea unei măsuri Gospodăriile colective­­dau un ajutor preţios la întreţinerea drumurilor, dar în majoritatea cazurilor se stabilesc sarcini pe familii. — Ar fi foarte necesar — spune tov. Ioan Tîrnoveanu, şeful secţiei regionale de drumuri — ca în cadrul gospodă­riilor colective să existe echipe restrînse de oameni care să lucreze la întreţine­rea drumurilor. Această propunere ni se pare intere­santă, deoarece s-ar forma o anumită specializare la cei care execută astfel de lucrări, iar acţiunea ar putea să fie mai bine coordonată de sfaturile populare în colaborare cu conducerile gospodăriilor. Pe de altă parte, e cunoscut faptul că întreţinerea în bune condiţiuni a dru­murilor de interes local­e în primul rînd în avantajul gospodăriilor colective. ■k întreţinerea şi modernizarea drumuri­lor constituie o problemă care este me­reu actuală. In regiunea Hunedoara, s-au făcut unele lucrări bune, dar nu tot ce trebuia făcut. Nu tre­buie uitat că, în perioada care s-a scurs din acest an, s-au realizat numai în parte planurile întocmite. Comitetele executive ale sfaturilor populare, secţiile de drumuri şi constructorii care execută astfel de lucrări sunt datori să acorde toată atenţia acestei probleme, să ia mă­suri mai bune pentru valorificarea re­surselor locale şi urgentarea lucrărilor. Şi în acest domeniu, un rol important îl are legătura cu masele de cetăţeni, mobilizarea lor la acţiunile legate de în­treţinerea şi modernizarea drumurilor. I. COJOCARU corespondentul „Rominiei libere“ A­NUNŢ Uzinele Electronica din Bucureşti str. Baicului nr. 82 declare scoaterea la concurs a următoarelor posturi de maiştri în specialităţile : — prese mecanice — radio şi tele­viziune — matriţerie Ctoan­rul va avea loc in ziua de 3 iunie 1963 la sediul uzinelor. Candidaţii, care îndeplinesc condiţiile legale vor depune ce­rerile împreună cu actele de stu­dii, în fotocopie, pînă la data de 30 mai 1963. De asemenea, angajează ime­diat , prin concurs şef ser­viciu laborator central, speciali­tatea electronică industrială. Cererile însoţite de actele de studii şi stagiu vor fi depuse la sediul uzinelor. «••Ou £»•••••«*•*•« MÎ..ÎU»«»«»..» a» ••• e »a**® »»a ««a*.® •••»•« »eise ..*9' In scopul mai bunei aprovizionări şi deserviri a colectiviştilor, în numeroase sate iau fiinţă noi unităţi de desfacere ale cooperaţiei de consum. In clişeu Noul complex comercial din comuna N. Bălcescu, raionul Medgidia, compus dintr- un magazin universal, un bufet şi o frizerie Foto : NICU VASILE INST­ANTANEE ENIGME CU NUMĂR Cut fee doi ori doi ? Fi­reşte, petru. Este o ope­raţie aritmetică elementa­ră, a cărei rezolvare — cum spune un vechi pro­verb — e la... mintea co­coşului. Credem că orice şcolar n-ar ezita să dea cu facilitate răspunsul. Fără îndoială, nici prin gind nu ne-ar trece că la serviciile de specialitate de la Fabrica de confecţii Oradea sau de la fabrica bucureşteană de încălţă­minte „Dimboviţa", acolo unde se stabileşte măsura exactă sau numărul precis şi riguros al fiecărui pro­dus, ar exista controverse de ordinul cel mai pur a­­ritmetic. Şi totuşi... Dar mai bine să încer­căm să dezlegăm la faţa locului inexactitatea sur­venită din asemenea ipo­tetice operaţii. Aşadar să prezentăm două secvenţe. La magazinul de blănă­rie şi confecţii de pe stra­da Academiei din