Sămănătorul, 1905 (Anul 4, nr. 1-52)

1905-11-13 / nr. 46

860 SĂMÂNĂTORUL mari despre Bariț, Bălcescu și d. Gr. G. Tocilescu, «care s’a născut în Ploești» și «e încă în viață», iar în litere mici cu titlul mic despre d. A. D. Xenopol. La poeți, cei doi Văcărești, Ienache și Iancu, au paragrafe mari, pe cînd, cu toate ișlicele lor, Beldiman și Conachi încap frățește în două rîndurî cu litere ca ale d-lui Xenopol. Multă simpatie firească, pentru scriitorii poporali Barac, Panu și Creangă, cu Ispirescu și Retega­­nul după ei, în buchi mărunte. Mureșanu, Bolintineanu și Alecsandri stau în șir, cu ceva părtenire pentru cel din urmă; în umbra lor se pitesc Russo și Ion Ghica. Eminescu și Coșbuc ie au un capitol, ca «poet al burghesimii și poet al țărănimii», cu Vlahuță turtit de autor între dînșii. Ori Odobescu ori răposatul Urechia tot una îi e învățătorului Stanca , două-trei rînduri de fiecare. Din motive locale, d. Slavici ține supt el pe Delavrancea, Caragiale și chiar pe d. Maiorescu. La urmă sînt bucăți alese. * D. G. Orleanu a prelucrat în foarte frumoase versuri o poemă drama­tică, o «parabolă» a vestitului poet provansal Teodor Aubanel. Mica operă de poesie curată și puternică se chiamă «Pînea Păcatului». S’a tipărit la «Minerva» într’o formă tot așa de îngrijită precum sînt de a­­mănunțit și cu iubire îngrijite versurile acestei traduceri-prelucrări. D. Orleanu are oarecum datoria, după această dovadă de măiestrie în fă­urirea pe vers a limbii noastre, să puie la îndemîna publicului nostru românesc și alte lucrări poetice, tot așa de sănătoase, ale literaturii francese pe care o cunoaște așa de bine, ceva din Coppée de exemplu, dacă nu din cel mai mare cîntăreț în limba Sudului francez, Mistral.­­ D. G. Crețu a regăsit la Blaj un dicționar latin-romîn făcut, pentru se­cretarii Domnilor noștri mai ales, de vestitul Brașovean trecut în slujba Rusiei, care n’avea oameni pe atunci, Teodor Corbea, traducătorul în versuri al Psaltirii. Descoperitorul analisează manuscriptul într’o broșură intitulată: «Cel mai vechiu dicționar latin-romînesc, de Teodor Corbea», (București, 1905 , extras din «Voința Națională» de la 15 Octombre). * D. G. I. Lahovari, secretarul Societății geografice a strîns în volumul intitulat: «Treizeci de ani de muncă» toate discursurile-dări de seamă pe care le-a ținut la deschiderea anuală a ședințelor acestei societăți de la 1875 înnainte. De­sigur că cetirea acestor cuvîntări, cu un interes istoric pentru desvoltarea culturii noastre, e folositoare și plăcută. Se mai dau însă și altele din discursurile rostite în această adunare pentru știință,­­chiar discursuri de ale Suveranului, întemeietor și președinte al ei. N. Iorga. Proprietar: ST. D. IOS1F. ,Săm­ănătorul*% an. IV, No. 4­5.

Next