Romanulu, august 1883 (Anul 27)

1883-08-11

ALBUMUL NATIONAL A apărut caetul III din albumul națio­nal de monumente, vederi, costume națio­nale din tote districtele României, facsimile după aquarelle în Heliochromolithographie de Carol P. de Szathmari. Acesta intere­santă publicațiune, menită a face cunoscute în străinătate, monumentele și costumele nóstre, este lucrată cu cea mai mare grijă. CONSECINȚELE POLIȚIEI MORAVURILOR „Ieri, 10 August, s’a condus la secția 18 prostituata Tinca Rădulescu, care a fugit de la factorița Mari­ța Olteanca.“ Acest simplu fapt al­­ Lilei este pus înain­tea ochilor părtașilor unei poliții a mora­vurilor. Adî, legile nóstre silesc pe prefectul po­liției a aresta și reintegra în domiciliul factoriței pe acea nenorocită ce cerea a scăpa de rușinosa esploatare la care este constrânsă. N’ar fi are mai moral a-î în­lesni fuga, a o ajuta să reintre pe calea cea bună ? ACTE OFICIALE Sunt numiți și permutați : D. Victor Z. Antinescu, licențiat în drepți substitut la tribunalul Vlașca, în locul d-in, Sterian Chirițescu, demisionar. D. N. I. Epure, licențiat în drept, sub­stitut la tribunalul Gorj, în locul d-lui C. D. Popescu, care nu s’a presintat la post. D. G. Popovici, actual ajutor de grefă la tribunalul Ialomița, ajutor la ocolul Că­lărași, în locul d­lui Al. Alecsandrescu, de­misionat. D. Ștefan Albu, licențiat în drept, ac­tual judecător de instrucție la tribunalul Suceava, în aceiași calitate la tribunalul Dorohoi, în locul d-lui N. G. Savinescu, care trece în postul ocupat de d. Ștefan Albu. D. Dimitrie G. Macsim, licențiat în drept, actual substitut la tribunalul Vaslui, pro­curor la tribunalul Dorohoi, în locul d-lui G. D. Anastasiu, demisionat. D. Al. Sergiescu, licențiat în drept, ac­tual supleant la tribunalul Muscel, judecă­tor de instrucțiune la tribunalul Mehedinți, în locul d lui C. T. Georgescu, demisionat. D. Constantin Vasilescu, licențiat în drept, supleant la tribunalul Muscel, în locul d-lui Al. Sergiescu, înaintat. D. Petru Christu, actual supleant la tri­bunalul Covurlui secția II, se revocă din postul ce ocupă. D. C. Triandafil, actual grefier al tribu­nalului Ilfov secția I, se revoca din acesta funcțiune. D. Ilie Deciu s’a revocat din funcțiunea de ajutor al primarului din comuna Ga­lați. Te templarile un lei CAPITALĂ—J'ERĂ—STRĂINĂTATE Fîneța arsă.—In <final 25 Iulie, au ars aprópe 300 ectare fineță de pe teri­­­­toriul comunei Rasova, județul Constanța , și 20 care fîn coșit al unor locuitori din­­ acea comună. Culpabilul, care a dat foc acestor finețe, pene acum a rămas necu­noscut. Cercetările urmeză pentru desco­perirea lui. Mora arsă.­In ziua de 20 Iulie, pe la orele 2 p. m., a isbucnit un incendiu la mora de apă a locuitorului Vasile Sava din comuna Topolog, județul Constanța, ar­­dând totă construcțiunea și productele ce se aflau înăuntru. Pagubele causate s’au evaluat la suma de 800 lei prețul morei și 160 lei productele. Focul a provenit, după cum s’a constatat, din neglijința pro­prietarului iei. Copil măncat de porci. — In ziua de 2 August, femeia lui Ghiță sin Ghiță din co­muna Șarânga, județul Buzău, plecând de a­casă la un vecin al seu cu care avea nișce afaceri, a lăsat în sala casei, într’uă albie, pe un copilă a sea ea do­uă lună și jumătate și la înapoiare a găsit lângă copilă un rîmător al seu ca de 4 luni ce îl avea harbar, care mănoase buzele, ochii și palma cu degetele de la un mână a co­pilei, ast­fel în­cât a și încetat din viață după câte­va ore ; cr­­­mătorul a fost împușcat. Monitorul Cutremur.