România literară, iulie-septembrie 1977 (Anul 10, nr. 27-39)
1977-09-15 / nr. 37
-vv 'v. % ' ■í’a. România literară DIRECTOR : George Ivaşcu. Redactor şef adjunct : G. Dimisianu. Secretar responsabil de redacţie : Roger Câmpeanu. Din 7 in 7 Trăinicia şi dezvoltarea relaţiilor româno-bulgare COMITETUL POLITIC EXECUTIV, în cadrul şedinţei din 13 septembrie, a dat o deosebită apreciere rezultatelor vizitei oficiale de prietenie întreprinsă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la invitaţia tovarăşului Todor Jivkov, prim-secretar al, Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Bulgaria. Convorbirile dintre cei doi conducători de partid şi de stat, desfăşurate intr-o atmosferă de prietenie frăţească, cordialitate şi înţelegere reciprocă, primirea caldă, sărbătorească făcută solilor poporului român pe pămîntul Bulgariei au pus pregnant in lumină trăinicia relaţiilor româno-bulgare, cu adinei rădăcini in istorie si care au dobindit in anii construcţiei socialiste cea mai inaltă expresie. Comitetul Politic Executiv işi exprimă profunda satisfacţie pentru conţinutul Declaraţiei semnate de tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov privind continua întărire a prieteniei frăţeşti şi aprofundarea colaborări dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar, dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria, precum şi hotărîrea lor de a acţiona tot mai strîns pe ţărimul vieţii internaţionale, in slujba idealurilor de pace, colaborare şi progres în lume. O importanţă deosebită are hotărîrea celor două partide şi ţări de a acţiona ferm în continuare pentru soluţionarea, pe cale politică, a stărilor de încordare şi conflict, statornicirea unor raporturi echitabile intre state şi instaurarea unei noi ordini economice mondiale, pentru crearea unui climat de pace, securitate şi cooperare in Balcani, in Europa şi în lumea întreagă. Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Bulgar şi-au reafirmat voinţa de a contribui la întărirea unităţii şi colaborării ţărilor socialiste, a partidelor comuniste şi muncitoreşti, a tuturor forţelor progresiste, democratice, antiimperialiste, la afirmarea tot mai puternică a forţei şi influenţei socialismului in lume. Rolul ţărilor mici şi mijlocii IN RECENTUL INTERVIU acordat Radioteleviziunii israeliene, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a făcut o serie de aprecieri care au generat un deosebit interes prin temeinicia şi actualitatea lor. între altele, presa internaţională a relevat afirmaţiile privind posibilitatea de a traduce în realitate dreptul şi obligaţia fiecărui stat, mnic sau mijlociu, de a participa la rezolvarea problemelor internaţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu — apreciind situaţia nouă, caracterizată prin afirmarea voinţei popoarelor de a pune capăt cu desăvîrşire politicii imperialiste şi colonialiste, de a fi stăpine de bogăţiile naţionale, pe destinele proprii — a subliniat: „România consideră că ţările miei şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare, ţările nealiniate au un rol tot mai important de jucat pe arena mondială — şi pot juca acest rol dacă acţionează solidare şi sînt hotărîte să-şi facă auzit cuvîntul. Chiar în condiţiile cînd marile puteri reprezintă un factor important în viaţa internaţională, ele nu pot să decidă in numele ţărilor mici si mijlocii, al altor popoare, există deci o posibilitate reală ca ţările mici şi mijlocii, ţările în curs de dezvoltare şi cele nealiniate să poată juca un rol tot mai activ în realizarea unei lumi mai drepte şi mai bune, care să permită fiecărei naţiuni, indiferent de mărime, să-şi organizeze viaţa corespunzător voinţei sale“. ÎN LEGĂTURĂ cu problema conflictului din Orientul Mijlociu, preşedintele României a afirmat odată mai mult poziţia consecventă a partidului şi statului