Steagul Roşu, decembrie 1967 (Anul 22, nr. 4608-4634)
1967-12-14 / nr. 4619
Pagina 2 Festivalul teatrelor dramatice Capitala găzduiește, începînd de luni 11 decembrie și pînă la 20 decembrie, Festivalul național al teatrelor dramatice, amplă trecere în revistă a realizărilor slujitorilor scenei românești. Manifestare închinată celei de-a 20-a aniversări Republicii, festivalul aduce la rama pă cele mai bune spectacole cu piese din dramaturgia originală, clasică și contemporană, ale căror premiere au avut loc în stagiunea trecută și în cea actuală. Pe zece scene din București, timp de zece zile, 18 colective artistice, reprezentînd forțele actoricești, regizorale și scenografice din întreaga țară, vor oferi publicului o „microstagiune" bogată și posibilitatea de a compara modalități și stiluri variate de spectacole. Sunt prezente în festival colectivele teatrelor „C. I. Notara", de Comedie, „Lucia Sturdza Bulandra", „Ion Creangă“, „Barbu Delavrancea" și al studenților de la Institutul de artă teatrală și cinematografică din București, cele ale teatrelor naționale din Cluj, Iași și Craiova, ale teatrelor din Timișoara, Galați, Sibiu, Brăila, Piatra Neamț, Tg. Mureș și Botoșani. Aria de cuprindere a festivalului se întinde de la I. L. Caragiale, Camil Petrescu, Lucian Blaga și AL Kirițescu, la Horia Lovinescu, Aurel Baranga, Al. Voitin și Dorel Dorian și pînă la debutanții Dumitru Radu Popescu, Valeriu Anania, Dumitru Solomon, Dominic Stanca, Leonida Teodorescu, Sorin Titel, Paul Cornel Chitic și alții. Festivalul nu rămîne însă doar o trecere în revistă. El are și un serios caracter competitiv. Juriul, format din reprezentanți de seamă ai vieții noastre artistice și culturale, avînd ca președinte pe acad. Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, va acorda premii pentru cel mai bun spectacol, pentru cea mai bună regie, pentru cea mai bună scenografie, pentru cea mai bună interpretare feminină și masculină, precum și numeroase mențiuni. In timpul festivalului, 1# Asociația oamenilor de artă din instituțiile teatrale și muzicale vor avea loc zilnic dezbateri de specialitate pe marginea spectacolelor vizionate în ajun. Deci — un larg schimb de idei și opinii, care odată cu întreaga desfășurare a festivalului, poate căpăta o semnificație deosebită pentru dezvoltarea în continuare a mișcării noastre teatrale. AL. BRAD es te ecranul cinematografului „Flamura roșie" rulează filmul „O SUTĂ UNU DALMAȚIENI", o producție Walt Disney. Scenariul, inspirat de povestirea cu același titlu al lui Dodie Smith, este semnat de Bill Peet. Regia aparține lui Ken Anderson, iar muzica lui George Bruns. OMAGIU Ridici ochii și faci un pas înapoi. O formă fantastică se ivește deodată lingă tine. Ferocele Tyranosalmis rex, cel mai mare și mai puternic carnivor al epocii reptilelor gigante, își înalță trupul uriaș, și înconjoară alții, la fel de masivi... Nu, nu e un film documentar ce reconstituie cretacicul, dinosaurienii te întîmpină în mierodioramele paleontologice din demisolul Muzeului de istorie naturală „Grigore Antipa“. Microdiorame asemănătoare îți înfățișează aspecte din devonian, carbonifer, mezozoic, terțiar și cuaternar, scene dinamice din evoluția omului, de la australopitec și pitecantropi, pînă la omul de Cro-Magnon și Homo Sapiens. La demisol Intimești numeroase diorame din iarna țării, însoțite de inspirate și instructive grupe biologice. Admirația vizitatorilor e omagiul firesc adus inovației. Dioramele de aici, primele din lume, au purtat faima muzeului pe cele mai îndepărtate meridiane, făcind din el un model apreciat pe plan mondial. „Cu mult înaintea muzeului din New York — scria in 1930 profesorul american Charles Upson Clark — muzeul din București a instalat animalele în grupe, arătînd mediul lor natural de trai“. Temerar și entuziast, Grigore Antipa