Bucu­reşti un cetăţean tocmai încearcă un sacou de in­ produs de fabrica oră­deană. — Ce măsură este ? II întreabă pe vînzător. — Patruzeci și doi pe trei. — Adică trei ce în­seamnă ? — Talia. — Mai degrabă cred că trei înseamnă trei centi­metri. — Nu înțeleg. — Chiar așa. Și asta, de­oarece mineca dreaptă este mai lungă cu trei centi­metri decit cea stingă. Aşa că vă rog să-mi daţi alta de aceeaşi măsură. După ce încearcă haina cetăţeanul constată că a­­ceeaşi măsură (42 pe S) nu mai corespunde, ci este cu mult mai mare. Controlul de calitate de la fabrica din Oradea tre­buie să ia aminte! II La un cabinet medical adresează un pacient se medicului. — Am venit cu un caz grav la dumneavoastră. — Ce anume ? — Mi se scurtează me­reu un picior. — Foarte curios, spune doctorul. — Uitaţi-vă, mi-am cum­părat de la un magazin de încălţăminte de pe Lip­scani o pereche de pan­tofi perforaţi, cu talpă de cauciuc translucid, marca „Mondial“ de la fabrica „Dîmboviţa“, numărul 27,5. Şi iată ce s-a intim­­plat. Piciorul drept îmi în­cape perfect, dar pantoful sting mă strînge de nu mai pot. Medicul examinează cu atenţie şi pacientul şi pantofii şi constată că pa­cientul este perfect sănă­tos, dar pantofii... Două întîmplări în care e vorba de două produse mult apreciate de cumpă­rători, dar care, datorită unor neglijenţe locale în fapt izolate, scot la iveală asemenea cazuri de necon­­cordanţă aritmetică. ■ Este vorba de un fel de enig­me cu număr. iar cine trebuie să le dezlege este lesne de înţeles. D. TABACU Pe urmele unei scrisori mai dreptate Du1 „N-am contravenit cu nimic prevede­rilor legale. Fac o muncă folositoare şi apreciată. Să fiu, deci, lăsată în pace“. In cîteva cuvinte, cam aşa s-ar pu­tea exprima punctul de vedere al Du­mitrei Bădiţă, cooperatoare la „Arta populară“. Această, să-i spunem, teză a împărtăşit-o în repetate rînduri coloca­tarilor din imobilul unde locuieşte, pre­cum şi în discuţia avută cu subsemna­tul. Are dreptate Dumitru Bădiţă ? Apa­rent da. Intr-adevăr, nu a încălcat lega­litatea, nu e pasibilă de nici un fel de sancţiuni penale. Dar e suficient asta ? E deajuns să nu faci o infracţiune ca să te poţi numi un om corect ? Iţi este permis să te foloseşti de asemenea ar­gumente pentru a justifica marile ne­plăceri pe care le provoci unor semeni ai tăi ? Intr-o lungă scrisoare trimisă redac­ţiei noastre, patru locatari ai imobilu­lui din strada Semicercului nr. 10 Bucu­reşti nu se plîng de faptul că locatara Dumitru Bădiţă le face odihna imposi­bilă. Una din camerele de care dispu­ne, situată la etajul clădirii, a fost trans­formată de ea cu un an în urmă intr-un atelier de ţesut covoare. „Ce­i ce suntem­ în cîmpul muncii, se spune în scrisoare, la plecarea de la ser­viciu ne întrebăm cu disperare în ce direcţie să ne îndreptăm paşii, întrucît am prins groază de căminele noastre. Fiecare fir adăugat la covor este înso­ţit de lovituri puternice şi sacadate în podea, venite de la etaj, care ne dis­trug nervii“. Cîteva precizări se cuvin făcute. Pen­tru a veni în întîmpinarea dorinţelor unor cooperatoare care, din diferite mo­tive, se pot deplasa mai greu de la lo­cuinţele lor, unele cooperative folosesc metoda de a preda spre execuţie la do­miciliu diferite lucrări, în special de ar­tizanat, cartonaje etc. In acest fel acele