România literară, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 27-39)

1977-09-15 / nr. 37

-vv 'v. % ' ■í’a. România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câm­­peanu. Din 7 in 7 Trăinicia şi dezvoltarea relaţiilor româno-bulgare COMITETUL POLITIC EXECUTIV, în cadrul şe­dinţei din 13 septembrie, a dat o deosebită apreciere rezultatelor vizitei oficiale de prietenie întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al, Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Convorbirile dintre cei doi conducători de partid şi de stat, desfăşurate intr-o atmosferă de prietenie frăţească, cordialitate şi înţe­legere reciprocă, primirea caldă, sărbătorească făcută solilor poporului român pe pămîntul Bulgariei au pus pregnant in lumină trăinicia relaţiilor româno-bulgare, cu adinei rădăcini in istorie si care au dobindit in anii construcţiei socialiste cea mai inaltă expresie. Comite­tul Politic Executiv işi exprimă profunda satisfacţie pentru conţinutul Declaraţiei semnate de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov privind continua întărire a prieteniei frăţeşti şi aprofundarea colabo­rări dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Co­munist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, precum şi hotărîrea lor de a acţiona tot mai strîns pe ţărimul vieţii interna­ţionale, in slujba idealurilor de pace, colaborare şi pro­gres în lume. O importanţă deosebită are hotărîrea celor două partide şi ţări de a acţiona ferm în conti­nuare pentru soluţionarea, pe cale politică, a stărilor de încordare şi conflict, statornicirea unor raporturi echitabile intre state şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru crearea unui climat de pace, securitate şi cooperare in Balcani, in Europa şi în lumea întreagă. Partidul Comunist Român şi Parti­dul Comunist Bulgar şi-au reafirmat voinţa de a con­tribui la întărirea unităţii şi colaborării ţărilor socia­liste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste, la afirmarea tot mai puternică a forţei şi influenţei so­cialismului in lume. Rolul ţărilor mici şi mijlocii IN RECENTUL INTERVIU acordat Radioteleviziunii israeliene, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o serie de aprecieri care au generat un deosebit interes prin temeinicia şi actualitatea lor. între altele, presa inter­naţională a relevat afirmaţiile privind posibili­tatea de a traduce în realitate dreptul şi obli­gaţia fiecărui stat, mnic sau mijlociu, de a parti­cipa la rezolvarea problemelor internaţionale. To­varăşul Nicolae Ceauşescu — apreciind situaţia nouă, caracterizată prin afirmarea voinţei popoa­relor de a pune capăt cu desăvîrşire politicii imperia­liste şi colonialiste, de a fi stăpine de bogăţiile naţio­nale, pe destinele proprii — a subliniat: „România con­sideră că ţările miei şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare, ţările nealiniate au un rol tot mai impor­tant de jucat pe arena mondială —­ şi pot juca acest rol dacă acţionează solidare şi sînt hotărî­te să-şi facă auzit cuvîntul. Chiar în condiţiile cînd marile puteri reprezintă un factor important în viaţa internaţională, ele nu pot să decidă in numele ţărilor mici si mij­locii, al altor popoare, există deci o posibilitate reală ca ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare şi cele nealiniate să poată juca un rol tot mai activ în realizarea unei lumi mai drepte şi mai bune, care să permită fiecărei naţiuni, indiferent de mărime, să-şi organizeze viaţa corespunzător voinţei sale“. ÎN LEGĂTURĂ cu problema conflictului din Orien­tul Mijlociu, preşedintele României a afirmat odată mai mult poziţia consecventă a partidului şi statului nostru , în sensul soluţionării politice, împotriva orică­ror cuceriri teritoriale prin forţă, deci, pentru retra­gere­». Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, pentru soluţionarea problemei po­porului palestinian, — inclusiv prin formarea unui stat palestinian independent, — precum şi pentru realiza­rea unei păci juste, care să asigure independenţa, in­tegritatea și suveranitatea tuturor statelor din zonă. Tur de orizont LA MOSCOVA, Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.. I-a primit, în ziua de 12 septem­brie, pe Secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, aflat într-o vizită oficială în Uniunea Sovietică. I.A W­ASHINGTON, un comunicat al Departamentului de Stat subliniază că „reprezentanţii palestinienilor tre­buie să participe la procesul realizării păcii în Orien­tul Metlaciu, fiind necesar ca aceştia să fie prezenţi la Geneva, pentru ca problema palestiniană să poată fi rezolvată“. LA PARIS, Edward Gierek, prim-secre­tar al C.C. al P.M.U.P., a avut o primă rundă de convorbiri cu preşedintele Franţei, Valéry Giscard d’Estaing. LA NEW YORK au fost reluate. In după­­amiaza zilei de 13 septembrie, lucrările de încheiere a celei de-a 31-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.,­­ cea de-a 32-a sesiune urmind a se deschide în ziua de 20 septembrie. Delegaţia ţării noastre a contribuit activ la elaborarea unui proiect de rezoluţie întocmit de un grup de lucru al ţărilor in curs de dezvoltare, document propunind convocarea la începutul anului 1980 a unei sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U. pentru reexaminarea progreselor realizate in edificarea noii ordini economice internationale. Cronicar 2 România literară Viaţa literară „Scriitori români militanţi pentru pace“ • Muzeul literaturii ro­mâne, in colaborare cu U­­niunea Scriitorilor si cu Comitetul National pen­tru Apărarea Păcii, a organizat, marti 13 septembrie 1977, un preambul evocator al cu­noscutei manifestări „Ro­tonda 13“, sub titlul „Scriitori români mili­tanţi pentru pace“, în ca­drul căreia au fost evoca­te mărturii şi acţiuni ale scriitorimii noastre, în frunte cu M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Tudor­­ Vianu, G. Călinescu. După cuvîntul de des­chidere rostit de Al. Oprea, directorul Mu­zeului literaturii române, Mitzura Arghezi a pre­zentat o tabletă inedită a lui Tudor Arghezi în care marele scriitor abordează problema luptei pentru pace. Au luat apoi cuvîntul : George Macovescu, Geor­ge Ivașcu, Mihai Beniuc, Mihail Novicov, Șerban Cioculescu și Al. Bălăci. A fost audiat un frag­ment dintr-o cuvîntare a lui Mihai Halea, rostită în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii. Marţi, 13 septembrie, la „Rotonda 13** Bucureşti • Universitatea cultu­­ral-şt­iinţifică Bucureşti, în colaborare cu Comite­tul municipal Bucureşti al IT.T.C. şi Asociaţia Scriitorilor, a organizat la Sala Dalles o manifes­tare cu tema „Sînt suflet în sufletul neamului meu“. A luat cuvîntul criticul Dumitru Micu după care a urmat un re­cital de poezie din crea­ţia lui George Coşbuc, cu prilejul aniversării a 111 ani de la naşterea poetu­lui. Şi-au dat concursul actorii Dinu Iancuiescu, Lucia Mureşan, Ruxan­­dra Sireteanu, Ion Arcu­­deanu şi Emil Liptac. • La Căminul cultural din comuna Mînăstirea, judeţul Ilfov, a avut loc simpozionul „Alexandru Sahia, scriitor şi publi­cist, luptător pentru cauza clasei muncitoare“, orga­nizat cu prilejul come­morării a 40 de ani de la moartea scriitorului. Despre viaţa şi opera lui Alexandru Sahia au vor­bit Ovidiu Papadima, Viorel Cosma, Paul Teo­­dorescu, precum şi Ma­rin Bolozan şi Gheorghe Pascali, locuitori ai comu­nei Mînăstirea, foşti co­legi de şcoală cu scriito­rul. A urmat un recital de poezie patriotică la care şi-au dat concursul: Vir­gil Carianopol, Viorel Cosma, Adrian Cernescu, Ioan Dan, Valeriu Goru­­nescu şi Ion C. Ştefan. In încheiere, au fost prezen­tate fragmente din opera lui Al. Sahia şi din poe­mul „In satul lui Sahia" de Eugen Jebeleanu. Par­ticipanţii la simpozion au