a afirmat și a impus o metodă de expunere generalizată astăzi în aproape toate marile muzee ale lumii. ...S-a scurs un veac de la nașterea acestui mare savant, inovator și pionier de seamă al muzeologiei. Muzeul pe care l-a condus, cu atîta dăruire, timp de patru decenii, este astăzi unul dintre cele mai mari muzee de istorie naturală din lume. Sălilor accesibile vizitatorilor li se adaugă 13 laboratoare, 5 săli pentru colecții și 5 ateliere, toate dedicate activității de cercetare științifică muzeul finut astfel o instituție vie, cu un complex rol științific și cultural. Celui care l-a conceput și l-a realizat așa cum 11 cunoaștem îi aducem aici adînca noastră recunoștință, pronunțându-i rar, cu pioșenie, în, însuși, sanctuarul său, numele rămas iară de bătrînețe: GRIGORE antipa: ȘT. O. MUZEUL BACĂU -- Muzeul de istorie strada Karl Marx nr. 14 ; Muzeul de științe naturale, strada Karl Marx nr. 2 ; Muzeul de artă , secția permanentă, Calea Mărășești nr. 20 ; Galeria de artă Calea Mărășești nr. 12 Expoziția regională de arta plastică a cadrelor didactice. PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic regional, Piața Libertății nr. 1 . Muzeul de științe naturale, strada V. I. Lenin nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, strada Proletariatului nr 2. Muzeul de istorie, str. Cuza Vodă nr. 33. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — Muzeul de istorie. BIGAZ r ^ Muzeul Hidroenergetic. TG. NEAMȚ — Muzeul de istorie „Ștefan cel Mare“. MĂNĂSTIREA NEAMȚULUI (raionul Tg. Neamț) — Muzeul memorial „Mihail Sadoveanu“. HUMULEȘTI (Tg. Neamț) * Casa memorial „Ion Creangă“. Muzeele, casele memoriale și expozițiile sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni). Pot fi vizitate, de asemenea punctele muzeistice de la Adjud, Schitul Durău, Prăjești, raionul Bacău, cît și cele de la mănăstirile Neamțului, Agapia, Văratec, Secu etc. Brigada artistică a Fabricii de postav „Proletarul“ din Bacău. em Deplină integrare în viața universitară (Urmare din pag. 1) date la case-bar, partidele de cărți sau table, care se prelungesc uneori pînă după miezul nopții, influențează negativ pregătirea profesională. — Nu-i suficient să-ți însușești numai cunoștințele expuse la cursuri — releva Rodica Toderiță, studentă în anul III filologie. Adîncirea acestor cunoștințe prin studiu individual, prin participarea la dezbaterile din seminarii sau prin lucrările de laborator este o cerință obligatorie. A trece cu vederea peste materialul bibliografic recomandat, lucru pe care-l observ uneori la anumiți colegi, înseamnă a face dovada neîndrăgirii meseriei alese, dovada pregătirii superficiale pentru viață, pentru producție. Cu îngăduința amabilă a lectorului universitar Traian Cantemir, asistăm la dezbaterea în seminarul grupei 432 (anul III filologie) a temei „Folclorul în epica lui Mihail Sadoveanu“. Studentul Gheorghe Deea prezintă un referat deosebit de interesant, o lucrare originală izvorîtă dintr-un aprofundat studiu asupra întregii opere a unuia dintre marii noștri scriitori. Aprecierile elogioase la adresa referentului sunt urmate de citeva completări valoroase pentru tema abordată. Păcat însă că numai o parte dintre studenții grupei participă la dezbateri. Nu-i vorba de oarecare reținere sau timiditate, ci de o insuficientă pregătire, de parcurgerea parțială a materialului bibliografic recomandat. Și acest fenomen e întîlnit la mai multe grupe studențești. Conștiinciozitatea, ordinea, disciplina sînt elemente care trebuie să caracterizeze pe fiecare dintre studenții băcăuani. Există însă multe minusuri în acest sens. Citeam, dăunăzi, la afișierul Facultății de filologie un recent ordin al Rectoratului prin care cîtorva zeci de studenți li se rețineau bursele pentru una, două sau mai multe zile. Motivur i repetate absențe nemotivate, în