gospodine care au copii mici, care au în îngrijire oameni bătrîni sau suferinzi, sau care ele însele au o sănătate şu­bredă, au posibilitatea să facă o treabă utilă societăţii. Din a­cest punct de vedere, munca la domi­ciliu îşi are importanţa sa, dînd posi­bilitate unei categorii de cetăţeni să muncească şi să-şi cîştige existenţa. Ce se întimplă însă cind această muncă, exercitată acasă, este, prin na­tura ei, zgomotoasă ? Am adresat aceas­tă întrebare unor tovarăşi din condu­cerea cooperativei „Arta populară“. Ni s-a răspuns că, în astfel de cazuri, coo­peratorul trebuie să se consulte şi să ceară asentimentul colocatarilor, stabi­lind de comun acord orele cânci îşi poa­te face treaba fără a deranja. A procedat aşa Dumitru Bădiţă ? Toţi cei patru locatari de la parterul imo­bilului afirmă că ea nu numai că nu le-a cerut asentimentul, dar că nu res­pectă nici orele de odihnă, nici zilele de sărbătoare. „Recent, într-una din zilele de odih­nă, ni se comunică în scrisoare, s-a apucat de lucrat la covor de la ora 7 dimineaţa ţinînd pînă la 19. Pe la orele 14, scoşi din fire, ne-am dus sus la etaj să atragem atenţia să contenească cu bătăile în plafon. Soţul numitei a ri­dicat glasul spunînd că din cauza noas­tră nu a terminat covorul la timp, fiind­că nu a lucrat şi duminicile şi ne-a a­­meninţat că de aici încolo ne va lăsa numai o singură oră pentru odihnă. Şi această ameninţare a şi pus-o în apli­care". După cum se vede, în acţiune inter­vine şi un soţ. Cum însă ? Recoman­­dînd soţiei sale să menajeze odihna co­locatarilor ? Menajîndu-şi el însuşi ne­vasta şi nepermiţîndu-i să lucreze, într-o zi (şi încă într-o zi de odihnă) Nicidecum. Ci erijîndu-se în cineva ca­­re-şi poate permite să fixeze cu de la sine putere, în mod arbitrar, cit şi cind se pot odihni oamenii în imobilul unde locuiesc de fapt cu drepturi absolut e­­gale cu ale lui. Sesizările locatarilor au avut darul să atragă atenţia unor reprezentanţi ob­şteşti. Ambele părţi au primit vizita unei comisii formate din deputata cir­cumscripţiei electorale, preşedinta co­mitetului de stradă şi reprezentantul I.A.L. Discuţia care a avut loc a dus la obţinerea unui compromis : Dumitru Bădiţă va lucra între orele 8—16, ore îndeobşte folosite pentru lucru şi în cele mai multe dintre întreprinderi. Trebuie subliniat că acceptînd acest orar, locatarii de la parter au dat do­vadă de bunăvoinţă şi înţelegere. Fa­miliile lor urmau să suporte în conti­nuare, întreaga dimineaţă, zgomotul războiului de ţesut care, prin tavanul acestei locuinţe, se aude foarte puter­nic. în plus, lucrul la război a provocat unora din camere deteriorări ale plafo­nului, cauzate de trepidaţii. Totuşi, fa­miliile Popa, Ştefănescu, Pastor şi Acio­­băniţei au trecut peste aceste inconve­niente, înţelegînd ca, în acest fel, să asi­gure colocatarei lor posibilitatea de a-şi face munca. în fapt însă, înţelegerea a fost „de­nunţată“ curînd de Dumitra. Doar de aceea lucrează ca acasă ca­ să ţese cind poate, „printre picături“. Iar a­­ceste picături se ivesc în tot cursul zi­lei, mai ales după-amiază, când îşi ter­mină treburile gospodăreşti... Deci lu­crurile continuă ca şi mai înainte. Iată la ce consecinţe a dus atitudinea d-tale, Dumitru Bădiţă. Ţi-am văzut co­voarele. Sunt frumoase, lucrate cu gust. Eşti o meseriaşă