Romanulu, iunie 1889 (Anul 33)

1889-06-30

t •V? ANUL AL XXXIII-LE Voiesce și vei putea. a nunciuri Linia de 30 litere, petit pagina IV ...... .40 bani Letto „ vin 111..............2 lei — „ biserțiunî Și reclame pagina 111 și IV linia . 2 „ — „ A se adresa: IN UOMANIA, la adntinislrațiunea tjiarulul. IN l’AlllS, la Havas, Lat'fite et C-nie, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d-nii Haasenstein et Vogler, (Otto Maass), LA FKANCFORT, S. M. la — G. L: Daube et C-nie, pentru Germania, Belgia, Olanda, Elveția și America — Scrisorile nefrancate se refusă — ESEMPLARUL 1g BAN REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA STRADA DOAMNEI No. 2. Fundatore: C. A. ROSETTI Directore: VINT1LA 0. A. ROSETTI .SGN 1 î 1 IUI O îl (ÎO) Sel’A DUMINICA, 30 IUNIU (18 JUNIU st. v.) 1889 Luminézate și vei fi. ABUAAMENTE In Capitală și districte, nu an 48 lei; sese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 IU. Pentru totu țările Europei, trimestrul 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ..Haitilul si oficiale poștale. LA PARIS, la Havas. Laffite et Cune. 8. Place de la Bourse. LA 1LNA, la d. B. G Popovici. 15. Pleischmarkt. IN ITALIA. ladeloit. Car Gustave Croce, Via San Francesco de Paola (N. 0) 15. Geneva. — Articolele nepublicate se ard — BUCURESCI, 29 CIREȘUR I Pe timpul cât Parlamentul este închis, activitatea guvernului, și a fiecărui ministru în parte, trebue să se însemne prin lucrări cu adevărat importante pentru țară. In fiecare minister sunt atâtea și atâtea,de făcut, cu privire la mersul afacerilor și la propășirea nostru ațională, incăt miniștrii, oricâtă activitate ar desfășura, tot n’ar fi i’ajuns pentru a aduce tóte îmbunătățirile de cari s’a simțit și se simte încă trebuință. In diferitele ramuri ale organisațiunei nóstre, se simte neapărata trebuință de uă lucrare seriosä și cu totul devotată binelui public, care să pue capăt tuturor neajunsurilor ce am putut constata prin experiența trecutului. Este adevărat, și nimeni nu pute contesta acesta, că mult, fórte mult s’a*’făcut în timpul din urmă și că țăra a mers înainte, dar ceia ce s’a făcut este forte puțin în comparațiune cu ceia ce mai avem încă de făcut. Și de aceia credem că ne împlini nimită adevărată datoriă, stăruind a cere tutor miniștrilor ca, acum când Parlamentul este închis, să desfășoare lata activitatea în lucrările departamentelor lor. Sunt legi cari s’au votat de Caere în sesiunea trecută și cari ceriă grabnică aplicare, acum este buniera, în primul rând, legea vănijărei moșiilor Statului în loturi mici la țărani. Am văzzut că ministrul agriculturei și domenielor a adresat, cu privire la aplicarea acestei legi, vă circulară către toți prefecții din țară. Ce resultate se vor dobândi de pe urma acestei circulări dncă nu putem sei , dar — după cum deja am observat nci — credința nostru este că acesta circulară, ca multe altele, nu numai că va rămâne fără nici un efect practic cu privire la aplicarea legei, dar va aduce chiar o mulțime de plângeri din partea țăranilor și va da nastere le cele mai mari nedreptăți. Vă lege ca aceia de care este vorba cere un mare supraveghiare la aplicarea ei, și tocmai acesta supraveghiare ne temem că va lipsi pe viitor, deci de la Început nu se va procede cu cea mai mare băgare de semn, și nu se vor lua tóte măsurile pentru ca ea să fie cu adevărat binefacétore pentru clasa muncitorilor de pământ. Almintielea, legea veniserei moșiilor Statului în loturi mici la țărani va deveni chiar uă fără-de-lege. Cugete deci bine ministrul domenielor și agriculturei și observațiunile nóstre, și caute mai din vreme a se îngriji de ceia ce are mai bine și mai nemerit de făcut, pentru ca legea să fie aplicată în toată litera ei. Noi ne am făcut datoria ca să ’I atragem tota luarea aminte in acesta privință, punându’i in vedere tote relele urmări ce pot nasce din noua aplicare a legii. Ceia ce trebue să facă ministrul domeniilor și agriculturei in departamentul séu, cu privire la aplicarea legei versierei moșiilor Statului in loturi mici la țărani și la