România literară, octombrie-decembrie 2005 (Anul 38, nr. 39-52)

2005-12-07 / nr. 48

nr. 48 / 7 -13 decembrie 2005 c­ lasicii literaturii universale sunt mai răsfăţaţi de editurile noastre decât clasicii literaturii M­D române. Există programe editoriale de promovare , mai interesante şi mai spectaculoase pentru primii decât pentru ceilalţi. Nu am văzut în programul de lansări de la Târgul Gaudeamus 2005 mai nimic legat de clasicii literaturii noastre, deşi au existat apariţii editoriale demne de semnalat. Editurile Polirom, Corint, Paralela 45 sau Humanitas şi-au promovat cum se cuvine traducerile din clasici sau moderni, în timp ce editurile care-i tipăresc pe clasicii noştri sunt timide şi modeste, în stilul de a-şi prezenta proiectele şi realizările, care nu lipsesc. Nu e drept să fie aşa. Nu e firesc ca la un târg ce poartă în subtitlu menţiunea „Carte de învăţătură“ să nu existe măcar un eveniment legat de editarea clasicilor noştri. Nu critic Târgul, foarte bun ca fenomen cultural, pentru că el asigură numai cadrul organizatoric. Critic editurile şi lipsa lor de iniţiativă, de mândrie şi de curaj. Nu ştiu dacă Radioul, care patronează acest târg, a făcut sau nu a făcut ceva în acest sens. In pavilionul Târgului nu s-a văzut nimic, poate s-a auzit ceva pe calea undelor. Era ceva de evidenţiat? Fără îndoială că da. Relev câteva atitudini editoriale semnificative faţă de clasici, întinse pe o scală variabilă de la o neutralitate anostă până la implicări foarte moderne. Am străbătut standurile în lung şi în lat, timp de două zile, 25 şi 26 noiembrie, cu această idee fixă: ce fac editurile noastre pentru clasici? Am văzut naivităţi de editare a textelor fără nici un punct de sprijin, fără nici o atracţie. Editura Dacia reeditează pe Ioan Slavici şi pe alţi scriitori clasici de secol XIX şi început de secol XX, pe cei care nu mai au moştenitori şi care nu mai pun problema drepturilor de autor, în colecţia „Biblioteca elevului“, fără nici un cuvânt de ajutor pentru elev. Nu sunt adeptul comentariilor literare date de-a gata, dar nici adeptul „ediţiilor oarbe“, cum le numea, pe bună dreptate, Z. Ornea. Ele n-au nici cea mai mică doză de atractivitate pentru elev sau profesor, nici în prezentarea grafică, nici prin aparatul critic. Sunt ediţiile gri, făcute din lenea de a gândi, după legea minimului efort şi a câştigului maxim. Fără a transmite sărbătoarea textului şi savoarea interpretării, câştigul nu vine nici pentru editor şi cu atât mai puţin pentru elev. La fel procedează şi alte edituri, care parca nu ar avea nici un fel de onoare sau mândrie profesională. Dacă expediezi textele clasicilor în colete standard, adică în volume cenuşii, fără personalitate, rişti ca destinatarul să le refuze. O ingeniozitate tipografică propune Editura Fortuna din Râmnicu-Vâlcea, în colecţia „Tezaur literar româ­nesc“, coordonată de Ion Soare: cărţi liliput, bibliofile, în minicasete de cinci volume din fiecare autor clasic. Sunt reproduse textele după ediţii de referinţă, menţio­nate. Nu am avut răbdarea să verific corectitudinea edi­ţiilor şi nici nu m-a tentat să le cumpăr. Au fost tipărite până acum ceea ce s-a considerat a fi scrierile esenţiale din opera următorilor scriitori clasici: Eminescu, Caragiale, Creangă, Slavici, Alecsandri, Coşbuc, Macedonski­­, iar cea mai recentă apariţie este Anton Pann. Uniformi­zarea tuturor scriitorilor în cinci volumaşe mi s-a părut mai greu de acceptat teoretic. Editura nu practică o biblio­­filie de lux, pentru că lipseşte performanţa tehnică şi lipsesc materialele de calitate excepţională; hârtia nu e nici pe departe de cea mai bună calitate. Aşa încât rezultă o bibliofilie populară - ceea ce e o contradicţie în termeni. Pentru a realiza o bibliofilie de elită editura mai are de lucrat în toate compartimentele cărţilor. Din proiectul anunţat, rezultă că alte casete de câte cinci volumaşe vor fi dedicate lui Panait Istrati, Hasdeu, Maiorescu, Gib I. Mihăescu, G. Bacovia. Cred că acest gen de carte bibliofilă, de un format foarte mic, e mai potrivit pentru poezie. Te străduieşti să descifrezi cu lupa un vers foarte bun sau un poem excepţional, o rugăciune sau verset biblic, dar nu o nuvelă sau un roman. Editura Minerva aspiră să revină la suprafaţă, după ce a căzut - voit sau nevoit - într-o compactă penumbră. Privatizarea sau scepticismul a făcut-o să piardă programul de ediţii critice, intrat într-o profundă criză. Colecţia „Biblioteca pentru toţi“ a avut şi ea numai de pierdut de pe urma acestei transformări, care s-a resimţit grav în profilul editurii. S-a încercat în 2002 o revigorare a „Bibliotecii pentru toţi“ şi atunci au apărut, printr-un gest de nouă întemeiere, Momente de I. L. Caragiale, două volume, cu o prefaţă de Ion Vartic; integrala poetică eminesciană, în patru volume, ediţie de A. Spânu; basmele lui Petre Ispirescu, într-o selecţie critică de Mircea Muthu şi o ediţie îngrijită de Aristiţa Avramescu. Aspectul grafic nu a fost prea atractiv (format prea mic, literă prea mică în culegerea textelor etc.). Efortul de reconsiderare a colecţiei a continuat şi în anii următori, când, alături de traduceri, au fost publicaţi alţi clasici. în 2003: Poezii de George Coşbuc, într-o ediţie de Valentin Taşcu, antologia Teatrul istoric românesc de la începuturi până la 1918, două volume, selecţie şi prefaţă de Aurel Ciulei. în 2004, Ion Hobana realizează o antologie din proza scurtă a lui Cezar Petrescu, în două volume, sub titlul cunoscut Baletul Clasicii români la Târg mecanic, în 2005, colecţia „Biblioteca pentru toţi“ se prezintă la Târgul Gaudeamus cu următoarele „noutăţi“: Titu Maiorescu, Critice, două volume, cu o prefaţă de Nicolae Manolescu; Ioan Slavici, Nuvele, două volume (primul apărut în 2004, al doilea, în 2005), ediţie de Constantin Mohanu; Vasile Alecsandri, Pasteluri şi alte poezii şi Comedii, ambele volume sub îngrijirea şi cu prefaţa lui Mircea Ghiţulescu; Al. I. Odobescu, Pseudo- P­kynegetikos, cu un studiu introductiv de D. Păcurariu, Gib I. Mihăescu, Doina Alba, prefaţă de Valentin Taşcu. Nu sunt sigur că trezirea interesului pentru colecţia „Biblioteca pentru toţi“ s-a produs cu adevărat, dar efortul merită salutat. La Târg un volum costa 6 lei noi, aproape de cei 5 lei de pe vremuri, dar în librării un volum costă 75.000 lei vechi. Dacă editura va acorda mai multă atenţie aspectului grafic (o punere în pagină mai plăcută), s-ar putea ca „Biblioteca pentru toţi“ să reintre în atenţia publicului obişnuit, datorită necesarei accesibilităţi. Editura Corint, într-o vizibilă ascensiune de formă, a lansat la Târg două volume noi, în colecţia „Scriitori români“: Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi, cu o prefaţă de Eugen Simion, şi Chira Chiralina de Panait Istrati, cu o prefaţă de Henri Zalis. Coordonatorul colecţiei, Daniel Cristea-Enache, s-a îndreptat spre clasici, după ce în debutul de anul trecut al colecţiei a reeditat romane de Octavian Paler, Augustin Buzura, Costache Olareanu şi povestiri de Cristian Tudor Popescu şi Ioan Groşan. Cărţile arată foarte bine şi te invită la lectură. Cu cea mai modernă iniţiativă în prezentarea clasicilor a venit pe piaţă Societatea Culturală „Noesis“. Pe câte un CD sunt desfăşurate enciclopediile virtuale I. L. Caragiale şi Ion Creangă, cuprinzând lecturi sau dramatizări ale operei, înregistrări audio şi video, fotografii, manuscrise şi studii critice. Enciclopedia virtuală Nichita Stânescu, pe două CD-uri, este realizată în colaborare cu Muzeul Literaturii Române şi cuprinde acelaşi gen de materiale, plus înregistrarea autorului însuşi. Cea mai nouă izbândă a Societăţii Culturale „Noesis“ este enciclopedia virtuală Constantin Brâncuşi, incluzând cărţi, filme, fotografii, desene, sculpturi şi manuscrise. E una din formele cele mai atractive de prezenţă în viitor a clasicilor în şcoli. Continuă programul de ediţii critice, girat de Eugen Simion şi apărut sub egida Academiei Române. Colecţia „Opere fiindamentale“ apare în foarte bune condiţii grafice, fiind tipărită de Regia Autonomă „Monitorul Oficial“. Colaborează, pentru finalizarea proiectului, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă cu Editura Univers enciclopedic. Calitatea ştiinţifică, filologică, a fiecărei ediţii merită subliniată în mod special şi analizată diferenţiat. Noutăţile colecţiei la acest Târg au fost: completările la ediţiile de „opere complete“ Nichita Stânescu, cu volumul VI, şi Marin Sorescu, cu volumele V-VI, publicistică. Ediţia Ioan Slavici îşi adaugă volumul VI, Memorialistică, prin grija lui Constantin Mohanu. Mircea Anghelescu cuprinde într-un volum toată opera lui Nicolae Filimon, aducând completări la sectorul de publicistică, într-o ediţie critică (precedată de încercări parţiale), menită să fie un reper de cea mai mare încredere. Surprizele plăcute nu se opresc aici. Toamna anului 2005 a îmbogăţit repertoriul ediţiilor de referinţă cu alte trei cazuri: Anton Helban, Opere. I. Romane. Schiţe şi nuvele. II. Teatru. Note de călătorie. Comentarii critice, ediţie, note şi comentarii de Elena Beram; Mircea Vulcănescu, Opere. I. Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Către fiinţa spiritualităţii româ­neşti. II. Chipuri spirituale. Sociologie, ediţie îngrijită de Marin Diaconu; Ştefan Bănulescu, Opere. I. Iama bărba­ţilor. Cartea Milionarului. Proză eseistică. II. Proză memorialistică. Publicistică. Corespondenţă, ediţie îngri­jită de Oana Soare, prefaţă de Eugen Simion. Cu aceste noi apariţii, întregul proiect de editare de „Opere funda­mentale“, coordonat de Eugen Simion, depăşeşte 60 de volume, cifră impresionantă. Am analizat şi voi mai analiza calitatea unora dintre aceste ediţii. Merita ca, într-un fel sau altul, această realizare să fie evidenţiată la Târgul Gaudeamus. închei periplul cu un ultim popas, la Editura Saeculum I. O., unde Corpusul receptării critice a operei lui M. Eminescu, iniţiat în urmă cu doi ani, când au apărut trei volume corespunzătoare secolului XIX, se completează cu alte cinci volume, care acoperă intervalul 1901-martie 1908, într-o ediţie critică de I. Oprişan şi Teodor Vârgolici, cu o prefaţă şi note de I. Oprişan. Datoria istoriei literare faţă de poetul naţional nu se stinge, bineînţeles, cu atât. La aceeaşi editură, Dumitru Micu a publicat o carte nouă despre poezia lui filosofică: Eminescu în „raza gândului etern“. Târgul Gaudeamus oferă cui are nevoie „carte de învăţătură“, dar, din nefericire, evenimentele editoriale legate de clasicii noștri nu se văd suficient de bine, acoperite adesea de zgomotele literaturii de consum. ■ România literară 13

Next