pricepută şi de aceea mult solicitată. Dar de ce te gîndeşti numai la dumneata şi la munca dumi­­tale ? Cine ţi-a îngăduit să ignorezi cu atîta nepăsare interesele altora ? Ce-ai spune dacă alţii ţi-ar ştirbi liniştea, po­sibilitatea de odihnă ? La toate acestea ar trebui să reflectezi serios. Dacă te-ai gîndi mai mult, dacă te-ar preocupa mai mult problemele ce le creezi colo­catarilor, ai găsi cu siguranţă o soluţie. Aşa cum procedezi nu faci bine şi nu ai dreptate când te ascunzi în spa­tele unor pseudo-argumente juridice. Dacă nu vei da în continuare dovadă de înţelegere, s-ar putea totuşi să con­staţi că nu numai morala, dar chiar le­gea nu admite în societatea noastră e­­goismul, încălcarea intereselor altora. PAUL MARIAN Romínia k­leid Ion lanoşi: „BUM MONUMENTAL ŞI SECOLUL I“ G­eneralizarea fenomenului literar, descoperirea trăsăturilor caracte­ristice, crearea unor sinteze cu valoare estetică, toate acestea constituie îndatoriri importante ale criticii lite­rare, într-o măsură destul de mare ne­glijate. Ion lanoşi îndeplineşte o sar­cină de bază a criticii noastre şi o face cu seriozitate şi pricepere, cu o bună şi bogată informaţie care nu cade în vanitatea erudiţiei inutile, cu o gîndire ce ştie să fie fermă şi nuanţată. O altă calitate a cărţii o constituie logica strînsă a unei argumentaţii ce nu lînce­­zeşte, nici nu face ocoluri fastidioase. Ar fi foarte bine dacă această carte bogată în idei şi sugestii ar constitui baza solidă a unei discuţii largi, apli­cată cu seriozitate pe fenomenul lite­raturii noastre actuale, literatură ce prin abundenţa şi mai ales prin noutatea ei, reclamă tot mai stăruitor generalizări solide şi originale. Prin conţinutul ei, ca şi prin expunerea bine condusă, cartea aceasta va fi citită cu interes nu numai de publicul specializat, atras de problemele esteticii, dar şi un public mult mai larg, căruia literatura îi este dragă. Primul capitol — „Monumentalul în roman’’ — constituie baza estetică a lucrării, analizînd pe un spaţiu larg no­ţiunile fundamentale ce vor deveni apoi uneltele de lucru ale criticului. Celelalte capitole analizează multilate­ral prototipuri semnificative ale roma­nului monumental: „Prototipul etern („Război şi pace’’), „Panorama dinamică a deceniilor’’ (Maxim Gorki — „Viaţa lui Klim Samghin”), „Epopeea revolu­ţiei socialiste“ (Mihail Şolohov — „Do­nul liniştit”), „Umanism militant” (Heinrich Mann — „Dilogia despre Henri Quatre”), „Se prăbuşeşte o clasă’’ (John Galsworthy — Ciclul For­syte), „Clocotul maselor’’ (Liviu Re­­breanu — „Răscoala’’), „Cartea poporu­lui român” („Monumentalul sadove­­nian”). Desigur, nu e de făcut nici o obiecţie la această alegere a unor opere ce merită pe deplin efortul analitic al criticului, deşi ne-ar plăcea — la o altă ediţie — să găsim adăugate alte capi­tole dedicate unor tendinţe mai puţin cercetate ale romanului cum ar fi su­blimul tragic la Dostoievski sau tragicul analitic la Proust, precum şi un capitol special în legătură cu monumentalul în romanul romînesc, contemporan. Cum spuneam, primul capitol funda­mentează estetic lucrarea, celelalte ca­pitole fiind, intr-un sens, o argumen­tare, o ilustrare a conceptelor elaborate la început. Ion lanoși este aici preocu­pat de categoriile estetice (frumosul, tragicul, comicul şi îndeosebi