­­ Se anunță urmatórele din Triest: „In noptea de Sâmbătă spre Duminică, s’a simțit un tare scuduitură de pământ prin mai multe localități ale provincei Udine, și mai ales la Tolmezzo și prin împregiu­­rimile sale.“ PARTEA ECONOMICA Mișcarea Porturilor Severin 8 August Bastimente sosite încărcate 4. deșerte 1, pornite deșerte 5. Bastimente față în port 32. Import 50 kgr. diverse mărfuri, 728 ramatori. Esport 481 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grâul kila (59-60 livre) 92-106 lei, porumb­ul (59-60 livre) 60-64 lei, orzul (49-50 li­vre) 50-56 lei, secara (49-50 livre) 65-68, rapița (49-50 livre) 90-95 lei. Giurgiu 8 August Bastimente sosite încărcate 4, deșerte 6, pornite încărcate 3, deșerte 14. Bastimente față în port 38. Import 150,500 kgr. diverse mărfuri. Export 250,000 kgr. sare indigenă, 158,000 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor : Griul kila călit. I, (58-59 livre) 85-95 lei, călit. II, (56-58 livre) 80-82 lei, porumbul călit. I, (59-60 livre) 62-64 lei, călit. II, 56-57 livre) 58-60 lei, orzul (46-50 livre) 45-48 lei. Corabia 8 August Bastimente sosite deșerte 3. Bastimente față în port 10. Prețul productelor: Grîul kila (60-62 livre) 85-90 lei, porumbul (56-60 livre) 60-65 lei, orzul (40-45 livre) 28-30 lei. Galați 8 August Bastimente sosite încărcate 17, deșerte 14, pornite încărcate 15, deșerte 12. Bastimente față în port 120. Import 3,070,000 kgr. diverse mărfuri. Export 790,000 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grâul (59-621/2 livre) 70-71 lei, porumbul (60-62­/2 livre) 40>/1>-46V2 leb orzul (48 livre) 28 lei. Constanța 8 August Bastimente sosite deșerte 1, pornite deșerte 2. Bastimente față în port 9. Prețul productelor: Orzul kila de Dobrogea (40- 44 livre) 9 lei 60 bani pene la 10 lei. Tulcea 7-8 August Bastimente sosite încărcate 3, deșerte 16, pornite cărcate 6. deșerte 2. Bastimente față în port 92. Import 1,333 kgr. diverse mărfuri. Esport 18,986 kgr. diverse mărfuri. Prețul productelor: Grâul kila 18 lei, porum­­bl 12 lei, orzul 8­8 >/2 lei. Isacea 8 August Bastimente pornite încărcate 1. Bastimente față în port 1. Esport 800 oca val. Măcin 8 August Bastimente sosite deșerte 1, pornite încărcate 4. Bastimente față în port 17. Esport 240 metri piatră. FELURIMI Culmea imitațiunii. — Găsim în cel din mă numér al diarului Musée des Families í istoriara, nu numai plăcută, dar care e încă meritul d’a fi aprópe inedită. Jacques Arago, spiritualul călător, aflân­­d-se în China, fu nevoit se -și facă uă ureche de pantaloni. El dădu stofa tre­­bi­are unui croitor chinez și pentru ca ;est vestmânt să fie pe placul său, el credință lucrătorului uă pereche de pan­­toni vechi, pătați și chiar cam găuriți. Voesc, disc el, ca pantalonii pe care ai , mi-o faci, să fie întocmai ca aceștia “ Iscusitul chinez esecuta c’uă rară fideli­­­te ordinul primit. El aduse în curând crarea sea cu modelul care-i servise.­icques Arago se afla față cu duce veșt­­inte care semănau­ ca duce picături de la­­ același grad de vechime, aceleași pete chiar aceleași gâuri! ROMANUL 11 AUGUST 1883 Numărul străinilor în Francia. — In 1851 numerul străinilor era în Francia de 379,289; el s’a rădicat, după cel din urmă recensiment, la mai bine de un milion, printre cari 374,000 Belgian!, 160,000 Ita­liani, 30,000 Englesi și 60,000 Germani. Emigrații sunt răspăndiți într-un mod forte neegal în diferitele departamente; în 1881, departamentul Lozère nu numera de­cât 109 străini, pe când departamentul du Nord avea 277,000. Proporțiunea străinilor în Francia întregă este de 27 la 1000 de locuitori și acestá proporțiune, în departamentele Seina, Bou­­r­ches-du-Rhône, du Nord și Alpes-Maritimes­­ se ridică la 6,129,174—175 pentru 1000 de locuitori. Etimologia cuvântului tramway.