nostru , în sensul soluţionării politice, împotriva oricăror cuceriri teritoriale prin forţă, deci, pentru retragere». Israelului din teritoriile arabe ocupate în urma războiului din 1967, pentru soluţionarea problemei poporului palestinian, — inclusiv prin formarea unui stat palestinian independent, — precum şi pentru realizarea unei păci juste, care să asigure independenţa, integritatea și suveranitatea tuturor statelor din zonă. Tur de orizont LA MOSCOVA, Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S.. I-a primit, în ziua de 12 septembrie, pe Secretarul general al O.N.U., Kurt Waldheim, aflat într-o vizită oficială în Uniunea Sovietică. I.A WASHINGTON, un comunicat al Departamentului de Stat subliniază că „reprezentanţii palestinienilor trebuie să participe la procesul realizării păcii în Orientul Metlaciu, fiind necesar ca aceştia să fie prezenţi la Geneva, pentru ca problema palestiniană să poată fi rezolvată“. LA PARIS, Edward Gierek, prim-secretar al C.C. al P.M.U.P., a avut o primă rundă de convorbiri cu preşedintele Franţei, Valéry Giscard d’Estaing. LA NEW YORK au fost reluate. In dupăamiaza zilei de 13 septembrie, lucrările de încheiere a celei de-a 31-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., cea de-a 32-a sesiune urmind a se deschide în ziua de 20 septembrie. Delegaţia ţării noastre a contribuit activ la elaborarea unui proiect de rezoluţie întocmit de un grup de lucru al ţărilor in curs de dezvoltare, document propunind convocarea la începutul anului 1980 a unei sesiuni speciale a Adunării Generale a O.N.U. pentru reexaminarea progreselor realizate in edificarea noii ordini economice internationale. Cronicar 2 România literară Viaţa literară „Scriitori români militanţi pentru pace“ • Muzeul literaturii române, in colaborare cu Uniunea Scriitorilor si cu Comitetul National pentru Apărarea Păcii, a organizat, marti 13 septembrie 1977, un preambul evocator al cunoscutei manifestări „Rotonda 13“, sub titlul „Scriitori români militanţi pentru pace“, în cadrul căreia au fost evocate mărturii şi acţiuni ale scriitorimii noastre, în frunte cu M. Sadoveanu, Tudor Arghezi, Tudor Vianu, G. Călinescu. După cuvîntul de deschidere rostit de Al. Oprea, directorul Muzeului literaturii române, Mitzura Arghezi a prezentat o tabletă inedită a lui Tudor Arghezi în care marele scriitor abordează problema luptei pentru pace. Au luat apoi cuvîntul : George Macovescu, George Ivașcu, Mihai Beniuc, Mihail Novicov, Șerban Cioculescu și Al. Bălăci. A fost audiat un fragment dintr-o cuvîntare a lui Mihai Halea, rostită în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii. Marţi, 13 septembrie, la „Rotonda 13** Bucureşti • Universitatea cultural-ştiinţifică Bucureşti, în colaborare cu Comitetul municipal Bucureşti al IT.T.C. şi Asociaţia Scriitorilor, a organizat la Sala Dalles o manifestare cu tema „Sînt suflet în sufletul neamului meu“. A luat cuvîntul criticul Dumitru Micu după care a urmat un recital de poezie din creaţia lui George Coşbuc, cu prilejul aniversării a 111 ani de la naşterea poetului. Şi-au dat concursul actorii Dinu Iancuiescu, Lucia Mureşan, Ruxandra Sireteanu, Ion Arcudeanu şi Emil Liptac. • La Căminul cultural din comuna Mînăstirea, judeţul Ilfov, a avut loc simpozionul „Alexandru Sahia, scriitor şi publicist, luptător pentru cauza clasei muncitoare“, organizat cu prilejul comemorării a 40 de ani de la moartea scriitorului. Despre viaţa şi opera lui Alexandru Sahia au vorbit Ovidiu Papadima, Viorel Cosma, Paul Teodorescu, precum şi Marin Bolozan şi Gheorghe Pascali, locuitori ai comunei Mînăstirea, foşti colegi de şcoală cu scriitorul. A urmat un recital de poezie patriotică la care şi-au dat concursul: Virgil Carianopol, Viorel Cosma, Adrian Cernescu, Ioan Dan, Valeriu Gorunescu şi Ion C. Ştefan. In încheiere, au fost prezentate fragmente