sublimul). Sublimul e analizat ca o însuşire este­tică a obiectelor lumii materiale, con­diţionat de existenţa socială. După ce arată că tragicul interferează cu subli­mul, dar nu i se suprapune, criticul îl defineşte pe acesta din urmă drept „corolar estetic al afirmării omului în univers, al înaintării sale istorice, al îngenunchierii naturii de către el, al autoafirmării sale ca specie, al dîrzeniei manifestate în marile înfruntări sociale”. Pentru autor, principala sferă de ma­nifestare a sublimului este istoria, deci creatorul acesteia, poporul. Analizînd diferite forme ale sublimului (eroicul, monumentalul), criticul se preocupă în­deosebi de monumental, în care se în­­tîlnesc măreţia şi mărimea, conţinutul vast şi forma grandioasă. „Monumenta­lul, scrie I. lanoşi, este una din moda­ o) /­­ I 0) ... .uia­ lităţile sublimului, dintre cele mai pro­prii, deoarece aci dimensiunile lăuntrice îşi găsesc o exteriorizare corespunză­toare, esenţa vastă se manifestă în fe­nomenul vast’’. Deşi întreaga carte este o pledoarie documentată în favoarea monumentalului, totuşi criticul preci­zează că „sublimul poate fi sau nu monumental”. Pornind de la premisa după care vremea noastră e prielnică sintezei artelor, gîndrii sintetice, iar arta monumentală e prin excelenţă o artă socială, cetăţenească, democratică, potrivnică intimismului egocentric, au­torul face o incursiune în domeniile artelor plastice, arhitecturii, muzicii şi liricii. Atenţia principală se îndreaptă, totuşi, asupra literaturii şi îndeosebi a romanului. Autorul arată că aşa cum tragicul are o anume atracţie (neexclu­sivă) spre teatru, tot aşa sublimul mo­numental are o vădită preferinţă pen­tru speciile epice, cu precădere pentru roman. Atracţia sublimului monumental pen­tru roman se explică prin capacitatea acestuia de a crea vaste sinteze sociale, cu includerea analizei relaţiilor şi ca­racterelor : „Originalitatea şi forţa ro­manului realist se datoresc, în mare măsură, acestei îmbinări dintre indivi­dual şi general, profunzime şi lărgime, psihologic şi social, analitic şi sintetic”. Autorul subliniază cu deosebită energie caracterul epic al romanului, „chiar cind componenţa sa lirică său drama­tică este accentuată". După ce face o succintă trecere în revistă a evoluţiei romanului, I. Ianoşi introduce două distincţii importante. Cea dintîi se re­feră la faptul că fenomenul monumen­tal are aparenţe şi esenţe. „Dintre esen­ţele monumentalităţii, un rol deosebit de important revine zugrăvirii maselor populare”. Caracterul epopeic al roma­­nului monumental revine acelor romane, doar, ce cuprind masele populare, în timp ce acelea ce se limitează la des­­crierea claselor oprimante sunt socotite romane-frescă sau cronici, findcă nu realizează o sinteză socială completă. Realizarea acestei esenţe, scrie autorul, „cere nu numai talent, ci şi anumite idealuri, anumite raporturi estetice din­tre scriitor şi realitate, anumite mij­loace artistice”. In schimb, proporţiile vaste ale romanului-epopee sunt consi­derate aparenţă : „Volumul romanului este o aparenţă cu caracter nemijlocit, bătător la ochi, de suprafaţă", adău­gind, în altă parte, că „Lungimea nu este un indiciu al monumentalităţii...”