­După cum ne spune Saturday Review, în 1767, directorul fierăriilor de la Coalbrook de al avu cel de ’nteiü idea d’a aședa șine de fer pentru transportul cărbunelui de pă­mânt ș’a mineralelor la usină; acesta cale d’uă nouă speciă fu numită tramway, de la cuvântul tram, care în dialectul din nordul Engliterei însemnază căruță. Le observăm ca acei cari, pentru a de­semna vehiculul, se servesc de abreviarea tram, au dreptate fară ca se -și dea semă de acesta, fiind­ ca prin cuvântul tramway se desemnază șinele er nu trăsura. Moștenitorul imperiului japonez.­­ Prin­cipele Takehito, moștenitor al tronului Ja­poniei, care se îmbarcase în vara anului 1881, ca aspirant pe vasul de resboi en­­glez Iron Duke, s-a întors în sfîrșit în­­ era­sea. Anunțând acest fapt, diarul lapon Mail observă cât se deosibesce educațiunea dată acestui principe de acea a persanelor cari au un rang nalt în Japonia. La 20 de ani el a visitat mai tóte ta­rele civilisate, șî-a făcut serviciul pe un vas de resboi, șî-a trecut esamenele trebui­­tore pentru gradul de locotenente la scala navală de la Greenwich și a trăit în mij­­locul străinilor întocmai ca fiul unui nobil englez. Uă lucrare îndrăsneță. — Uă lucrare de mare índrasnéla s’a terminat pe linia Saint- André le Gaz la Chambéry (Savoia). E vorba de așezarea puntei de la Gre­­nan, care lega duce stânci în fundul că­rora curge un torent. Grenanul. Acesta punte metalică posedă travee de 37 metri și se rezima pe o­ singură pilă de 52 metri d’asupra torentului; pila este de patra. Lungimea totală a puntei este de 78 metri. Așezarea s’a efectuat fară cel mai mic accidente și ’ntr’un timp de 72 de ore cu ajutorul a 15 omeni. Dramele miseidei—Val-Meudon, un sat frumos care se află la câți­va k­ilometri departe de Paris, a fost pus în mișcare d’uă dramă înfricoșetare; un bătrân și-a strâns de gât soția ș’apoi s’a spăndurat. Era amănuntele : Soții B... bărbatul de șase-d­eci de anî și femeia de șase-decî și duei, ocupau uă mică locuință la Val-Meudon cu fiica lor, care îi părăsise de câte­va­­ zile. Luna trecută, d-na B... fu lovită de pa­­ralisie atât de rea în­cât îi fu cu nepu­tință să mai lucreze. Bietul său bărbat se puse cu curagiu la lucru, dar din causa etății sale ’naintate“ nu putu se întîmpină tóte trebuințele casei In curând se aflare în cea mai mare miserie, și­otărîră să se omore. Bărbatul avu atunci curagiul a-și strînge soția de gât, și ’n urmă se spăn­­ura și el. S’a găsit un scrisóre care explică causa acestei drame. Ui­ dar reü ales. — Se scrie din Roma : Un elevă din clasa a patra primară a o­­ferit reginei Margareta ca dar de diua iei uă pereche de ciorapi lucrați de densa. Regina a răspuns prin alt dar consistând tot din duci ciorapi, din cari unul era plin­­ cu bani éi cel-l-al cu bombane. Fetița pri­­­­mi și un scrisore prin care era întrebată j care din ciorapi ’i-a produs mai mare plă­­­­cere, cacî regina era gata să’i mai facă un , dar analog. Copila răspunse pe hârtie bine liniată : „Scumpă Regină ! Amendupî cio­rapii ’mi-au produs numai supărare, câcî banii ’i-au luat tata și bombanele le-au luat surorile.“ SCI­FU TEATRALE Grădina Rașca.—Teatru Român.—Joi, la 11 August, se vor juca piesele : Un leu­ și un zlot, comedie într’un act. ZiOnsemblum, cântec comic și Piatra din Casă, comedie originală într’un act. — începutul la 9 ore. Grădina Rașca.— Teatru Român.