România literară, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 27-39)
1973-07-26 / nr. 30
I * te !' ! m :V*!*v! literară Şantier Profira Sadoveanu are sub tipar la Editură Cartea Românească volumul de poeme Bălării, iar la Editura Minerva ediţia a doua a cărţii sale Ploi şi ninsori. A predat, totodată, Editurii Ion Creangă, volumul intitulat Cîntecele lui Ştefan cel Mare. A pregătit, pentru Editura Cartea Românească, tălmăcirea romanelor Doctorul misterios (în 3 volume) şi Fiica marchizului de Al. Dumas. A pus la punct romanele Pielea de şarpe şi Voleibol. Lucrează, pentru Editura Ion Creangă, la volumul Poveşti cu Sadoveanu şi la cartea de poeme Galaxii pe care o va preda Editurii Eminescu. Dinu Săraru după recenta apariţie a volumului de cronici şi eseuri Al treilea gong în Editura Eminescu, a predat Editurii Dacia un dicţionar de dramaturgie contemporană românească. Pregăteşte un studiu despre teatrul lui Eugen Ionescu. Beke György a predat Editurii Albatros povestirea Fulger circular. Lucrează pentru Editura Dacia la romanul Biciclişti in noapte. Pregăteşte al doilea volum de interviuri cu scriitori, artişti plastici, muzicieni şi istorici maghiari şi români, din ciclul Fără interpret, volum ce va fi predat Editurii Kriterion Pentru aceeaşi editură traduce romanul lui Petre Sălcudeanu Săptămîna neterminată, iar pentru Editura Ion Creangă, o selecţie din povestirile lui Emil Gîrleanu. Al Călinescu are un curs de apariţie la Editura Enciclopedică studiul şi antologia Andre Gide. A predat aceleiaşi edituri un Dicţionar de personaje din literatura franceză, realizat împreună cu un colectiv. Pregăteşte, pentru Editura Meridiane, tălmăcirea lucrării Istoria avangardismului în pictură de Germain Bazin şi lucrarea intitulată Poetica prozei, pe care o va preda Editurii Cartea Românească. Costache Anton a predat Editurii Ion Creangă volumul de schiţe şi povestiri Neuitatele vacanţe. Pentru aceeaşi editură definitivează o nouă ediţie a romanului Seri albastre — în bună parte adăugit A terminat, pentru Editura Cartea Românească, romanul intitulat Ţarcul. Matei Gavril a predat Editurii Cartea Românească volumul de versuri între floare și fruct. Scrie la un roman ce va purta titlul Leon Ozarm sau Orestia modernă, pe care-l va depune la Editura Eminescu. Sânziana Pop a pregătit pentru Editura Junimea, volumul de interviuri intitulat Propuneri pentru Paradis. A predat Editurii Eminescu cartea de reportaje Vinătoare de îngeri. Lucrează — în colaborare cu Gabriela Melinescu — la un volum de reportaje literare Viaţa cere viaţă, ce va fi încredințat de asemenea, Editurii Eminescu. Continuă, totodată, romanul Ramona. Gheorghe Tomozei are la Editura Cartea Românească volumul de proză publicistică şi poeme in proză intitulat Muzeul ploii şi la Albatros, in colecţia ,,Cele mai frumoase poezii“, antologia 100 de ani de sonet românesc. George Ricus a predat Editurii Ion Creangă romanul pentru copii , Jean Bart pe ocean, prefaţat de Sânziana Pop. Lucrează la un volum ştiinţifico-fantastic ! Acei oameni minunaţi şi ideile lor zburătoare pentru Editura Albatros. Mihai Tunaru a încredinţat Studioului cinematografic nr. 3 scenariul intitulat Casa numărul trei. A terminat, pentru Editura Eminescu, romanul Dispariţia cameleonului ecosez. Iordan Chimet a încredinţat Editurii Ion Creangă versiunea in limba germană a cărţii sale închide ochii şi vei vedea oraşul. A terminat, pentru Editura Dacia, un amplu poem liric, Balade pentru vechiul drum. Pune la punct, pentru Editura Eminescu, un nou volum de Poeme. 14 România literară UNIUNEA SCRIITORILOR • In cadrul planului de colaborare dintre R. S. România şi R. P. D. Coreeană, a plecat la Phenian scriitorul Marcel Petrişor. • La seminarul Academiei de studii slovace organizat de Universitatea „Jean Comenius“ din Bratislava, vor participa Jean Grosu şi Gabriela Sandu, care au plecat recent in R. S. Cehoslovacă. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R. S. România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S., au plecat la Moscova Mircea Ciobanu, Mircea Cojocaru şi Leonida Teodorescu. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R. S. România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. a sosit la Bucureşti traducătoarea Tatiana Ivanova. •A plecat la Praga pentru a participa la cursurile de vară de studii slave scriitorul Balogh József. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R. S. România şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Bulgaria a plecat la Sofia Neboisa Popovici. • în prima jumătate a anului în curs, au fost create noi lectorate de limbă şi literatură română la Antwerpen- Belgia şi la Belfast-Irlanda de Nord. Activitatea lectoratelor este sprijinită de Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, care le expediază lunar un bogat material documentar. La aceste lectorate predau atit cadre didactice din ţară, de la facultăţile de specialitate ale universităţilor din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, cit şi profesori sau cercetători de la catedre de romanistică, din ţările respective. • Cursurile de vară şi colocviile ştiinţifice de limba, literatura, istoria şi arta poporului român, care funcţionează de 13 ani, s-au deschis şi în acest an la Sinaia. La ediţia 1973 a cursurilor, vor participa 150 de oaspeţi din 23 de ţări ale lumii. în cele 4 săptămini — cit durează cursurile respective — participanţii vor avea posibilitatea să cunoască, prin studii şi prin contacte directe, limba şi cultura română. Intre altele, programul didactic prevede expuneri cu privire la structura şi evoluţia limbii române , evoluţia literaturii noastre şi aspecte ale literaturii contemporane. Cursanţii vor mai audia conferinţe despre arta, etnografia şi folclorul României, însoţite de diapozitive şi filme. Vor avea loc, de asemenea, mese rotunde intre care: „Dimitrie Cantemir în cultura românească şi in cultura europeană“, „Limba şi literatura română pe meridianele lumii“, ,,Contribuţia lui Ovid Densusianu la dezvoltarea lingvisticii şi a istoriei literare româneşti“. • La Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu“ din Capitală a fost deschisă o expoziţie ce reuneşte traduceri în limba română din literatura Poloniei. • La 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, editurile noastre îi retipăresc aproape întreaga operă. După apariţia lucrării „Descrierea Moldoveiîn Editura Minerva, aceeaşi operă, în ediţie bilingvă latino-română, se află sub tipar la Editura Academiei. De asemenea, „Descrierea Moldovei“ va apărea în limba germană şi în limba maghiară, în Editura Kriterion. Se mai află sub tipar la Editura Academiei primul volum al lucrării lui D. Cantemir „Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul" şi volumul IV din „Istoria ieroglifică“. • In acelaşi timp, Editura Minerva va tipări ,,Istoria ieroglifică“ şi „Viaţa lui Constantin Cantemir“, cu un studiu introductiv de Constantin C. Giurescu. INTILNIRI ALE SCRIITORILOR CU CITITORII • Ştefan Belu, Adrian Cernescu, Mihai Gavril, Constantin Georgescu şi Ştefan Popescu, la secţiile cooperativei meşteşugăreşti „Mara“ din oraşul Sighet şi ale cooperativei meşteşugăreşti „Unirea“ din Baia Mare; Vasile Grunea, Negoiţă Irimie şi Mircea Vaida, la Casa de cultură a tineretului din Gherla, judeţul Cluj; Constantin Crişan, la Casa prieteniei româno-sovietice (in cadrul mesei rotunde „Cultura şi spiritualitatea naţiunii române“). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Evocîndu-i pe Bălcescu, Alecsandri, Eminescu „ROTONDA SCRIITORILOR“ din bătrinul Cişmigiu a căpătat noi valenţe, o dată cu inaugurarea spectacolelor de sunet şi lumină, iniţiate de Comitetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti. Un scenariu plin de poezie, semnat de Alecu Popovici. Citeva idei regizorale de fineţe şi îndrăzneală elaborate de Olimpia Arghir. Şi un subtil joc al luminilor evidenţiat de un meşter adevărat, Titi Constantinescu. Iată elemente simple cu ajutorul cărora s-a reuşit o evocare de o profundă semnificaţie a lui Bălcescu, Alecsandri şi Eminescu. Reflectoarele au iluminat chipurile de piatră ale iluştrilor înaintaşi care străjuiesc de ani de zile rotonda din marele parc al Capitalei, fără să fi reţinut vreodată o mulţime atit de receptivă ca recentele spectacole. Scenariul nu reînvie numai secvenţe desprinse din viaţa clasicilor ale căror busturi se află în circularul de marmură din Cişmigiu. El aduce şi vocea lui Arghezi,rememorîndu-l pe Eminescu, a lui Sadoveanu, recitind „Sala pe deal“, a marelui actor care a fost__________________________________________ George Vraca, declamînd pasaje din scrisoarea a treia. De asemenea, artistul poporului George Calboreanu declamă cu înfiorare „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“. Demne de reţinut şi melodiile pe versuri eminesciene, ca şi proiecţiile cinematografice ce completează spectacolul. Redarea inspirată a unor secvenţe din marile opere ale lui Bălcescu, Alecsandri, Eminescu, ni se pare una din cele mai valoroase iniţiative luate în opera de educare a tinerei generaţii, şi un dar frumos făcut in această vară celor ce obişnuiesc să poposească în orele de seară în Cişmigiu. Totodată, o sugestie pentru realizarea aitor spectacole similare la monumentele — puţine cite există în Bucureşti — ale scriitorilor — 1. Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr, Barbu Delavrancea, Al. Vlahuţă, Al. Macedonski, Al. Sahia, Al. Raicu Calendar literar • 1 august — se împlinesc 60 de ani de la naşterea (1913) scriitoarei Coca Farago (fiica Elenei Farago). A debutat în 1928 cu poezia Primăvara la revista „Vieaţa literară“ -A colaborat la „Bilete de papagal“, „Ramuri“, „Viaţa Românească“, „Gînd românesc“, „Azi“ etc. în 1936 a publicat romanul Sînt fata lui Ion Gheorghe Antim, iar ulterior volumele I întîmplarea, Vulturul albastru și Poeme pentru singurătate. • 1 august — 139 — s-a născut Herman Melville (scriitor american, n. 181) • — 18 7 —e întrunește în prima sesiune Societatea Academică Română (Academia Română) • — 187 — s-a născut Alexandru Antemireanu nr. 10 • — 1930 — Ionel Teodoreanu este numit director al Teatrului Naţional din Iaşi • — 194 — a murit Antoine de Saint-Exupéry (n. 1900 • —19 6 — se inaugurează la Bucureşti Muzeul Memorial Bacovia. • 2 august — se împlinesc 165 de ani de la naşterea (1808) lui Simion Bărnuţiu (m. 1864), gînditor şi om politic, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. • 2 august — 1892 — s-a născut Mihail Sevastos (m. 1967) • — 1937 — a murit Pavel Dan (n. 1907). • 3 august — 1857 — a murit Eugene Sue (Marie Joseph Sue, n. 1804) • — 1954 — a murit Gabrielle Colette (n. 1873). 1 • 4 august — se împlinesc 65 de ani de la naşterea (1908) prozatoarei Sidonia Drăguşanu (Calvinei, m. 1971). Scrieri : Jurnalul Aurorei Serafim (1957) ; Seara răspunsurilor (teatru, 1958) ; Zizi şi... formula ei de viaţă (1964), întilnire cu ingerul, Valsul (1970). • 4 august — 1792 — s-a născut Shelley (m.1822) • — 1859 — s-a născut Knut Hamsun (m.1952) • — 1875 — a murit H. Chr. Andersen (n. 1805). • 5 august — 1850 — s-a născut Maupassant (m. 1893) • — 1922 — s-a născut Marin Preda. • 6 august — se împlinesc 105 ani de la naşterea lui Paul Claudel (m. 1955). Scrieri : Cele cinci ode mari (versuri) ; îngerul a vestit pe Maria (teatru) ; Pantoful de satin (teatru) ; Ostatecul (teatru); Cunoaşterea Estului (eseuri) ; Arta poetică (eseuri). • 6 august — 1887 — a murit George Creţeanu (n. 1829) • — 1935 — a murit George Wilsan (n. 1885) • — 1941 — a murit Izabela Sadoveanu (n. 1872). • 7 august — 1911 — a murit Badea (Gheorghe) Cirtan (n. 1849) • — 1921 — a murit A. A. Block (n. 1880) și Juhanni Aho (scriitor finlandez, n. 1861) • — 1941 — a murit Tagore (n. 1861).