. Ceva mai mult, autorul pare să susţină chiar că e posibil un roman epopee de mici proporţii. Pentru aceasta, el intro-­ duce noţiunea de „monumentalitate lăuntrică”. Din păcate, această noţiune e definită vag, astfel îneît rămînem neclarificaţi dacă volumul mare al ro­manului epopee este o simplă aparenţă sau rezultă din cerinţele acestui tip de roman. Problema monumentalului lăun­tric constituie singurul punct vulnerabil al unei demonstraţii altfel impecalatie. Nu putem intra acum în analiza ana­lizelor de romane ce constituie miezul celorlalte şapte capitole. Semnalăm doar bogata informaţie, analiza multi­laterală şi atentă, claritatea demonstra­ţiei şi dorinţa de a nu se lăsa antrenat de nici un exclusivism. Interesantă şi fertilă este tendinţa marcată de a în­globa opera respectivă în întreaga lite­ratură naţională, astfel încît ea apare drept încoronarea unui efort multiplu­ şi îndelungat, o adevărată summa a unei întregi literaturi. Mai puţin realizat mi s-a părut doar capitolul despre „Klim Samghin”, în care autorul acordă cri­teriul de excelenţă masivei pătrunderi a istoriei ca atare prin documente, texte, teorii ale scriitorului, în literatură. Or, istoricul şi in genere conceptualul trebuie să se manifeste specific în roman, adică prin intermediul eroilor, al ac­ţiunii şi interacţiunii. Există în acest capitol şi un implicit îndemn la des­criptivismul social şi la ilustrativism, maladii care, în restul cărţii, sunt sever amendate. Interesantă şi fertilă mi se pare discuţia despre caractere în lumina preocupării lui Tolstoi de a găsi legi­tăţile istorice, necesităţie obiective care stau la baza conflictelor omeneşti. Sufragiile mele merg însă, ca şi ale acad. Al. Dima, spre studiile dedicate lui Rebreanu şi Sadoveanu. Reţine nu numai bogăţia informaţiei, ci mai ales modul nuanţat în care e folosită, fără preluări în bloc dar şi fără respingeri simpliste în bloc, autorul reţinînd orice remarcă­­ judicioasă, chiar de amănunt. Spiritul sintetic se manifestă din plin, reuşind să prindă figura autentică şi caracteristicile specifice ale celor doi mari scriitori. Introduse in contextul în­tregii opere, cele două mari cărţi ro­­mîneşti („Răscoala” şi , ,Fraţii Jderi”) , sunt analizate­ temeinic şi nuanţat. Este evident că această carte a lui Ion lanoşi, plină de idei și sugestii intere­sante, merită a fi discutată pe larg. PAUL GEORGESCU h®«300oooooocsoooooooooooooóoaooo< 8 8 ooooooooooaoooooooi Şi în comuna Manşei, regiunea Cluj — ca şi în alte sate din pa­tria noastră — duminicile sînt petrecute în cîntec şi voie bună. Iată — în clişeul nostru — un grup de tineri colectivişti, îmbră­caţi în frumosul port ardelenesc, petrecind clipe plăcute de odihnă şi recreiere în mijlocul naturii Foto! AGERPRES Duminică 26 mai 8,50 Gimnastica de înviorare la domi­ciliu­­ 9,00 Emisiunea pentru copii şi ti­neretul şcolar: „Cele 12 luni”, film de desen animat. Telejurnalul pionierilor. „Totul e să ai idei” — scenetă de Virgil Stoenescu şi Ion Mustaţa. Posta copiilor: 10.30 Reţeta gospodinei : 11,00 Emisiunea pentru sate­­ In jurul orei 16,45 transmisie de la stadionul „23 August" a reprizei a 2-a a meciului de fotbal dintre echipele Rapid-Progresul şi întîlnirea dintre echi­pele Dinamo Bucureşti—Steaua. 