—Aso­­ciațiunea Iulian și Mateescu, representa­­țiune extra­ordinară dată în beneficiul spo­­rirei fondului filantropic al societății func­ționarilor publici. Sâmbătă 13 August 1883, se vor juca piesele: Uite popa nu e popa, comedie într’un act. Primar de porunce’ă, comedie într’un act. Duci sfioși, comedie într’un act. ULTIME SCIRI Serviciul telegrafic al „Agenției Havas. “ Berlin, 22 August. — Norddeutsche All­gemeine Zeitung arată întărâturile fără somn și fură nici un fríü ale presei franceze con­tra vecinilor germani și violența propove­­duitorilor de resbunare, dicând ea prin a­­ceste tendințe Francia reprezintă singurul Stat amenințând pacea Europei. Norddeutsche Allgemeine Zeitung adaugă câ­tă asemene stare de lucruri nu mai póte urma fâră că gravă amenințare a pă­cii, câcî nu e cu putință a se prevedea dacă și cât timp acesta frământare necon­­sciinciosá va putea fi oprită în întru prin zăgazurile pâcii formate în afară. M. S. Regina a primit Dumineca tre­cută, la Sinaia, pe stanița monastirei Cilicu (Dobrogea) cu care a bine-voit a se între­ține mai mult timp. —x— D. Prim-ministru­l G. Brătianu, care a sosit a­sprá în capitală, a plecat acil în si­nul familiei sale la Florica. Se înțelege câ d. prim-ministru ’și-a reluat deja funcțiu­nile sale. — "— Astă­zi, la orele 10 de dimineță, s’a ce­lebrat un serviciu divin la capela bulgară cu ocasiunea îndoitei aniversări a nașterii regelui Milan și a proclamării rigalitâții în Serbia. Erau față la serviciu d. Iancovici, în­sărcinatul de afaceri al Serbiei, d. D. Stur­­dza, ministrul afacerilor străine, d de Saltz­­berg, primul secretar al legațiunii austriace precum și cei­l­alți membri ai corpului di­plomatic. După săvârșirea serviciului, d. Iancovici a primit felicitările corpului diplomatic. —"— Aflam ca comitatul permanente din T.­Se­verin a­otărît să împrumute 50.000 lei la casa de depuneri pentru a înființa oă casă de credit agricol —x—• D. Niculescu D., farmacist șef al servi­ciului spitalelor a fost trimis de guvern la esposițiunea de farmacie din Viena pentru a studia tot ce are relație cu tecnica far­maciei militare. Asociațiunea generală a studenților uni­versitari români. D-ni­ studențî, cari doresc a ținea diser­­tațiuni la viitorul congres, ce se va întruni la Turnu Severin, vor bine­voi a-șî adresa cererile pentru universitatea din Bucuresci câtre d. Aug. Crainic, strada Fortunei No. 3, oi pentru universitatea din Iași câtre d. G. Neculau, studiate la facultatea juridică din Iași. Cererile în cari se va arăta tot­­uă dată, dacă disertațiunile sunt de natură sciințifică sau literară, și ce anume materie trateza, se vor primi pene în Ziua de 1 Septembre a. c, când se vor trage la sorți cele patru disertațiuni preved­ute de regu­lament. SUMARUL REVISTELOR Convorbiri literare, Iași 1 August : Imperătesa furată, poveste de I. T. Mera. Duceaferul, poesie de M. Eminescu. Un leu f’un slot, comedie într’un act de d. R. Rosetti Năravuri orientale, de Ascanio. Blestemul meu­, Lui Amor. Neînțelegere; Moște­nitorii mei, poesii de I. S. Nenițescu. Emanciparea, Bucuresci 1 August . 1. Igiena socială: 1. Capitalul. 3. Catech­ismul so­cialist. 4. Căte­va cuvinte despre scala. 6. Impresi­­uni de vagabondagră. 6. Felurimi : Un nou­ mijloc pentru înflorirea agriculturei. Otravă drept doctorie pentru muncitori. Curcanul de la Tatomiresel. Dacia viitóre, Bruxelles 1 August . 1 Buletin loc­al. 2. Scrisórea s­a câtre cuconul Iordache Bogonos. 3. * * 1­omitet de resistință. 4. Mihai Eminescu. 5. Panclastita. Un individ jicnit. 6. Bibli­ografia. 7. Suptscripție la medalia d-lui Gh. Lecca. .8 Almanah socialist. 