subsolul listei figurau numele lui Marian Crețu, Ioan Paraschiv și ale altor doi studenți sancționați cu mustrare scrisă sau verbală, pentru același motiv , absente de la cursuri și seminarii. Iată deci studenți care-și „omoară" timpul, prețiosul timp al anilor de facultate. Considerăm că bine au procedat birourile organizațiilor U.T.C. ale anilor I ai institutului că au pus în dezbaterea uteciștilor (în adunarea generală de la sfîrșitul lui noiembrie) tema „încadrarea studenților în stilul de muncă universitar“. Abaterile de la disciplina universitară săvîrșite de Sorin Sterea, Anca Lamatic, Mihai Nedelcu, Dumitru Stoienoiu și alți studenți au fost aspru criticate în adunările generale. Asemenea fapte reprobabile nu pot fi trecute cu vederea. Trebuie să se creeze astfel un climat și mai propice pentru integrarea deplină a fiecărui student în adevărata viață universitară. MERIDIANE MARELE pictor italian Renato Guttuso își povestește autobiografia !»,„ tablouri. Cele 40 de pînze oglindesc ca niște capitole separate ale acestui roman autobiografic nu numai viața pictorului, ci și condițiile social-politice în care s-a dezvoltat și s-a format el ca om de artă. Printre aceste 40 de tablouri există și cîteva copii după opere ale marilor artiști din trecut și prezent, care au avut influență asupra creației lui Guttuso, de exemplu, „Femeia cu ciorapi albi" de Courbet, „Hristos" de Caravaggio, „Răstignirea" de Picasso ș.a. Această autobiografie originală nu a fost încă prezentată publicului, ea se află deocamdată in atelierul pictorului. . ACTORUL Anthony Perkins va fi vedeta filmului „Cîștigătorii", pe care Fielder Cook il va realiza după un scenariu de Eugene Gross. Acțiunea se va desfășura în atmosfera Jocurilor Olimpice din 1968. CUNOSCUTUL regizor francez Jaques Rivette (autorul mult discutatului film „La religieuse“, după romanul lui Diderot) va turna un nou film inspirat dintr-o operă a lui Jean-Jacques Rousseau intitulată „Confessions“. REGIZORUL italian Francesco Ros) intenționează să turneze un film despre Ernesto Che Guevara, pentru a cărui realizare a intrat deja în contact cu prietenii cubani ai revoluționarului care a fost ucis recent. În ANGLIA a apărut recent cartea „Queen Victoria’s Bomb" de Ronald Clark. Autorul cărții este ziarist și cercetător științific. între anii 1945—1948 el s-a ocupat de rubrica proceselor criminalilor de război. A scris apoi numeroase cărți, printre care și o istorie a bombei atomice. Cartea publicată recent este una din cele mai reușite fabule morale ale timpului nostru. În librării „Quo vadis“ de Henryk Sienkiewicz Autorul romanului istoric „Quo vadis“ este unul dintre cei mai de seamă scriitori clasici polonezi ce s-a impus încă din a doua jumătate a secolului XIX. Cultura sa, bogata documentare istorică, i-au permis să realizeze opere ce au intrat în patrimoniul literaturii universale. El este autorul trilogiei istorice „Cavalerii teutoni" și al romanului „Quo vadis“ — socotit o capodoperă a genului. Avînd înclinații spre cercetarea istorică mai ales a antichității și a evului mediu, Sienkiewicz, în romanul „Quo vadis", (reeditat) realizează o frescă literaristorică a Romei imperiale din epoca neromană a sec. I e. n, reușind, prin scrisul său măiestrit, să caracterizeze oameni din diferitele categorii ale societății romane, faptele lor. După cum mărturisește autorul, citirea operei istorice a lui Tacitus, care-l pasiona, precum și vizitarea „cetății eterne" «— Roma, l-au determinat să realizeze fresca istorică zugrăvită în acest roman. Sienkiewicz și-a ales drept cîmp de investigație epoca cea mai dramatică a imperiului — timpul domniei crudului Nero — descriind crimele și desfrîul împăratului ce se credea poet și artist. Nero, care a săvîrșit (dintr-o curiozitate și cruzime bolnăvicioasă), odiosul matricád, apare