19,00 Transmisiune de la Moscova : Des­chiderea campionatelor europene de box ; 20,30 Jurnalul televiziunii : în jurul orei 20,45 „In bloc, la familia Boboc“, emisiu­ne satirică de I. Avian şi Gh. Chiriac ; 20,55 Nicolae Grigorescu ; 21,30 Ciclul — Dansul în creaţia compozitorilor lumii (VI) — Baletul spaniol, în încheiere : Buletin de ştiri, sport, buletin meteorologic. Luni 27 mai 19,00 Jurnalul televiziunii­­ 19,15 Ştiin­­ţă şi tehnică pentru tineretul şcolar . Po­vestea iluminatului — transmisiune de la Muzeul tehnic Bucureşti ; 19,45 „Intra două iubiri” ( 21,15 Pagini din opere in­terpretate de Iolanda Mărculescu, Teo­dora Lucaciu, artiste emerite, Cornel Stavru, Ion Piso şi Ion Prisăcaru . 21,55 Telesport. In Încheiere : Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Marţi 28 mai 18:30 Universitatea tehnică la televi­ziune : „Procedee moderne de audură” (II) de profesor Inginer Vasie Hosu­­ 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Concert pentru tineretul şcolar — transmisiune din studioul de concerte al Radiotelevi­­ziunii ; 20,15 Şah ; 20,25 Emisiune de ştiinţă : „Aerofonii şi viaţa” de Ion Minzaru ; 20,45 Teatrul, artă realistă (VI) — Teatrul elisabetan. In încheiere : Bu­letin de ştiri, buletin meteorologic. Miercuri 29 mai 17:00 Emisiunea pentru cluburile din întreprinderi. Din cuprins : Telejurnalul săptămînii, ing. Teodor Radu, director tehnic în Ministerul Metalurgiei şi Con­strucţiilor de Maşini va prezenta aspecte ale dezvoltării construcţiilor navale in ţara noastră, in cadrul rubricii „Inovaţii şi inovatori” se va înfăţişa cîteva as­pecte ale activităţii inovatorilor de la Uzinele „Progresul’-Brăila. Tribuna ex­perienţei înaintate : tipizarea, sursă im­portantă de economii de materiale şi timp, de ridicare a nivelului calitativ al produselor. Vorbeşte Nicolae Jurcă, şeful serviciului tehnolog-şef al Uzinelor „Elec­­tronica”. Ce metode aţi aplicat în vede­rea creşterii productivităţii muncii ? La această întrebare vor răspunde cîţiva to­varăşi de la Uzinele „Griviţa Roşie” din Capitală. Noi realizări în arta decorativă şi aplicată. Artişti amatori în studio . 19.00 Emisiunea pentru sate. In încheiere: Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Joi 30 mai 18.30 Universitatea tehnică la televi­ziune „Elemente de tehnici nouă In In­dustria de aluminiu” de Ing. Gheorghe C, intre 26 mai — 1 iunie 1963 Bugjoi din Ministerul Industriei Petrolu­lui si Chimiei. Se vor prezenta metode moderne de fabricare a aluminei şi de extracţie a aluminiului ; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,15 Pentru copii : Policli­nica „Ariciul” — emisiune distractivă de C. Teodori; 19,35 Transmisiune de la Muzeul de istorie naturală „Grigore An­­tipa” (II) ; 19,55 Am fost în Africa ; 20,45 Amintiri din Suedia ; 21,10 Tineri solişti de muzică uşoară. In încheiere ! Buletin de ştiri, buletin meteorologic. Vineri 31 mai 18,00 Transmisiune de la Moscova, Campionatele europene de box. Sîmbătă 1 iunie 18,15 Pentru copii : „Cu căpitanul Val- Virtej in parcul copiilor” — emisiune distractivă. Transmisiune din parcul de cultură şi odihnă Herăstrău ; 19,00 Jur­nalul televiziunii : 19,15 Drumeţind prin Bucureşti ; 19,40 Muzică populară romî­­nească interpretată de o formaţie instru­mentală condusă de Radu Voinescu. So­lişti vocali : Adriana Codreanu, Cristina Speriosu şi Ion Cristoreanu ; 20,20 In faţa hărţii : 20,30 Actualitatea cinemato­grafică : 21,15 Seară de operetă, îşi dau concursul : Virginica Romanovski, artistă emerită, Lili Duşascu, Cela Tănăsescu, Vali Niculescu-Bugarin, Corina Bărbu­­lescu, Cleopatra Melidoneanu, Bimbo Mărculescu şi George Hazgan. în În­cheiere : Buletin de Ştiri, «pori, buietia meteorologică , * v.a.,3eocaocooooooooaooooooooaoocaooeaoaoocease.»