719 Curierul militar, Craiova 1 August . Revista interioră Tragerea infanteriei și influința­rea asupra întrebuințării artileriei, de căpitan Par­­feni din reg. 3 de artilerie. Metode și obiceiuri în armata no­tră (urmare, Redacția). Soldatul (tradu­cere, urmare) după jurnalul Sciences Militaires, de d. căpitan G. Marcu Serviciul cavaleriei în campa­nie (urmare, traducerea Redacției). Artileria în ata­cul și apărarea posițiunilor, de generalele comite de Todleben (traducerea Redacției). Istoria artei mili­tare (urmare, traducerea Redacției). Jalnicii frați Alecsandru și Scar­­lat Orescu, surori, cumnată, gineri, nurori, nepoți și strănepoți, pătrunși de cea mai adâncă mâhnire, anunță pierderea mamei lor Elenca Hristea Orescu în etate de 85 ani, încetată din viață în ziua de 9 August, în casa sea din mahalaua Isvorul, strada Mihai-Vodă No. 27. R<agă pe amici și cunoscuți a asista la ceremonia funebră ce se va face la 11 cuvinte, la orele 10 înainte de amiadi, și de acolo la cimitirul Ghencea. Jalnicii: soție, fii, fiice, frate, soră, ginere și cumnat, au durerea a va face cunoscut perderea prea iubitu­lui lor soț, părinte, frate, socru și cumnat, Ioan Stezoianu în etate de 66 ani, încetat din viață, astăzi, 10 Au­gust, la ora 1 noptea, și vé ruga se bine-voiți a asista la serviciul fu­nebru care va avea loc mine, Jupî, la orele 3 p. m. în casele decedatu­lui, calea Moșilor 7­7, de unde cor­tegiul funebru va porni la cimitirul Șerban-Vodă (Belu). Toți aceia cari din erore nu vor fi primit bilet de invitațiune, sunt rugați a considera acesta ca invitație. CURSURILE PIETREI BUCURESCI 10 August — 4 ore p. m. Fonduri de Stat Renta română perpet. 1875-5%. . Renta română amort.­6%............. (Schuldverscbreib.) . Oblig. de Stat C.E.R. 6%............. Renta rom. (Rurale conv.) 6% . . împrumutul Stern 7%.................... „ Openheim 8%................. . Municipal 5%................. oraș. Bucuresci cu­lese . Valori diverse Scrisuri fonciare rurale 7% . . . „ n H 6%................. Idem urbane 7%.......................... Idem orașului Iași.......................... Oblig. Casei Pens.......................... Acțiuni Banca Naționalâ(500 1. vers. într.). Soc. „Dacia-Rom.“ (250 r. vărs.), . Soc. d’Asig. „Națion.“ (200 l.vers). Banca României (500 r. vărs.) . . Soc. cred. mob. rom. (250 i. vărs.). . Soc. rom. de construcț. și lucrări publice (250­1. vărs.)................... Schimb Londra cek . . ................ . 3 luni ....... Paris cek ......... „ In»!................ Francia cek........................ . 3 luni ...... Viena cek............................ „ 3 luni „ napoleoni............. Berlin cek........................ „ 3 luni .................... Germania cek.................... „ 3 luni ................ Amsterdam 3 luni . ... . St -Petersburg 3 luni . . . Belgia 3 luni.................... » 0 urt)............... Elveția cek .................... Italia (3 luni).................... Monete Napoleon de aur. ... Galbeni austriaci............. _____COTA OFICIALĂ___ Cursul afară Imperiali rusesci............................... — — — __ Cu bani gata Cu termen din Bursă Lire otomane....................................... — — — - ------------------------------------------------------------Biletele Băncei Naționale.......................... — — _ _ 931/2 933/4 93­5/81/£ -------Aur........................................................................ 1,60­1,621/2 ------­_ — — __ _____Fiorini de hârtie austr.................................... — — _ __ __ — __ _ __ _ Ruble hârtie. .. .............................. — — _ __ ------­­-------­­------­­BURSE STRĂINE 1311” ,Curs ------­­------­­------­­n. „o , * de adl de ieri _ _ _ _ _ Viena 22 August ______ _____ — — — — — — Napoleon de aur.................................... 9 495 9 gQ Galbenul................................................. 5 65 5­65 _____ _____ _____imperial............................................................... 9­78 9­78 _ _ _____ _____Gara turcesca........................................................ 10 84 10 84 _ ___ __ _ _ __ Argintul contra hârtie........................ 100 — 100 _ — Rubla hârtie comptant........................ 117 75 117 75 _____ __ _ __ __ Acțiuni credit­anstalt........................... 297 60 299 10 _____ _____ _____Renta metalică 5%....................................• . 79 40 79 40 _ _ _____ _____Renta hârtie........................................................ 78 70 78 70 Renta aur.............................................. 99 80 99 80 Losuri turcesci.................................... 24 50 24 20 — — 14 4 1402 — — Schimb Londra 3 luni .................... 119 90 119 90 ------- 427i/2126,251/2 — — » Baris 3 luni. . .................. 47 32 47 30 — — 244 1/2 — — „ Berlin 3 luni.......................... 58 45 58 50 — — „ Amsterdam 3­ uni 98 65 98 65 — — 212 211 ------­­P*k­g _____ 510­­ _____Renta -ralicesă 5%........................................... 108 70 108 75 Renta română 5%................................. g2 _ _ Renta rom. 6<y0 C.F.R....................... _ __ __ _ 25 — — — — — Credit mobiliar român....................... ... ... ... ... 24,97­/2­2n;02 — — — — împrumutul elen 1879 ....................... .... _ ^0 — -------­­-------­­n­n 1881.................... — — 351 — — — — — — — Banca otomană.................................... 737 50 738 75 — — _ — ------­­Datoria tureéscá..................................... jq 62 10 65 ------­­------­­--------G°se turce............................................................ 52 50 62 75 — -------­­--------Schimb Londra la vedere.................................. 25 34 25 34 -------- » Amsterdam 3 luni... 206 62 206 62 -------- » Berlin 3 luai........................... 122 50 122 50 _ ~ ~ H ~ Büriin ------­­-------­­--------Napoleon............................................................... 16 27 16 24 121 90 _ _ _____Prioritățile căilor ferate................................. 93 70 93 75 — _ _ __ __ __ Obligațiuni idem.................................... .... .... .......... — — _ __ _____Acțiunii idem....................................................... _ _ __ __ ------­­------­­--------Renta amort. 5% C.F.R.................................... 99 60 99 50 — — _ _ _____Obligațiuni noul 6%....................................... 103 60 103 90 ------­­-------­­-------­­Impr. Oppenheim................................ 109 80 109 80 — — _____ _____Rubla hârtie comptant ................................. 201 90 201 95 Schimb Londra 3 lu ....................... 20 30 20 31 ------­­-------­­-------- 9 Paris 2 luni........................... 80 50 80 50 ------­­------­­------­­Amsterdam 3 luni.................... 167 85 167 95 calde, care se prelungi mai mult de­cât era trebuință. D na Jousselin întovărășise pe fiica sea. Acesta d’abia­ și recunoscu co­pilul, pe care nici nu-l îmbrățișa. Elegantă , și femeie de lume mai mult ca nici vă­­­dată, ea relua viața ce dusese nainte de­­ căsătorie, trăind mai mult cu mama sea,­­ la Paris, de­cât la bărbatul iei. Cel puțin bietul om nu mai era singur acum. El avea pe fiul său, pe scumpul seu Petrică, ale caruî cele d’ănteî scrisuri, cele d’ăntâî gânguriri și săruturi nu i le disputa ni­­mene. C’uă îngrijire mișestore el se silia să înlocuiască pe ceea care lipsia. Fie­care ment de odină și-l petrecea cu copilul ,­ legăna, îl purta în brațe, se juca cu el, înveselindu-l chiar cu câte un cân­tec. Mai tărziu îl învăță să citesca, îi ex­­plica tóte acele lucruri care ațîță curiozi­tatea vârstei fragede: ei vorbiau, rideau, tatăl uitându-și cu deseverșire grijile, fericit, vesel, aprope frumos, transfigurat de amorul patern. Eram se seria matern. Și ore nu era el și tatăl și mama copilului seu ? Trecură ast­fel trei ani. D-na Jousselin muri, după un bal la care se dusese prea­­lele urmatore. Firea lui Sorel se năspria decoltată. Noul doliu al Hortensei o ținea legată de căminul conjugal. Sorel se folosi de acesta pentru a face uă ultimă încercare. Dacî o iubea cu tote astea, o iubea mereu. — D’ași putea se căștig macar pe mamă, se găndia el. Și, așezându-i copilul pe genuchî, supt buze, pe fie­care di. Sănătatea lui se sdruncina. Nu mai dormea, devenia gelos. El fu vă­­dut de multe ori înverzindu-se în jurul ca­sei sale, cu ochii ațintiți spre uă ferestră, ca și cum ar fi pădit venirea sau plecarea cui­va. Fața lui oglindea tóte îngrijirile care-l framentau. Cât despre dómna, tot așa de frumósa, — Dar îmbrățișază-l! Iubesce-ț­ iubes­­ce-ne... Spune, ce-țî lipsesce ca să fii fe­ricită ? — Nimic, murmura ea mișcată, nu scrii... mă voi încerca... mă încerc... Ea vorbia sincer. Nu era uă femeie rea. Era vinovată ? Nu. Era cel mult ușor­. Dar cochetăria o prindea așa de bine, re­­putațiunea iei suferea așa de puțin, in­cat era căutată și atrasă în tote salonele. Oră­șelul, pe care avem cuvânt sé nu-l numim, era unul din cele mai vesele din Francia. Uă mulțime de căsnicii tinere și de fete de măritat. Se căuta, se dansa la d. pre­ședinte, la supt-prefectură, până chiar și la urmașul lui Jousselin, care se ’ncerca din când în când să-și facă casa mai atră­­gătóre și să se ’nsenineze. Zadarnice încer­cări ! Hortensia se ameția, nu uita case. Chiar când stetea acasă, gându-i rătâcia p’aiurea. O apucau visări fâră sfîrșit; de­­ cele mai multe ori s’afunda în citiri miș­­­­cătore. Nici uă dată nu se gândea la gos­­­podăria sea, la copil, la bărbatul ieî, afară­­: de rami­­ file, cari faceau și mai amare ch­iot așa de curtată, isolându-se din ce în ce mai mult, părea ca n’are consciință des­pre acesta stare de lucruri. Fie­care an săpa mai adânc prăpastia dintre cei cinci soți Supt același acoperiș, ei traiau des­părțiți, nevorbindu­șî de­cât la ora mesei, fără confidențe... afară de Fautrat pète, care rămusese prim ajutor al notarului și locuia într’u­ casă vecină. El se arăta stă­ruitor, chiar pentru Petrică, micul său stă­pân, care nu putea se-l sufere. Straniu in­stinct al copilăriei! Petrică era în acea vreme un băiețaș de șase ani, plăcut, forte deștept și forte simțitor. El nu cunoscea de­cât pe tatăl său pe care-l iubea la nebunie. Ah!­el n’o să fie ingrat! Cu marii sâi ochi blânzi, întrebători, el părea câ citesce pene fundul inimei bie­tului om și ghicesce tot, pene și înducita iubire de mamă și de tată al câreî obiect era. Intr’un sera, surprinzând lacrimi în ochii lui Sorel, îl întrebă : — Tată, ce aî ? Și îndată, aruncându-i mirele lui brațe în jurul gâtului, strigă : — Nu ! mama, mama! Acesta era starea lucrurilor în momen­tul când începe acesta dramă. II Cea din urmă seră Intr’un sera—copilul trebuia să păstreze tóta viața amintirea acelei seri—se afla în fundul grădinei, supt umbrarul de pe ma­lul apei, privind împreună cu tata­ sau la focul d’artificii ce se dădea pe cel-l­alt mal în onorea comițiului agricol. Era bal la supt-prefectură. Sorel con­dusese acolo pe femeia s­a, dar se retrăsese­­ aprape îndată „Uă lucrare grabnică, du­sese el, un șir de socoteli ce trebuiau re­gulate.