alte lucrări tot atât de însemnate cari intră in îndatoririle și căderile sale, se impune și celorlalți miniștrii în diferitele ramuri de organisare și propășire a țărei, față cu îndatoririle și căderile ce au departamentele în capul cărora se află. Face-vor acosta miniștrii, în liniștea în care se găsesc aici departe de luptele parlamentare, și în timpul de lucru ce le rămâne penă la tomna ? Ne Îndoim, și acesta nu dora pentru că miniștrii n’ar voi să’și desfășure în scopul acesta activitatea lor, ci pentru că ei pare că ar fi se gândesc mai mult cum să dea satisfacere tuturor cerințelor intereselor de partidă, de cât sc gândesc la mersul afacerilor țărei și la păsurile și nevoile poporului. Astfel, cea d’ánléin și mi de căpetenia preocupare a lor ește, în aceste momente, depărtarea unora din slujbele Statului și numirea ulora în locul lor. Și acesta preocupare, pe fi ce merge, devine și mai mare, căc mare este și numărul acelora cari n să cera slujbe guvernului. Numai după ce se va sfâri cu aceste slujbe, pate ca guvernul se mai gândesc și la țară. Până atunci însă, slujbe și ér slujbe ! De vr’uă câteva file, telegrame ne aduc scris numerose despre științele Delegațiunilor austroungare ț despre discursurile pronunțate d membrii delegațiunilor. Pentru noi, discursurile comitelui Kalnoky, conductorul politicei externe a Austro-Ungariei, precum și discursul d-lui N. Doba, sunt—mai cu semn ale „ celui d’ântâi”—două însemnătate capitală. De mult avem relațiuni frecvente și variate cu imperiul Habsburgilor; de mult omenii de stat al Austro- Ungariei vechie și nouă, s’au ocupat de România.—nici uă dată însă declarațiuni atăt de însemnate și de adevărate cu privire la Statul nostru n’au eșit din gura unui ministru de la Viena. Kaunitz, Metternich, Schwarzenberg, Bach, Bucl, Schmerling, Andrassy și Kaymerlé au vorbit despre principatele dunărene adeseori, fórte adeseori, dar nici uă dată n’au voit să recunoscá adevărul luminos ca fiua despre Români, despre nestrămutatea lor voință de a fi Români, despre dreptatea aspirațiunilor române, despre corecțiunea conduitei lor în tote raporturile ce au avut cu statele vecine. Cornițele Kalnoky a recunoscut lucrul acesta în trei din discursurile ce agențiile telegrafice ne-au transmis în rezumat. Pe noi lucrul, luat așa cum se presintă, ne bucură adânc; el este consecrațiunea solemnă a unor adevăruri pe cari, în alte timpuri, Viena și Pestă faceau tot ce’I în lume și’n stare, pentru a se năbuși se va le sugruma. Faptul acesta, adică declarațiunile de la înălțimea unei tribune a cărui răsunet străbate lumea, — declarațiunile : că Românii vor să fie Români; că Românii țin la independința lor ; că ei sunt mândrii de statul lor așa cum se află și că pentru nimic ei nu vor periclita posițiunea și situațiunea ce cu sacrificii enorme și-au câștigat, că purtarea tuturor ministerelor ce s’au urmat la cârmă a fost cinstită și corectă în partea’I internațională. — tate aceste declarațiuni, făcute de unul din diplomații cel mai cu véija în Europa actuală, alcătuesc pentru noi una din cele mai frumose victorii ale Românilor, ale tuturor Românilor, — deorece, cu toți, cu tote partidele și cu toți cetățenii, am fost de părere ca să facem din statul nostru un eement de ordine, de civilisațiune, de stabilitate în orientul europen. Cornițele Kalnoky recunosce acesta și este convins că nici uă schimbare în afacerile interne ale țărei, artă venirea la putere a oricărei partide nu va schimba politica externă a țărei de pe brazda pe care a mers și merge, și în care stăruind România a câștigat victoria de mai (Zilele trecute în Delegațiunile austro-ungare. Anul trecut, tot în Delegațiuni, onor. d. Dumba "’nu fusese atât de fericit cu discursul său asupra cestiunei macedonene. Anul acesta, cuvintele séie, în cestiunea partidelor politice din România, unde d. Dumba a stat câtăva vreme anul acesta, sunt imaginea adevărului. D. Dumba a cercetat fără patimă să vedá daca într’adevăr există că partidă rusescá în România. Nu i-a trebuit mult onor, membru al delegațiunilor