România literară, iulie-septembrie 1973 (Anul 6, nr. 27-39)

1973-07-26 / nr. 30

I * te !' ! m :V*!*v! literară Şantier Profira Sadoveanu are sub tipar la Editură Cartea Românească volu­mul de poeme Bălării, iar la Editura Minerva edi­ţia a doua a cărţii sale Ploi şi ninsori. A predat, totodată, Editurii Ion Creangă, volumul intitu­lat Cîntecele lui Ştefan cel Mare. A pregătit, pen­tru Editura Cartea Ro­mânească, tălmăcirea ro­manelor Doctorul miste­rios (în 3 volume) şi Fi­ica marchizului de Al. Dumas. A pus la punct romanele Pielea de şarpe şi Voleibol. Lucrează, pentru Editura Ion Crean­gă, la volumul Poveşti cu Sadoveanu şi la car­tea de poeme Galaxii pe care o va preda Editurii Eminescu. Dinu Săraru după recenta apariţie a volumului de cronici şi e­­seuri Al treilea gong în Editura Eminescu, a pre­dat Editurii Dacia un dic­ţionar de dramaturgie contemporană româneas­că. Pregăteşte un studiu despre teatrul lui Eugen Ionescu. Beke György a predat Editurii Albatros povestirea Fulger circular. Lucrează pentru Editura Dacia la romanul Bici­­clişti in noapte. Pregăteş­te al doilea volum de in­terviuri cu scriitori, ar­tişti plastici, muzicieni şi istorici maghiari şi ro­mâni, din ciclul Fără in­terpret, volum ce va fi predat Editurii Kriterion Pentru aceeaşi editură traduce romanul lui Pe­tre Sălcudeanu Săptămî­­na neterm­inată, iar pen­tru Editura Ion Creangă, o selecţie din povestirile lui Emil Gîrleanu. Al Călinescu are un curs de apariţie la Editura Enciclopedică studiul şi antologia An­dre Gide. A predat ace­leiaşi edituri un Dicţionar de personaje din literatu­ra franceză, realizat îm­preună cu un colectiv. Pregăteşte, pentru Edi­tura Meridiane, tălmăci­rea lucrării Istoria avan­gardismului în pictură de Germain Bazin şi lu­crarea intitulată Poetica prozei, pe care o va pre­da Editurii Cartea Româ­nească. Costache Anton a predat Editurii Ion Creangă volumul de schi­ţe şi povestiri Neuitatele vacanţe. Pentru aceeaşi editură definitivează o nouă ediţie a romanului Seri albastre — în bună parte adăugit A termi­nat, pentru Editura Car­tea Românească, romanul intitulat Ţarcul. Matei Ga­vril a predat Editurii Car­tea Românească volumul de versuri între floare și fruct. Scrie la un roman ce va purta titlul Leon O­­zarm sau Orestia mo­dernă, pe care-l va de­pune la Editura Emines­cu. Sânziana Pop a pregătit pentru Editura Junimea, volumul de in­terviuri intitulat Propu­neri pentru Paradis. A predat Editurii Eminescu cartea de reportaje Vină­­toare de îngeri. Lucrează — în colaborare cu Ga­briela Melinescu — la un volum de reportaje lite­rare Viaţa cere viaţă, ce va fi încredințat de ase­menea, Editurii Eminescu. Continuă, totodată, roma­nul Ramona. Gheorghe Tomozei are la Editura Cartea Ro­mânească volumul de proză publicistică şi poe­me in proză intitulat Muzeul ploii şi la Alba­tros, in colecţia ,,Cele mai frumoase poezii“, antolo­gia 100 de ani de sonet românesc. George Ricus a predat Editurii Ion Creangă romanul pentru copii , Jean Bart pe ocean, prefaţat de Sânziana Pop. Lucrează la un volum ştiinţifico-fantastic ! A­­cei oameni minunaţi şi ideile lor zburătoare pen­tru Editura Albatros. Mihai Tunaru a încredinţat Studioului cinematografic n­r. 3 sce­nariul intitulat Casa nu­mărul trei. A terminat, pentru Editura Eminescu, romanul Dispariţia came­leonului ecosez. Iordan Chime­t a încredinţat Editurii Ion Creangă versiunea in limba germană a cărţii sale închide ochii şi vei vedea oraşul. A terminat, pentru Editura Dacia, un amplu poem liric, Balade pentru vechiul drum. Pu­ne la punct, pentru Edi­tura Eminescu, un nou volum de Poeme. 14 România literară UNIUNEA SCRIITORILOR • In cadrul planului de colaborare dintre R. S. România şi R. P. D. Coreeană, a plecat la Phenian scriitorul Mar­cel Petrişor. • La seminarul Academiei de studii slovace organizat de Universitatea „Jean Comenius“ din Bratislava, vor parti­cipa Jean Grosu şi Gabriela Sandu, care au plecat recent in R. S. Cehoslovacă. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R. S. România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S., au plecat la Moscova Mircea Ciobanu­, Mircea Cojocaru şi Leonida Teodorescu. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R. S. România şi Uniunea Scriitorilor din U.R.S.S. a sosit la Bucureşti traducătoarea Tatiana Iva­nova. •­­A plecat la Praga pentru a participa la cursurile de vară de studii slave scriitorul Balogh József. • în cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din R. S. România şi Uniunea Scriitorilor din R. P. Bulgaria a plecat la Sofia Neboisa Popovici. • în prim­a jumătate a anului în curs, au fost create noi lectorate de limbă şi literatură română la Antwerpen- Belgia şi la Belfast-Irlanda de Nord. Activitatea lecto­ratelor este sprijinită de Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti, care le expediază lunar un bogat material documentar. La aceste­ lectorate predau atit cadre didac­tice din ţară, de la facultăţile de specialitate ale universi­tăţilor din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara,­­ cit şi profe­sori sau cercetători de la catedre de romanistică, din ţă­rile respective. • Cursurile de vară şi colocviile ştiinţifice de limba, literatura, istoria şi arta poporului român, care funcţio­nează de 13 ani, s-au deschis şi în acest an la Sinaia. La e­­diţia­ 1973 a cursurilor, vor participa 150 de oaspeţi din 23 de ţări ale lumii. în cele 4 săptămini — cit durează cursu­rile respective — participanţii vor avea posibilitatea să cunoască, prin studii şi prin contacte directe, limba şi cultura română. Intre altele, programul didactic prevede expuneri cu privire la structura şi evoluţia limbii române , evoluţia literaturii noastre şi aspecte ale literaturii con­temporane. Cursanţii vor mai audia conferinţe despre arta, etnogra­fia şi folclorul României, însoţite de diapozitive şi filme. Vor avea loc, de asemenea, mese rotunde intre care: „Di­­mitrie Cantemir în cultura românească şi in cultura eu­ropeană“, „Limba şi literatura română pe meridianele lumii“, ,,Contribuţia lui Ovid Densusianu la dezvoltarea lingvisticii şi a istoriei literare româneşti“. • La Biblioteca Municipală „Mihail Sadoveanu“ din Ca­pitală a fost deschisă o expoziţie ce reuneşte traduceri în limba română din literatura Poloniei. • La 300 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir, editurile noastre îi retipăresc aproape întreaga operă. După apariţia lucrării „Descrierea Moldovei­­în Editura Minerva, aceeaşi operă, în ediţie bilingvă latino-română, se află sub tipar la Editura Aca­demiei. De asemenea, „Descrierea Moldovei“ va apărea în limba germană şi în limba maghiară, în Editura Kriterion. Se mai află sub tipar la Editura Academiei primul volum al lucrării lui D. Cantemir „Divanul sau gîlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul" şi volumul IV din „Istoria ieroglifică“. • In acelaşi timp, Editura Minerva va tipări ,,Istoria ieroglifică“ şi „Viaţa lui Constantin Cantemir“, cu un studiu introductiv de Constantin C. Giurescu. INTILNIRI ALE SCRIITORILOR CU CITITORII • Ştefan Belu­, Adrian Cernescu, Mihai Gavril, Constantin Georgescu şi Ştefan Popescu, la secţiile cooperativei meş­teşugăreşti „Mara“ din oraşul Sighet şi ale cooperativei meşteşugăreşti „Unirea“ din Baia Mare; Vasile Grunea, Negoiţă Irimie şi Mircea Vaida, la Casa de cultură a ti­neretului din Gherla, judeţul Cluj; Constantin Crişan, la Casa prieteniei româno-sovietice (in cadrul mesei rotunde „Cultura şi spiritualitatea naţiunii române“). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Evocîndu-i pe Bălcescu, Alecsandri, Eminescu „ROTONDA SCRIITORILOR“ din bătrinul Cişmigiu a căpătat noi valenţe, o dată cu inaugurarea spectacolelor de sunet şi lumină, iniţiate de Comitetul pentru Cultură şi Educaţie Socialistă al Municipiului Bucureşti. Un scena­riu plin de poezie, semnat de Alecu Popovici. Citeva idei regizorale de fineţe şi îndrăzneală elaborate de Olimpia Arghir. Şi un subtil joc al luminilor evidenţiat de un meşter adevărat, Titi Constantinescu. Iată elemente simple cu ajutorul cărora s-a reuşit o evocare de o profundă semnificaţie a lui Bălcescu, Alecsandri şi Eminescu. Reflectoarele au iluminat chipurile de piatră ale iluştrilor înaintaşi care străjuiesc de ani de zile rotonda din marele parc al Capitalei, fără să fi reţinut vreodată o mulţime atit de receptivă ca recentele spectacole. Scenariul nu reînvie nu­mai secvenţe desprinse din viaţa clasicilor ale căror busturi se află în circularul de marmură din Cişmigiu. El aduce şi vocea lui Arghezi,re­­memorîndu-l pe Eminescu, a lui Sadoveanu, re­citind „Sala pe deal“, a marelui actor care a fost­­__________________________________________ George Vraca, declamînd pasaje din scrisoarea a treia. De asemenea, artistul poporului George Calboreanu declamă cu înfiorare „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie“. Demne de reţinut şi melodiile pe versuri emi­nesciene, ca şi proiecţiile cinematografice ce completează spectacolul. Redarea inspirată a unor secvenţe din marile opere ale lui Bălcescu, Alecsandri, Eminescu, ni se pare una din cele mai valoroase iniţiative luate în opera de educare a tinerei generaţii, şi un dar frumos făcut in această vară celor ce obişnuiesc să poposească în orele de seară în Cişmigiu. Totodată, o sugestie pentru realizarea aitor spectacole similare la monumentele — puţine cite există în Bucureşti — ale scriitorilor — 1. Heliade Rădulescu, Gheorghe Lazăr, Barbu Delavrancea, Al. Vlahuţă, Al. Macedonski, Al. Sah­ia, Al. Raicu Calendar literar • 1 august — se împlinesc 60 de ani de la naşte­rea (1913) scriitoarei Coca Farago (fiica Elenei Fa­rago). A debutat în 1928 cu poezia Primăvara la re­vista „Vieaţa literară“ -A colaborat la „Bilete de pa­pagal“, „Ramuri“, „Viaţa Românească“, „Gînd ro­mânesc“, „Azi“ etc. în 1936 a publicat romanul Sînt fata lui Ion Gheorghe Antim, iar ulterior volu­mele I întîmplarea, Vulturul albastru și Poeme pentru singurătate. • 1 august — 13­9 — s-a născut Herman Mel­ville (scriitor american, n. 18­1) • — 18 7 —­e în­trunește în prima sesiune Societatea Academică Română (Academia Română) • — 18­7 — s-a năs­cut Alexandru Antemireanu nr. 10 • — 1930 — Ionel Teodoreanu este numit director al Teatrului Naţional din Iaşi • — 194 — a murit Antoine de Saint-Exupéry (n. 1900 • —19 6 — se inaugurează la Bucureşti Muzeul Memorial Bacovia. • 2 august — se împlinesc 165 de ani de la naş­terea (1808) lui Simion Bărnuţiu (m. 1864), gînditor şi om politic, fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. • 2 august — 1892 — s-a născut Mihail Sevastos (m. 1967) • — 1937 — a murit Pavel Dan (n. 1907). • 3 august — 1857 — a murit Eugene Sue (Marie Joseph Sue, n. 1804) • — 1954 — a murit Gabrielle Colette (n. 1873). 1 • 4 august — se împlinesc 65 de ani de la naş­terea (1908) prozatoarei Sidonia Drăguşanu (Calvi­nei, m. 1971). Scrieri : Jurnalul­­ Aurorei Serafim (1957) ; Seara răspunsurilor (teatru, 1958) ; Zizi şi... formula ei de viaţă (1964), întilnire cu ingerul, Val­sul (1970). • 4 august — 1792 — s-a născut Shelley (m.1822) • — 1859 — s-a născut Knut Hamsun (m.1952) • — 1875 — a murit H. Chr. Andersen (n. 1805). • 5 august — 1850 — s-a născut Maupassant (m­. 1893) • — 1922 — s-a născut Marin Preda. • 6 august — se împlinesc 105 ani de la naşterea lui Paul Claudel (m. 1955). Scrieri : Cele cinci ode mari (versuri) ; îngerul a vestit pe Maria (teatru) ; Pantoful de satin (teatru) ; Ostatecul (teatru); Cu­noaşterea Estului (eseuri) ; Arta poetică (eseuri). • 6 august — 1887 — a murit George Creţeanu (n. 1829) • — 1935 — a murit George Wilsan (n. 1885) • — 1941 — a murit Izabela Sadoveanu (n. 1872). • 7 august — 1911 — a murit Badea (Gheorghe) Cirtan (n. 1849) • — 1921 — a murit A. A. Block (n. 1880) și Juhanni Aho (scriitor finlandez, n. 1861) • — 1941 — a murit Tagore (n. 1861).

Next