Radoslav, Doru et al. (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări 7-8. (1986-1987)
Etnografie
3428 era păstrat în vase de ceramică și la loc uscat. La pregătirea fierturii se punea din făina de „sîmburi“ (semințe) într-o cratiță pentru prăjit, după ce dădea puțină grăsime se adăuga făină albă care se prăjea pînă la rumenire, pe urmă se turna peste fiertură. Fierturile astfel preparate erau: — „Mazărea cu curechi“ (fasole cu varză), „mazărea acrită“, „păstăiaiți“, „mazăre rîșnită“ (fasolea frecată), „răstăuță în zama mazării“ (Se fierbea fasolea iar după fierbere, boabele se scoteau și se făceau frecate iar în zeama de la fasole se fierbeau tăițeii cu zarzavat, pe care se punea un „portelaș“ cu ulei. In general se poate spune că masa este servită de trei ori pe zi: dimineața, la prînz și seara. Dar din cauza zarului la muncile agricole, vara de multe ori acest lucru nu se respectă. BIBLIOGRAFIE 123 4 1. VALER BUTURA, Etnografia poporului român, Cluj-Napoca, 1978. 2. ION CHELCEA, Din istoria noastră agrară, București, 1966. 3. ION CHELCEA, Cu privire la hrana de bază a poporului român, în Studii și cercetări de etnografie și artă populară, Muzeul Satului și de artă populară, București, 1981, vol. I, pag. 401—428. 4. GHEORGHE FOCȘA, Țara Oașului. Studiu etnografic (Cultura materială), Vol. II. Muzeul Satului, București, 1975.