pentru a se convinge de contrariu, și a vedea că guvernul care la noi ar înclina, numai ar înclina mai mult spre un stat vecin și prin urmare ar perde din vedere interesele statului nostru, acel guvern n’ar sta la putere nici chiar 24 de ore. Și d. Dumba, ca și cornitele Kalnoky, a recunoscut iubirea fără margine ce Românii au pentru naționalitatea și independența lor. Nu stăruim mai mult asupra efectului ce în Europa vor ave aceste declarațiuni cari permit României—cum s’ar fice în limbagiul diplomatic—să ieacă postură definitivă în orientul europei. Da, spun și vor spune adevărul, întregul adevăr, acei cari vor afirma că România, In timp de pace, în relațiunile sale esterne, voies ce se păstreze cea mai corectă și cea mai sinceră atitudine. In timp de resbel—daca nenorocirea peninsulei balcanice ar mai târni acest flagel în paguba enormă v^civilisațiunea—în timp de resbel, rațiunea consultată va spune Regiul și Guvernului sau ce vor trebui a facă pentru asigurarea viitorului ș sortei sale, guvernul român de a rectifica cursul Prutului de la Novosielița penea Nemțeni. Cheltuelile urcându-se la aprope 500.000 lei, trebuie se fie acoperite de cele trei state riverane și vor fi repartizate în cei cinci ani ce vor dura lucrările. Răspunsul guvernului rus nu e încă cunoscut. Îndată ce se va comunica comisiunea mieste a Prutului, se va putea procede la lucrări de rectificare. Agenția Românii Havas. SERVICIUL TELEGRAFIC AL „ROMANULUI" Berlin, 28 Iunie. Norddeutsche Allgemeine Zeitung zice ca împratul va sosi Luni la Kiel. N va fi recepliune oficială, liberalul va asista pe bordul vasului « Hohnzollern» la regatele ce vor avea loc dóe amiaifi. El 1 distribui premiile și va pleca în urmă ! Norvegia. Avisl «Greif» va însoți pe «Hohenzollernntru menținerea comunicației Cairo, 28 Iunie , șeful dervișilor, care a fos msiderabile la Gemai, la 20 m de Wadi-Halfa, pare că are intainta spre Nord. Sofia, 28 Iunie. A ministrului de resbel invitării cari cunosc limba nem téscá zésca și cea italienéscá să se înnișter pentru a fi supuși acestor limbi. Cei ce vor poseda cerute, vor fi trimiși în Ansilnle de stat-major și de inters. —* An la Kossovo s’a celebrat en. .. din Sofia, printr’un serviciu specia la care au asistat colonia serbesca, reprezentantul Serbiei în uniformă și personal Agenției. Petersburg, 28 Iunie. Ultimele ploi au îmbunătățit starea cerealelor și au făcu să dispară temerile relative la recoltă. Atena, 28 Iunie Gestiunea de a ompteta ministerul s’a amânat până după ntrunirea Camerei, care se va convoca pe a începutul lui octombrie pentru a asista la nunta principelui moștenitor. Berlin, 23 Iunie. Post declară fără temeiu scirea care anunță că imperatul va merge în luna August în Italia și în Dacia.» n - Viena, 28 Iunie. Delegatul austriac a misiunea miesto a Prutului a comunit colegilor săi din România și Rusia că guvernul austriac adereza la propunerea lăcuit anul trecut de Uă scrisorea ex-regelui Milan Unijiar grecesc din Constantinopol publică scriea că ex regele Milan a scris să scrisóre d-lui Ristici, în care își esprimă părerea de roat asupra modului cu care guvernul a tratat pe fostul său ministru Garașanin. Condamnă tot d’odată și pe bărbații de stat ai Serbiei și pe regenți, amintindu-le datoriile lor către dinastia Obrenovici. El fice că doresce ca în Serbia să domnescă linistea și pacea. Scrisorea se termină prin cuvintele următore: «Să faceți uă politică națională și nu uă politică de resburare». D. Garașanin despre situația din Serbia îndată ce d. Garașanin a fost liberat din inchisore, un corespondent al unui fiar englez l’a visitat. Cu acesta ocasiune d. Garașanin ar fis urmatorele despre situațiunea din Serbia: "Aici nimeni nu mai póte garanta în regat că ordinea va fi menținută. Regenții liberali sunt într’uă continuă certa cu miniștrii radicali. Er intr’astea panslaviștii, agenții provocatori ai Rusiei, trag profitul în partea lor. In astfel de împrejurări nimeni nu mai poate sti ce se va întâmpla. Liberalii și radicalii, cari se fac că iubesc dinastia, în realitate