din opera lui Al. Sahia şi din poemul „In satul lui Sahia" de Eugen Jebeleanu. Participanţii la simpozion au vizitat, cu acest prilej, muzeul memorial organizat în casa în care s-a născut şi a trăit o parte a vieţii scriitorul comemorat, după care a avut loc un pelerinaj la mormîntul său. • La Spitalul C.F.R. nr. 2, la Universitatea cultural ştiinţifică din str. Berzei şi la Editura Medicală din Capitală au avut loc simpozioane cu tema „Caracterul umanist al literaturii contemporane“, urmate de recitaluri de lirică patriotică şi discuţii , cu cei prezenţi. Şi-au dat concursul Valentin Deşliu, Ion Potopiţi, Florian Saioc. • Editura „Univers“ a organizat prima zi de difuzare a „Antologiei de proză aromână“ (ediţie îngrijită de Hristu Cîndroveanu), la librăria M. Eminescu din Capitală. A prezentat Matilda Caragiu-Marioţeanu, Timişoara • Timp de 10 zile, în localitatea Nădrag, judeţul Timiş, s-a desfăşurat o serie de activităţi ale unei tabere de creaţie la care au participat membri ai cercurilor literare din judeţul Timiş. Activităţile au fost coordonate de Ion Arieşeanu, Aurel G. Ardeleanu şi Aurel Turcuş. S-au făcut vizite documentare la unităţile industriale din Nădrag şi s-au purtat discuţii de lucru asupra poemelor şi prozelor prezentate de membrii cercurilor literare. • La Casa municipală de cultură din Drobeta- Turnu Severin a avut loc o întîlnire la care au luat parte delegaţi ai cenaclurilor literare din judeţul Mehedinţi. Din partea Asociaţiei scriitorilor au fost prezenţi Eugen Dorcescu, Mircea Şerbănescu şi Nicolae Ţirioi. Lucrările au fost conduse de Eleodor Popescu, preşedintele comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Mehedinţi. • La Căminul Cultural din comuna Mailat, judeţul Arad, cu sprijinul Asociaţiei scriitorilor din Timişoara, s-a desfăşurat o întîlnire a membrilor cercurilor literare maghiare din municipiile Timişoara şi Arad şi comuna Şimand. Au participat scriitorii Anavi Adam, Iszak László şi Kiss András. Iaşi • La sediul Comitetului pentru cultură şi educaţie socialistă al judeţului Iaşi a avut loc o întîlnire cu veterani din primul şi al doilea război mondial, în cadrul căreia poetul Haralambie Ţugui a prezentat un recital de lirică patriotică din versurile proprii: • La Teiul lui Eminescu din Grădina Copou, a avut loc un spectacol de poezie şi muzică după un scenariu realizat de Silviu Rusu, consacrat memoriei lui Mihai Eminescu şi Ion Creangă. Au citit versuri din creaţiile lor membrii cenaclurilor literare „Lupta cu inerţia“ şi „Ion Creangă“, Braşov • La clubul Trustului de construcţii industriale şi la întreprinderea de produse cosmetice „Nivea“, din Braşov, Asociaţia scriitorilor a organizat întîlniri cu cititorii, în cadrul cărora Vasile Copilu-Cheatră, Ion Itu, Darie Magheru, Ion Topolog şi Dan Tărchilă au citit din lucrările lor şi au răspuns întrebărilor celor prezenţi cu privire la şantierul lor de creaţie. Asociaţiile scriitorilor Spectacol „Mihai Eminescu“ • Comitetul de cultură şi educaţie socialistă al municipiului Bucureşti, cu sprijinul Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti şi Bibliotecii municipale „Mihail Sadoveanu“, organizează în cadrul Teatrului de poezie „Creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstite“, un spectacol „Mihai Eminescu“, închinat Centenarului Independenţei noastre de stat Recitalul, incluzînd poeme şi proză din opera Luceafărului poeziei noastre, va avea loc în zilele de 19 şi 26 septembrie orele 19,in sala Teatrului „Ion Creangă“ şi va fi susţinut de actorul Vasile Pupeza, în spiritul colaborării reciproce • In cadrul înţelegerii de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din ţara noastră şi Uniunea Scriitorilor din R. S. Cehoslovacă, a sosit la Bucureşti, Marie Koznarová, redactor şef adjunct al revistei „Literární Mesténík“, din Praga. • La cea de a 25-a ediţie a manifestării „Colonia literară din Kanjiza“ organizată de Asociaţia literară din Voivodina (R.S.F. Iugoslavia), participă din țara noastră Szabó Katona István. în memoria lui B. P. Hasdeu • Muzeul memorial „B. P. Hasdeu“ din oraşul Cîmpina a organizat o manifestare cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la moartea marelui cărturar. A vorbit Al. Săndulescu despre ediţia ■ ' r * ■ critică „Hasdeu“, în pregătire la Institutul de istoria şi teoria literaturii „G. Călinescu“, după care a urmat un recital de poezie susţinut de Dina Cocea şi actori ai Teatrului popular din Cîmpina. « Valentin Silvestru — CLIO ŞI MELPOMENA. Patru eseuri (Cuprinsul dramei istorice româneşti, Reverberaţii in universalitate, Literatură si document, Contextualităţile politice) reunite sub titlul Cum se aude murmurul istoriei in cintecul scenei, laolaltă cu studiul Atitudini creatoare in dramaturgia română contemporană, alcătuiesc preambulul teoretic şi coordonatele spaţio-temporale ale cărţii lui Valentin Silvestru, subintitulată Prezenţa istoriei trecute şi a celei actuale în universul literaturii dramatice şi al scenei româneşti. Spre exemplificare, se oferă cititorului o suită de cronici-recenzii asupra unor „piese uitate" precum şi un evantai de „portrete“. (Editura Eminescu, 272 p. 9,25 lei, 2 400 ex. ). • Teodor Vârgolici — INTERFERENŢE LITERARE ROMÂNO-FRANCEZE. Studiile reunite în această culegere tratează despre Béranger şi scriitorii români. Opinii franceze despre poeţii români, Tudor Arghezi într-o revistă franceză din 1903 şi Ecouri ale lui Sainte-Beuve în literatura română. (Editura Univers, 270 p. 9,75 lei, 3 930 ex.). • Eugenia Tudor Anton — IPOSTAZE ALE PROZEI, Cele trei secţiuni ale volumului — Modalităţi, Permanenţe, Debuturi — reunesc articole şi cronici asupra prozei ultimilor ani. (Editura Cartea Românească, 238 p27,58 lei, 2 670 ex). • Gabriel Cocor» — TIPAR ŞI CĂRTURARI. La o interesantă incursiune în istoria culturală a Buzăului ne incită autorul prin această culegere de studii şi articole, remarcabile prin strădania documentaţiei. Lectorul cărţii poate înregistra date exacte asupra tipografiei buzoiene — cu o activitate desfăşurată în perioada 1691—1873, răstimp în care au ieşit de sub teascurile ei 131 de titluri, unele de o mare însemnătate în evoluţia culturii scrise româneşti — ca şi asupra unor personalităţi culturale şi literare al căror contact cu Buzăul a fost, de-a lungul timpului, continuu sau doar accidental : G. Bariţiu, Dionisie Romano, episcopul Chesarie al Rîmnicului, Mitrofan, I. Heliade Rădulescu, Ion Costinescu Costache Canela, Basil Iorgulescu, I.L. Caragiale etc. (Editura Litera, 270 p., 32 lei, 1030 ex.). • Mircea Constantinescu — CUM ÎNDEMULT BUCUREŞTII PETRECEAU. Străbaterea literaturii secolelor trecute și a documentelor de epocă, dublată de o ingeniozitate anecdotică notabilă, oferă scriitorului materia epică a acestui roman aflat sub deviza „Ridendo castigat mores“. (Editura Albatros, 214 p. 6,25 Iei, 13 000 ex.). • Georgina Viorica Rogoz — DRACULEŞTII. „Cu omisiunile și derogările unei ficţiuni literare, romanul de faţă caută — scrie autoarea în Cuvînt înainte — să evoce doar citeva secvenţe din lupta celor două familii domneşti, şi din destinele celor doi Drăculeşti propriuzişi : al lui Vlad Dracul — Drăculea Vodă — şi al lui Dîrakoglu, adică fiul Dracului cum îi zic cronicarii turci din epocă. Dracullus cum îl vor latiniza istoricii contemporani cu el, sau Ţepeş, cum va fi cunoscut in istorie...“. (Editura Albatros, 344 p. 9 lei, 70 120 ex.). • Romulus Bărbulescu, George Anania — ŞARPELE BLIND AL INFINITULUI. Apărut în colecţia „Fantastic Club“, romanul pledează — în coordonatele literaturii ştiinţifico-fantastice — pentru cultivarea celor mai nobile trăsături umane. (Editura Albatros, 228 p., 6 Iei, 30 000 ex.). LECTOR