hidos, bețiv, comediant ieftin, respingător și lacom. Aceasta este psihologia unuia din personajele principale pe care cititorul îl poate cunoaște printr-o descriere magistrală. Celui ce se intitula Cezar și August îi plăcea să fie lingușit și acorda favoruri dacă i se proslăvea pretinsa pricepere poetică și artistică- într-o asemenea postură apare Petronius (care pînă la urmă sfîrșește tragic din ordinul cezarului-călău), curteanul Tigelvius și alții. Alături de acești aristocrați din anturajul imperial mai apar și o serie de alte personaje bine caracterizate în roman. Exemplu, filozoful Chiron, care, impresionat de torturarea creștinilor, sfîrșește prin a deveni el însuși adept, mai mult sau mai puțin convins, al credinței acestora. Din roman reiese că noua doctrină religioasă, creștinismul, constituia un paleativ pentru sărăcimea ce trăia în mizerie, ea cîștiga teren în rîndurile sclavilor și plebeilor sau al unor patricieni romani. Acest lucru, Engels îl explică prin faptul că „...monoteismul creștin, pînă la un punct, a reprezentat o formă de luptă socială“. Masele prezentate destul de frecvent în roman, dinamizează acțiunea, ele irump entuziast atunci cînd cezarul le oferă pîine și circ, se revoltă însă la cruzimea acestuia. Ne impresionează mai ales episodul final cînd Nero incendiază de cartiere ale o serie transformîndu-le Romei în morman de ruine. Poporul dezlănțuit atacă Palatinul. Nero, părăsit de toți, fuge ; nebunia sa ajunge la apogeu și el declamă în neștire : „Mama, soția, tatăl mă cheamă în moarte”. Prins de plebe, i se sapă groapa după propria-i măsură, căci senatul dăduse sentința uciderii lui. Urmînd să fie pedepsit conform vechiului obicei roman, Nero își împlîntă pumnalul, cu mina tremurînd, iar Epafrodit t-l împinge pînă la prășele. Exclamînd „Se artist piere !", Nero se prăbușește. Apoi a fost ars pe rug de credincioasa sa Adteea, după ce-l înfășurase în giulgiuri de mare preț. Astfel, sfîrșea cel ce avea să rămînă unic în istorie prin cruzimea faptelor sale — Nero. Lingă vechea poartă (Capela) a Romei eterne rezistă mileniilor o modestă capelă cu o inscripție tocită de vreme, totuși semnificativă prin conținutul său laconic: „Quo vadis, Domine ?“. Stilul vioi și simplu, accesibil, face ca această carte să trezească interes și pasiune pentru lectură din partea oricărui cititor edificat mai mult sau mai puțin în probleme ale istoriei antice romane. Profesor PETRE C. POPESCU ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]r ■ ■ 01111 [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] 1 s ] III III III I Joi 14 decembrie 1967 Șantierul I. C. H. Poiana Uzului cu sediul în Bacău, str. Calea Romanului, nr. 39 bis (Șerbănești). ANUNȚA VINDEREA LA UNITĂȚILE SOCIALISTE A PIETRIȘULUI SORTAT SORT 15—40 mm LA PREȚ REPUBLICAN. Doritorii se vor adresa la adresa sus menționată. In anotimpul rece și umed curățați și protejați ochelarii dumneavoastră contra aburirii cu pasta. TRANSPAR: De vînzare la toate magazinele de produse metalochimice: 1 tub 2,90 lei. Producători. Cu cheltuieli minime puteți obține venituri mari crescînd iepuri de casă și valorificîndu-i prin unitățile cooperației de consum. Cooperația de consum din regiunea Bacău prin unitățile sale sătești și raionale (cooperative de consum și U.R.C.C.-uri) contractează și achiziționează orice cantități de iepuri de casă vii, plătind următoarele prețuri: PENTRU IEPURII DE CASĂ CONTRACTAȚI 13.50 lei kg în perioada 1 dec.—31 martie 12.50 lei kg în perioada 1 apr.—30 noiembrie. PENTRU IEPURII LIVRAȚI FĂRĂ A FI CONTRACTAȚI 12.50 lei kg în perioada 1 dec.—31 martie 12,00 lei kg în perioada I apr.