vizitat, cu acest prilej, muzeul memorial organi­zat în casa în care s-a născut şi a trăit o parte a vieţii scriitorul come­morat, după care a avut loc un pelerinaj la mor­­mîntul său. • La Spitalul C.F.R. nr. 2, la Universitatea cultu­ral ştiinţifică din str. Berzei şi la Editura Me­dicală din Capitală au avut loc simpozioane cu tema „Caracterul umanist al literaturii contempo­rane“, urmate de recitaluri de lirică patriotică şi dis­cuţii , cu cei prezenţi. Şi-au dat concursul Va­lentin Deşliu, Ion Poto­piţi, Florian Saioc. • Editura „Univers“ a organizat prima zi de di­fuzare a „Antologiei de proză aromână“ (ediţie în­grijită de Hristu Cîndro­­veanu), la librăria M. Eminescu din Capitală. A prezentat Matilda Cara­­giu-Marioţeanu, Timişoara • Timp de 10 zile, în localitatea Nădrag, jude­ţul Timiş, s-a desfăşurat o serie de activităţi ale unei tabere de creaţie la care au participat membri ai cercurilor literare din judeţul Timiş. Activităţile au fost coordonate de Ion Arieşeanu, Aurel G. Ar­­deleanu şi Aurel Turcuş. S-au făcut vizite docu­mentare la unităţile in­dustriale din Nădrag şi s-au purtat discuţii de lu­cru asupra poemelor şi prozelor prezentate de membrii cercurilor lite­rare. • La Casa municipală de cultură din Drobeta- Turnu Severin a avut loc o întîlnire la care au luat parte delegaţi ai cena­clurilor literare din jude­ţul Mehedinţi. Din partea Asociaţiei scriitorilor au fost prezenţi Eugen Dor­­cescu, Mircea Şerbănescu şi Nicolae Ţirioi. Lucră­rile au fost conduse de Eleodor Popescu, pre­şedintele comitetului pen­tru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Mehedinţi. • La Căminul Cultural din comuna Mailat, jude­ţul Arad, cu sprijinul Asociaţiei scriitorilor din Timişoara, s-a desfăşurat o întîlnire a­­ membrilor cercurilor literare ma­ghiare din municipiile Ti­mişoara şi Arad şi comu­na Şimand. Au participat scriitorii Anavi Adam, Iszak László şi Kiss An­drás. Iaşi • La sediul Comitetu­lui pentru cultură şi edu­caţie socialistă al judeţu­lui Iaşi a avut loc o în­tîlnire cu veterani din primul şi al doilea război mondial, în cadrul căreia poetul Haralambie Ţugui a prezentat un recital de lirică patriotică din ver­surile proprii: • La Teiul lui Emines­­cu din Grădina Copou, a avut loc un spectacol de poezie şi muzică după un scenariu realizat de Sil­viu Rusu, consacrat me­moriei lui Mihai Emines­cu şi Ion Creangă. Au ci­tit versuri din creaţiile lor membrii cenaclurilor literare „Lupta cu iner­ţia“ şi „Ion Creangă“, Braşov • La clubul Trustului de construcţii industriale şi la întreprinderea de produse cosmetice „Ni­­vea“, din Braşov, Asocia­ţia scriitorilor a organi­zat întîlniri cu cititorii, în cadrul cărora Vasile Co­­pilu-Cheatră, Ion Itu, Da­rie Magheru, Ion Topolog şi Dan Tărchilă au citit din lucrările lor şi au răspuns întrebărilor celor prezenţi cu privire la şantierul­ lor de creaţie. Asociaţiile scriitorilor Spectacol „Mihai Eminescu“ • Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, cu sprijinul Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti şi Bibliotecii municipale „Mihail Sadoveanu“, orga­nizează­­ în cadrul Tea­trului de poezie „Creşte­rea limbii româneşti şi a patriei cinstite“, un spec­tacol „Mihai Eminescu“, închinat Centenarului In­dependenţei noastre de stat Recitalul, incluzînd poeme şi proză din opera Luceafărului poeziei noas­tre, va avea loc în zilele de 19 şi 26 septembrie orele 19,­in sala Teatru­lui „Ion Creangă“ şi va fi susţinut de actorul Vasile Pupeza, în spiritul colaborării reciproce • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uni­unea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scrii­torilor din R. S. Ceho­slovacă, a sosit la Bucu­reşti, Marie Koznarová, redactor şef adjunct al revistei „Literární Mesté­­ník“, din Praga. • La cea de a 25-a edi­ţie a manifestării „Colo­nia literară din Kanjiza“ organizată de Asociaţia literară din Voivodina (R.S.F. Iugoslavia), parti­cipă din țara noastră Szabó Katona István. în memoria lui B. P. Hasdeu • Muzeul memorial „B. P. Hasdeu“ din oraşul Cîmpina a organizat o manifestare cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la moartea marelui cărtu­rar. A vorbit Al. Săn­­dulescu despre ediţia ■ ' r * ■ critică „Hasdeu“, în pre­gătire la Institutul de istoria şi teoria literaturii „G. Călinescu“, după care a urmat un recital de poezie susţinut de Dina Cocea şi actori ai Teatru­lui popular din Cîmpina. « Valentin Silvestru — CLIO ŞI MELPOMENA. Patru eseuri (Cuprinsul dramei istorice româ­neşti, Reverberaţii in u­­niversalitate, Literatură si document, Contextualită­­ţile politice) reunite sub titlul Cum se aude mur­murul istoriei in cintecul scenei, laolaltă cu studiul Atitudini creatoare in dra­maturgia română con­temporană, alcătuiesc preambulul teoretic şi coordonatele spaţio-tem­­porale ale cărţii lui Va­lentin Silvestr­u, subinti­tulată Prezenţa istoriei trecute şi a celei actuale în universul literaturii dramatice şi al scenei ro­mâneşti. Spre exemplifi­care, se­ oferă cititorului o suită de cronici-recenzii asupra unor „piese ui­tate" precum şi un e­­vantai de „portrete“. (E­­ditura Eminescu, 272 p. 9,25 lei, 2 400 ex. ). • Teodor Vârgolici — INTERFERENŢE LITE­RARE ROMÂNO-FRAN­­CEZE. Studiile reunite în această culegere tra­tează despre Béranger şi scriitorii români. Opinii franceze despre poeţii ro­mâni, Tudor Arghezi în­tr-o revistă franceză din 1903 şi Ecouri ale lui Sainte-Beuve în literatu­ra română. (Editura Uni­vers, 270 p. 9,75 lei, 3 930 ex.). • Eugenia Tudor Anton — IPOSTAZE ALE PRO­ZEI, Cele trei secţiuni ale volumului — Modali­tăţi, Permanenţe, Debu­turi — reunesc articole şi cronici asupra prozei ulti­milor ani. (Editura Cartea Românească, 238 p2­7,58 lei, 2 670 ex). • Gabriel Cocor» — TIPAR ŞI CĂRTURARI. La o interesantă incursiu­ne în istoria culturală a Buzăului ne incită auto­rul prin această culegere de studii şi articole, re­marcabile prin strădania documentaţiei. Lectorul cărţii poate înregistra da­te exacte asupra tipogra­fiei buzoiene — cu o ac­tivitate desfăşurată în pe­­rioada 1691—1873, răstimp în care au ieşit de sub teascurile ei 131 de titluri, unele de o mare însem­nătate în evoluţia culturii scrise româneşti — ca şi asupra unor personalităţi culturale şi literare al că­ror contact cu Buzăul a fost, de-a lungul timpu­lui, continuu sau doar ac­cidental : G. Bariţiu, Dio­­nisie Romano, episcopul Chesarie al Rîmnicului, Mitrofan, I. Heliade Ră­­dulescu, Ion Costinescu Costache Canela, Basil Iorgulescu, I.L. Caragiale etc. (Editura Litera, 270 p., 32 lei, 1030 ex.). • Mircea Constantines­­cu — CUM ÎNDEMULT BUCUREŞTII PETRE­CEAU. Străbaterea lite­raturii secolelor trecute și a documentelor de epo­că, dublată de o ingenio­zitate anecdotică notabilă, oferă scriitorului materia epică a acestui roman aflat sub deviza „Ridendo castigat mores“. (Editura Albatros, 214 p. 6,25 Iei, 13 000 ex.). • Georgina Viorica Ro­goz — DRACULEŞTII. „Cu omisiunile și derogă­rile unei ficţiuni literare, romanul de faţă caută — scrie autoarea în Cuvînt înainte — să evoce doar citeva secvenţe din lupta celor două familii dom­neşti, şi din destinele ce­lor doi Drăculeşti propriu­­zişi : al lui Vlad Dracul — Drăculea Vodă — şi al lui Dîrak­oglu, adică fiul Dracului cum îi zic croni­carii turci din epocă. Dra­­cullus cum îl vor latiniza istoricii contemporani cu el, sau Ţepeş, cum va fi cunoscut in istorie...“. (E­­ditura Albatros, 344 p. 9 lei, 70 120 ex.). • Romulus Bărbulescu, George Anania — ŞAR­PELE BLIND AL INFI­NITULUI. Apărut în co­lecţia „Fantastic Club“, romanul pledează — în coordonatele literaturii ştiinţifico-fantastice — pentru cultivarea celor mai nobile trăsături uma­ne. (Editura Albatros, 228 p., 6 Iei, 30 000 ex.). LECTOR

Next