nu au nici cea mai mică atragere către familia Obrenovici și nici nu ar fi destul de tari pentru a ține piept unui curent popular contra dinastic. încurcăturile lăuntrice și din afară încă nu au făcut ca cei de la putere să se împace. Daci ar ajunge lucrul la uă certa, desigur că tênărul rege ar fi gonit și pe tronul Serbiei s’ar pune ori principele Karagheorghevici ori socrul fău, principele Nichita, ceia ce ar face pe Austria să ocupe Belgradul, lucru ce iar ar bucura pe Rusia, căci atunci ar avea prilej de a ieși din atitudinea sa de a<fl. Rusia a făcut tate încurcăturile din Serbia și a lucrat ani de zile la aceia ca Serbia să nu se pută guverna în pace. «Acum, urmând politica sea tradițională, Rusia s’a pus să agite orașele radicale ale poporului ca astfel să producă dificultăți guvernului. Ea caută prilej de a ocupa Bulgaria și acest prilej nu ar fi mai bine venit ca și acela când Austria va ocupa Belgradul. D. Garașanin s’a esprimat apoi cu multă amărăciune despre ex-regele Milan pentru că a lăsat țăra însă situația atât de tulbure. A făcut imposibilă tăria orișicărui partid prin punerea în aplicare al unei constituțiuni ce este cu totul nepractică. Lucrurile, în cele din urmă a fis el, se vor sfârși prin vărsare de sânge. Retragerea de pe arena publică a progresiștilor, va accelera acest lucru. Aici radicalii și liberalii sunt înțeleși în a persecuta pe progresiști. Isprăvind cu asta, ei se vor lua apoi între ei la certa. Vorbind despre mitropolitul Mihail, a <fis că acesta va trebui să declare de nulă sentința în privința divorțului, căci altfel el își va călca cuvântul și va perde mult din prestigiul său. Dar el și în acesta privință nu este decât agentul Rusiei, care nu vrea să întârască posiția lui Alecsandru I punând pe mama sea în tote drepturile de mai nainte. Vorbind despre Austria și Rusia el au fis că aceste două state au interese opuse și neîmpăcabile în orient, deci totdeuna ca dușmane se vor întâlni și lucra în Balcani. Presa rusă și monarhul Austriei. Publicând și comentând discursul împăratului Franț Josef,fiarul rus Novosti (fice că acea parte a discursului monarhului Austriei care se referă la Bulgaria și Serbia, este u adevărată provocare. Deci,fice fiarul muscal, oștirile țarului să fie gata la orice moment. Petersburgszcy Viedomostifice că deși Austria are mare încredere în aliații săi, Germania și Italia, ea se va păzi de a face și da semne de uă politică provocatore. Grajdanin aduce un articol forte violent atât contra lui Franz Josef cât și a întregei politici austriace. Vorbind despre scăderea valorilor ruseșci,fice că acesta s’a întemplat în urma «infamei campanii» a fiarelor germane și că Austria va plăti scump acesta mișcare a cărei promotor a fost și ea. SCIRI D’ALE PILEI Democrația afla că in inspecția făcută de d. Lascar Catargiu la Turnul Severin, Craiova și Pitești, a rămas forte nemulțumit. La Turnu-Severin a găsit in arestul poliției omeni arestați de mai multe cifre fără nici un motiv, cari au reclamat ca stau nemâncați în arest. In Craiova reclamațiunile au curg breie contra prefectului Iconomu. In Pitești asemenea a întâmpinat reclamații contra administrației. D. Catargiu a spus iert ln consiliul de miniștrii, că starea administrației din județele care le-a visitat e deplorabila. * * * Afacerea împătritului asasinat de la școla din Tabaci s’a sorocit a se judeca înaintea curtei cu jurați da Ilfov în filele de 23 și 24 Iunie. * * * Aflăm ca în ziua de 20 Iunie se va judeca de tribunalul din Brăila procesul dintre Eforia spitalelor și frații Eremia și Giuvara, arendași ai Eforiei. Se scie că d. Blaramberg, efor, a cerut anularea contractelor de arendare ale fraților Eremia și Giuvara. D-nii Eug. Statescu și M. Cornea vor represinta în acest proces pe arendașii Eforiei. * * * D. Arh. Gheorghiu, directorul Creditului funciar urban din Iași, se afla de două file în capitală și a avut mai multe întrevederi cu d. Lascar Catargiu. * * 4« Constituționalul crede ca d. Ștefanescu, directorul penitenciarului Vacarești, iși va da demisia din acest post, din cauză de boli. * * # Precum citim într’un foileton al fatei Neue Freie Presse No. 8918 de la 23 Iunie n., d-ra Agata Bârsescu a jucat în tragedia lui Hebbel «Gyges und sein Ring» rolul Rodopei cu talent și în părțile pasionate a avut momente strălucite. * * * Ofițerii topografici plecați la llcraii din capitală, lucreza cu activitate pentru scoterea hartei topografice a mai multor județe din Moldova. Supravegherea acestor lucrări le are d. colonel Căpităneanu și maior Ionescu. Reședința statului major se află la Roman. Aceste lucrări țin până la finele lunei Septembrie. * * * D. Francisc Papp, judecătorul de insracțiune, a mers ers la orele 4 la «Banca Naționala» pentru a asista la un espertiza care s’a făcut acolo spre a se constatmodul cum sunt fabricate bilete'“ ’ care falsificate, care s’au descoperit în zilele din urmă. * • * In luna acesta se va pune piatra fundamentală a spitalului judefian din Cernavoda D. prefect a invitat pe d. L. Catargiu ca sé asiste la acésta ceremonie. :*** Constituționalul de aspra află că pe lângă d. Ion Leca, care a refusat decorațiunea ce i s’a dat, a mai refusat și d. Caton Lecca, fratele său. * * * D. Eugenie Statescu, fost ministru de justiție, își va pune cadidatura la colegiul al 2-lea de senatori din Dâmbovița. Mortea lui Eminescu lasă detalii în privința morței nefericitului poet Mihai Eminescu. Cu 15 zile înaintea încetărei lui din viața, doctorul Suțu a Început a se îngriji de răutatea luceafărului poeziei române, căci Eminescu începu a merge din ce în ce mai rea. Eri dimineța el ceru sa i se dea un pahar cu lapte și ceru sa i se trimită d-rul Șuțu, căci vrea sa vorbesca cu el. Erand momente de luciditate, doctorul intrebându-i cum se simte, Eminescu respunse ca are dureri în tot corpul, cari il câșminază mult rea. Din nenorocire... aceste momente lucide, n’au ținut mult, câci după un jumătate de oră, bietul Eminescu începu din nou să... aiureze. D-rul Șuțu cântâ să-l liniștescâ și poetul se dusese se culce. Nu trecu nici un ora, când d-rul Șuțu intră din nou la el, de astă dată îl găsi întins... fără nici uăsuflare. Eminescu murise. Doctorul Șuțu, facil cunoscut acesta știre tuturor prietinilor săi și membrilor consiliului de familie, ce s’a constituit Marțea trecuta. Corpul său a fost îndată transportat In un alta cameră a ospiciului în apropierea biuroului d-rulul Șuțu. Sterea întins pe un pat și era învelit cu un zăbranic. Fătal e forte slăbită și are mai multe zgârieturi, cari au provenit din cauza mâncarimei ce suferea el. In urma dorinței d-lui Titu Maiorescu, s’au procedat la autopsia cadavrului lui Eminescu. S’a constatat spune Constituționalul, ca creerii avea o greutate de 1400 grame, cu tote că erau In stare de înviere (ramoliție). Emisferul stâng singur cântărea 595 gr., cel drept, 555, fara cerebel. Partea psihica a creerilor era aprope total ulcerată. In emisferul stâng chiar și cea psieho-motrice, membranele creerilor injectate și aderente. Circumvoluțiunile mult desvoltate și adânci. Inima în stare de spertrofie pasiva cu degenerare grasesä a țesutului muscular , la rădăcina aortei s’a constatat începutul unui proces ateromatos, ci valvulele inimei erau intacte. Degenerarea gresesc s’a găsit în același stadiu și la țesuturile ficatului, care bine înțeles era puțin ipertrofiat. Splina în stare iperetică și de degenerație. Amicii marelui poet au deschis o listă de subscripțiune pentru înmormântare. Guvernul énsé s’a însărcinat cu tête cheltuelile de înmormântare. Corpul a fost depus în biserica Sf. Gh. Nou, de unde contegiul funebru va pleca a fi pe la 5 ore la cimitirul Șerban-Voda. Mortea poetului Eminescu a produs o impresiune din cele mai durerose in tote cercurile: împroprietărirea țăranilor Circularea d-lui ministru al agriculturei, industriei, comerciului și domeniilor, cu No. 24.869 din 13 Iunie 1889, către d-nii prefecți și casieri generali din era (afară de Dobrogea). Domnule, Din raportele ce neîncetat primim de la unii din d-vóstru, vedei dintre locuitorii îmr țel, pe moșiele f~ ret a ' n hr