—30 noiembrie. Creșterea iepurilor de casă este o îndeletnicire care poate aduce venituri importante cooperativelor agricole de producție, gospodăriilor personale ale membrilor C.A.P. și tuturor celor care o practică. Nou în luna decembrie ! Salariați! Magazinele cooperației de consum vînd cu plata In rate și în condiții avantajoase : acont 25-30 la sută, maximum 6 rate. CONFECȚII DIN ȚESĂTURI ȘI JERSE PRODUCȚIE INTERNA ȘI IMPORT ARTICOLE DE BLĂNĂRIE COSTUME ȘI PALTOANE FIRE FINE CĂMĂȘI BĂRBĂTEȘTI APARAT RADIO CAPRI PICUPURI TOATE TIPURILE FRIGIDERE SARATOV MAGNETOFOANE TOATE TIPURILE APARATE FOTO PESTE 4,000 LEI. CONFERINȚE La Casa 4« culturi a sindicatelor Bacău, are loc astăzi la orele 18,00 conferința: „Gheorghe Petrașcu — reprezentant de seamă al picturii românești“. Vorbește prof. Voicu Alexandrescu. ITTCOTPIOl Teatrul de stat din Bacău prezintă astăzi la sediu la orele 19,30 spectacolul cu piesa „Mahalaua salcîmului galben“, iar în deplasare la Oituz-Grozești, „Umbra unui franctiror“. Teatrul Tineretului din Piatra Neamț prezintă astăzi la sediu la orele 20,00 „Act venețian“, —■ valabil abonamentele cu litera A, iar în deplasare la orele 17,00 și 20,00 la Moinești „33 scrisori anonime“. ICIIIEIMA BACAU — Muncitorul „Martin soldatul“ (orele 10,20 ; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20). Flamura roșie : „101 dalmațieni“ (orele 10,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00). Progresul: „Printre vulturi” (orele 10,30 ; 14,30 ; 16.30 ; 19,30 ; 20,30), Tineretului : „O zi nu tocmai norocoasă” (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Testamentul incașului“. ROMAN » 23 August « „O fată fericită”. Victoria : „Simbad marinarul**. SLANIC MOLDOVA - 9 Mii i „Dragostea mea“. TG. OCNA — Oituz » „Cum să furi un milion“. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Profesorul distrat". Oitult „Spartacus“ (seriile I—II). stil TG. NEAMȚ — Victoria : „Căsătorie în italian”. ADJUD — Popular : „Fantomas contra Scotland Yard”. MOINEȘTI — Petrolul : „Cine vrea s-o ucidă pe Jessie“. EXPOZIȚII BACAU — Expoziția regională de Informare tehnico-economici deschisa intre orele 10—Ui 16—19 la Cabinetul regional de partid. BACOVA, raionul Baciu — Expoziția memorială Ion Borca. BACAU — Expoziția personală de picturi a profesorului Gheorghe Mocanu, din Oritul Gheorghe Gheorghiu-Dej, deschisa zilnic Intra orei# 10—UI# Cm# plasticienilor din Invită’ mint. s tr. Mihai Viteazu nr. 52- tmE vizuini și JOI 14 DECEMBRIE 1967 Fotbal I Steaua — Valencia. (Cupa cupelor). La ordinea zilei: Organizarea științifică a producției și a muncii. Studioul pionierilor. „Hai să facem un spectacol 1‘*. Program susținut de pionieri din regiunea București. Mult e dulce și frumoasă... Emisiune de limbă română. Telejurnalul de seară. Agenda dv. Buletinul meteorologic. Publicitate. Box . România — Anglia. Transmisiune din Sala Ploieascaîntrebări la care s-a răspuns, întrebări la care nu s-a răspuns încă. Recital de operă cu participarea unor laureați ai concursurilor internaționale. Transmisiune de la Sofia. De la Giotto la Brîncuși. Dicționar de personaje. Litera „U“. Telejurnalul de noapte. Închiderea emisiunii. I RADIO București JOI 14 DECEMBRIE 1967 PROGRAMUL i 15.25 Arii din operete. 15.40 Muzică ușoară. 16.00 Radiominal, Sport, Buletin meteorolo 16.15 Ansambluri artistice școlare în studiourile noastre. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Luminiie rampei- Din spectacolele Operei Române. 17.10 Antena tineretului. 18.00 Buletin de știri. 18.03 Cronica economică. 18.10 Caleidoscop muzical. 18.30 Radio-anchetl, 18.30 Miniaturi instrumentale. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră 20.00 Buletin de știri. 20.03 Radio-magazin sportiv. 20.15 Melodii românești. 21.00 Expoziția de muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 22.20 Cînd Sache Diestel. 22.30 Moment poetic. Anul liric 1967. 22.35 Melodii celebre în prelucrări corale. 22.50 întîlnire cu jazz-ul. 23.20 Dansați in ritmul preferat. 