­ TEATRE Adam şi Eva 19.30, Sala Palatu­lui R.P.R. (specta­col prezentat de Teatrul Naţional „I. L. Caragiale") ; în­­tî'lnir© cu dragos­tea : 10, Lysistrata: 19.30, Operetă; Maşina de scris : 10, Vicleniile lui Scapin : 15,30, Fiicele : 19.30, Naţional „I. L. Caragiale“ sala Studio ; Orfeu în infern : 10, Ciclul : 15,30, Febre : 19,30, Naţional „I. L. Caragiale“ sala Comedia ; Cezar lji Cleopatra : 10, Menajeria de sticlă : 19,30 „Lucia Sturdza Bulandra" bd. Schitu Măgureanu nr. 1 ; Tsche, Ianke şi Cadîr : 19,30, „Lucia Sturdza Bulan­dra“ sala Studio ; Fraţii Karamazov : 10, Ciocîrlia: 19,30, „C. I. Nottara“ sala Magheru ; Băieţii veseli : 10,30, Unchiul Vania : 20, „C. I. Nottara“ sala Studio, bd. Magheru 20 ; Băiat bun dar... cu lipsuri : 15, Romagnola : 19,30, Muncitoresc C.F.R. ; Mercadet : 20, Evreiesc de stat ; Emii şi detecti­vii : 16, Salut voios: 10, Teatrul pen­tru tineret şi copii, sala din Str. Do­­brogeanu Gherea ; De Prelore Vincen­zo : 11, Acuzarea apără : 20, Tea­trul pentru tineret şi copii sala C. Mii­le ; Ca la revistă : 20, Teatrul Satiric Muzical „C. Tănase“ sala Savoy ; A fugit un tren : 11, Teatrul Ţăndărică sala din str. Academiei ; Pe aripile prieteniei: ora 16 şi ora 20. Circul de stat ; Mielul turbat : 20, Teatrul regio­nal Bucureşti Şos. Ştefan cel Mare 34; Seară de concert: 20 Ansamblul de cântece şi dansuri al C.C.S. la teatrul de vară din parcul „Herăstrău“ ; Evo­luţia tragediei • 10,30, Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită . 20. Institu­tul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale" str. 30 Decembrie nr. 9. Cartagina în flă­cări : rulează la Pa­tria ; Cerul n-are gratii: rulează la Republica; Noap­­tTIMEfita­tea Pe autostradă: WiraCMA Magheru, E. Pavel, 8 Giuleşti, Griviţa, * 23 August : Rocoo şi fraţii săi­­ rulea­ g­­ă la V. Alecsandri, Victoria, înfrăţi- a rea între popoare. V. Roaita, Alex. 2 Sahia, Mioriţa. Arta : Floarea de fier , 8 Bucureşti, Gh. Doja, Ştefan cel Mare, 1 G. Coşbuc ; Ţarcul : I. C. Frimu, * 1 Mai ; Cabotinul , Tineretului, Flacă- r­ta, Volga ; Salut viaţă : Central, 30 De- 8 cembrie; Tintin şi misterul linei de 8 aur: Popular ; Război şi pace (am-­­ bele serii) : Lumina ; Program pen- 1 im copii, dimineaţa : Idiotul — după-­­ amiază , 13 Septembrie ; Program de­­ filme documentare: Timpuri Noi; 8 Bunica Sabella : Maxim Gorki ; Legea e lege : Cultural : Camelia : Alex. Po­pov ; Căpitanii lagunei albastre : 8 Mar­tie, Olga Bancic ; Lanterna cu amin­tir­i : C. David . A fost priete­nul meu : Unirea, M. Eminescu; Turneul veseliei : T. Vladimirescu ; Pescăruşul negru : Munca: Aurel Vlai­­g cu; Violenţa în piaţă : Moşilor; Ma­­g­nelucul : rulează la I. Pintilie ; Um­bre albe : Floreasca ; Fraţii ; Libertă­ţii ; Divorţ italian : Luceafărul ; Festi­valul Chaplin : G. Bacovia ; Mexicul­­ ciută : Drumul Serii ; Fata cu ulcio- g­ril : B. Delavrancea ; Pămîntul îngeri- 8 lor : rulează la 16 Februarie. 8­88 W duminică '2~S rrídt T9 SS ■*» fir. '57 sí! \

Next