“ In adevar, notarul trebuia să plă­­tiască a dupa a fi u o sumă însemnată. Vizitiul era să se întorcă la miezul nop­ții se ia pe d-na. Domnul, intrând acasă singur, străbătu vestibulul și apoi gradina unde trebuia să fie Petrică împreună cu servitorele. Nevestind lângă dânsul de­cât pe bă­trâna Nanon, bucătăreasa, el întrebă : — Unde e femeia din casă ? — A plecat cu ua rudă a sea, respinse bătrâna. D-na i-a dat concediu pentru in­terese de familie. Nu se va întorce de­cât mâne sora. — Ad­ esclama bărbatul bănuitor, pen­tru ce a ’ndepărtat p’aceată féta ? Dar fiul sau îi și sărise după gât, aco­­perindu-1 de măngăieri nebunesc!. — Atunci, dise tatăl, Petrică va dormi singur asta-nopte... ca un bărbat.. — Nu! strigă copilul, lângă tine... cu tine... Nanon desluși lucrurile. — Domna, ca de obicei când avea să se întorcă tárc fia acasă, poruncise să se stră­mute păzișorul lui Petrică în odaia dom­nului. — Fară nici uă îndoială, găndi­torel, ea vrea să fie singură. Copilul, din contra, era încântat. Focul d’artificiî, care ’ncepea în acel moment, puse vîrv bucuriei sale împărtășită curând și de tată, care redevenia copil pentru a uita mai ușor necazurile. Totuși, când cele din urmă scîntei se stinseră pe cerul întunecos: —­­ Alde! Zise el, să mergem... eu pen­tru a lucra... tu ca să faci nani... — Oh! nu tată... nu âncă! Servitórea mijloci : — Vra se vede retragerea cu torțe... Nu e nici uă tema ca­va reci... E așa de cald... In adever, era­uă nopte de vera liniștită, fură lună și fură stele. Sufla un vânt căl­duț, încărcat de miresme, care vestia pâte ua furtună. — Domnul pute să mi-i lase fară nici uă grijă, urma bătrâna servitóre. Sunt trei-Zeci de ani de când mă aflu în acesta casă... Am alăptat pe mamă, am vezut pe copil nascându-se... îl iubesc p’amenduoî... — Da, sciü, respinse tatăl, sciü ca esti uă femeie cum se cade, Naneto, și câ mă pot încrede în d-tea. Ș’apoi, am trebă... Eu-s jucămii. — Cu totă inima, stăpâne. Micuțul nu trebuie culcat prea de­vreme! E așa de nervos ! Micul lui cap lucreza mai mult ca la alții, chiar în timpul somnului. Am observat acesta într’un rând, când era bolnav de friguri și veghiam la capul lui... Aș putea Zice ce vede dincolo de el, prin păreți... Visuri, aiurare! Aprope lunatic! După uă ultimă îmbrățișare, Sorel se de­­părta recomandând fiului său : — Auzî, puiule ? Nu te au­ța, nu te ne­căji. Fii cu minte ! Un minut după aceea se așeza naintea biuroului său încărcat cu hărții. Vă lampă lumina odaia; el rădică fitilul, pentru a respăndi oă lumină mai mare pe registru, ale caruî cifre și date erau să servescă de basă la lucrarea sea nocturnă. El lăsase fe­­restra deschisă; din când în când câte un flutur, câte uă insectă intra și se ’nvertea d’asupra capului lui fară se-l turbure. După ce verifică lucrările, se duse la lada cu bani; el scose din ea câte­va fișicuri, duce pachete de bilete de bancă și, fiind­ca vân­tul începuse să bată mai tare, puse peste dânsele un revolver din întâmplare se găsea acolo. — Ah ! murmura el așezându-se, ah! am isbutit, dar cu câtă ostenela! In acest timp Petrică părăsise grădina. Condus de Nation, el se urcase în stagiul al d­oilea, în odaia mamei sale. Aci erau i îngrâmădite tóte nimicurile elegante, tóte­­ rafinările lnesului. S’ar fi putut crede ci­neva în odaia unei parisiane. Bătrâna, tot jucându-se cu copilul, pregatia așternutul pentru nopte. Apoi, luându-l de mână : — Aidem acum la tata! Zise ea.­ ­Urmare în numérul viitori

Next