24.00 Buletin de știri. PROGRAMUL II 15.30 Miorița ; Nunta românească. 15.55 Muzică. 16.00 Sfatul medicului : Sportul și vîrsta pubertății. 16.20 Din viața de concert a Capitalei. 16.50 Muzică ușoară instrumentală. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 Suita pentru orchestră de Henry Purcell. 17.25 Program susținut de Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Poștașul Inimii — muzică ușoară. 18.10 A 7-a artă. Ediție pentru cinecluburi. 18.25 „Dragă mi-e Oltenia“ — muzică populară. 18.45 Melodii de Liviu Ionescu. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Mari interpreți de operă. 19.30 Curs de limba rusă (secția a 26-a). 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Transmisiunea concertului^ orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, în pauza : Buletin de știri. Prietenii mei scriitori : Horia Furtună. Colaborează Maria Furtună și Victor Eftimiu. 22.30 „Amintiri de pe ultat“ «* muzică ușoară. 230Q Radiojurnal. VINERI 15 DECEMBRIE 1967 PROGRAMUL 1 6.00—8.25 Muzică și actualități. 815 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.03 La microfon, melodia preferată. 9.30 Muzică populară. 9.55 „O mie de viori“ — muzică ușoară. 10.10 Curs de limba rusă (reluarea emisiunii din 14 decembrie). 10.30 „Suita ardelenească“ de Pascal Bentoiu în interpretarea orchestrei simfonice a Cinematografiei. 10.46 Pagini corale. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Recital de operă Mugur Bogdan. 11.30 Formația Richard Oschanitzki. 11.45 Sfatul medicului . Cum asigurăm copiilor vitaminele în timpul iernii. 12.00 Emisiune de folclor. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 Radiojurnal. Buletin meteorologic. *2.55 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. IUIQ Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.15 Dumbrava minunată (emisiune pentru școlarii din clasele I—IV). 14.30 Radio publicitate. 1 * 30 Cînti Roxana Matei, PROGRAMUL II 8.35 Din comoara folclorului moldovenesc. Cvartetul In Mi bemol major de Marțian Negrea. „Viața-i a mea V — muzică ușoară. Buletin de știri. „Imagini rapsodice“ de Wilhelm Berger. Teatru radiofonic Ciclul „Radiodifuziunea în sprijinul școlii“. Patima roșie. Comedie tragică de Mihail Sorbul. Adaptare radiofonică și regia artistici ; Paul Stratilat Buletin de știri. Buletin meteorologic. Varietăți muzicale. Muzică ușoară Instrumentală. „La braț cu tine“ — muzică ușoară. Radio-anchetă. Jocuri populare. Radiojurnal. Sport. Buletin meteorutier. Concert de prînz. Iași JOI 14 DECEMBRIE 1967 EDIȚIE DE PRÎNZ 13.00 Buletin de știri. Divertisment muzical. Incursiune în lumea științei. Continuarea programului muzical. Revista presei regionale. Valsuri celebre. PROGRAM DE SEARĂ Din joi în joi emisiune de reportaje. Melodii de muzică ușoară. Teatru radiofonic : „Căsătorie“ de Gogol. Interpreți de muzică populară. Radiojurnal. „Dansul notelor“. VINERI 15 DECEMBRIE 1967 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ Buletin de știri. Muzică pentru fanfară. Melodii de estradă. Emisiune pentru sate, „Hai la horă, mai flăcăi“. Arii și duete din operete. Pe teme medicale. Melodii distractive. Vă invităm să notați în agenda dv. Pentru eventualele modificări survenite în programul de televiziune și radio ce nu ne»au fost comunicate, redacția nu-și asumă răspunderea. BönFrTSÜ—------"-----1 METEOROLOGICI Vreme rece cu cerul mai mult acoperit. Vor continua să se semnaleze ninsori temporare. Vintul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura ușor variabilă, minimele vor fi cuprinse între —* și —11 grade, iar maximele între —9 și —5 grade. 13.25 18.00 18.30 19.00 19.30 19.45 19.50 19.55 21.00 21.30 22.00 22.20 22.50 23.00 9.03 9.30 10.00 10.03 10.15 12.00 12.03 12.45 13.00 13.30 13.50 14.00 14.08 16.00 16.20 16.40 18.10 18.30 18.40 5.30 5.35 6.00 6.10 6.45 6.557.20 12.00—: