Steagul Roşu, decembrie 1967 (Anul 22, nr. 4608-4634)

1967-12-14 / nr. 4619

Pagina 2 Fest­ivalul t­eatrelor dramatice Capitala găzduiește, începînd de luni 11 decembrie și pînă la 20 de­cembrie, Festivalul național al teatrelor dramatice, amplă trecere în revistă a realizărilor slujitorilor scenei românești. Manifestare închi­nată celei de-a 20-a aniversări Republicii, festivalul aduce la ram­a pă cele mai bune spectacole cu piese din dramaturgia originală, clasică și contemporană, ale căror premiere au avut loc în stagiunea trecută și în cea actuală. Pe zece scene din București, timp de zece zile, 18 colective artistice, reprezentînd forțele actoricești, re­gizorale și scenografice din întrea­ga țară, vor oferi publicului o „mi­­crostagiune" bogată și posibilitatea de a compara modalități și stiluri variate de spectacole. Sunt prezen­te în festival colectivele teatrelor „C. I. Notara", de Comedie, „Lucia Sturdza Bulandra", „Ion Creangă“, „Barbu Delavrancea" și al studenți­lor de la Institutul de artă teatrală și cinematografică din București, cele ale teatrelor naționale din Cluj, Iași și Craiova, ale teatrelor din Timișoara, Galați, Sibiu, Brăila, Piatra Neamț, Tg. Mureș și Boto­șani. Aria de cuprindere a festiva­lului se întinde de la I. L. Caragia­­le, Camil Petrescu, Lucian Blaga și AL Kirițescu, la Horia Lovinescu, Aurel Baranga, Al. Voitin și Dorel Dorian și pînă la debutanții Dumitru Radu Popescu, Valeriu Anania, Du­mitru Solomon, Dominic Stanca, Leonida Teodorescu, Sorin Titel, Paul Cornel Chitic și alții. Festivalul nu rămîne însă doar o trecere în revistă. El are și un se­rios caracter competitiv. Juriul, format din reprezentanți de seamă ai vieții noastre artistice și cultura­le, avînd ca președinte pe acad. Za­­haria Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor, va acorda premii pen­tru cel mai bun spectacol, pentru cea mai bună regie, pentru cea mai bună scenografie, pentru cea mai bună interpretare feminină și mas­culină, precum și numeroase men­țiuni. In timpul festivalului, 1# Asociația oamenilor de artă din instituțiile tea­trale și muzicale vor avea loc zilnic dezbateri de specialitate pe margi­nea spectacolelor vizionate în ajun. Deci — un larg schimb de idei și opinii, care odată cu întreaga des­fășurare a festivalului, poate căpă­ta o semnificație deosebită pentru dezvoltarea în continuare a mișcă­rii noastre teatrale. AL. BRAD es­ te ecranul cine­matografului „Fla­mura roșie" rulea­ză filmul „O SUTĂ UNU DALMAȚI­­ENI", o producție Walt Disney. Sce­nariul, inspirat de povestirea cu ace­lași titlu al lui Do­die Smith, este semnat de Bill Peet. Regia aparți­ne lui Ken Ander­son, iar muzica lui George Bruns. OMAGIU Ridici ochii și faci un pas înapoi. O formă fantastică se ivește deodată lingă tine. Ferocele Tyranosalmis rex, cel mai mare și mai puternic carni­vor al epocii reptilelor gigante, își înalță trupul uriaș, și înconjoară alții, la fel de masivi... Nu, nu e un film documentar ce reconstituie cretacicul, dinosaurienii te întîmpină în mierodioramele paleontologice din demisolul Muzeului de istorie naturală „Grigore Antipa“. Microdiorame asemănătoare îți înfățișea­ză aspecte din devonian, carbonifer, mezozoic, terțiar și cuaternar, scene dinamice din evoluția omului, de la australopitec și pitecantropi, pînă la omul de Cro-Magnon și Homo Sapiens. La demisol Intim­ești numeroase diorame din iarna țării, însoțite de inspirate și instructive grupe biologice. Admirația vizitatorilor e omagiul firesc adus inovației. Dioramele de aici, primele din lume, au purtat faima muzeului pe cele mai îndepărtate meridiane, făcind din el un model apreciat pe plan mon­dial. „Cu mult înaintea muzeului din New York — scria in 1930 profesorul american Charles Upson Clark — muzeul din București a instalat anima­lele în grupe, arătînd mediul lor natural de trai“. Temerar și entuziast, Grigore Antipa a afirmat și a impus o metodă de expunere generalizată as­tăzi în aproape toate marile muzee ale lumii. ...S-a scurs un veac de la nașterea acestui mare savant, inovator și pio­nier de seamă al muzeologiei. Muzeul pe care l-a condus, cu atîta dăruire, timp de patru decenii, este astăzi unul dintre cele mai mari muzee de is­torie naturală din lume. Sălilor accesibile vizitatorilor li se adaugă 13 la­boratoare, 5 săli pentru colecții și 5 ateliere, toate dedicate activității de cercetare științifică­­ muzeul finut astfel o instituție vie, cu un complex rol științific și cultural. Celui care l-a conceput și l-a realizat așa cum 11 cu­noaștem îi aducem aici adînca noastră recunoștință, pronunțându-i rar, cu pioșenie, în, însuși, sanctuarul său, numele rămas iară de bătrînețe: GRI­GORE antipa: ȘT. O. M­UZEUL BACĂU -- Muzeul de istorie strada Karl Marx nr. 14 ; Muzeul de științe naturale, stra­da Karl Marx nr. 2 ; Muzeul de artă , sec­ția permanentă, Calea Mărășești nr. 20 ; Gale­ria de artă Calea Mărășești nr. 12 Expoziția regională de arta plastică a cadrelor didactice. PIATRA NEAMȚ — Muzeul arheologic re­gional, Piața Libertății nr. 1 . Muzeul de ști­­ințe naturale, strada V. I. Lenin nr. 32. ROMAN — Muzeul de științe naturale, stra­da Proletariatului nr 2. Muzeul de istorie, str. Cuza Vodă nr. 33. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ — Muzeul de istorie. BIGAZ r ^ Muzeul Hidroenergetic. TG. NEAMȚ — Muzeul de istorie „Ștefan cel Mare“. MĂNĂSTIREA NEAMȚULUI (raionul Tg. Neamț) — Muzeul memorial „Mihail Sado­­veanu“. HUMULEȘTI (Tg. Neamț) *­­ Casa memo­rial „Ion Creangă“. Muzeele, casele memoriale și expozițiile sunt deschise zilnic (cu excepția zilei de luni). Pot fi vizitate, de asemenea punctele muzeistice de la Adjud, Schitul Durău, Prăjești, raionul Ba­cău, cît și cele de la mănăstirile Neamțului, Agapia, Văratec, Secu etc. Brigada artistică a Fabricii de postav „Proletarul“ din Bacău. em Deplină integrare în viața universitară (Urmare din pag. 1) date la case-bar, partidele de cărți sau table, care se prelungesc u­­neori pînă după miezul nopții, influ­ențează negativ pregătirea profesio­nală. — Nu-i suficient să-ți însușești numai cunoștințele expuse la cursuri — releva Rodica Toderiță, studentă în anul III filologie. Adînci­­rea acestor cunoștințe prin studiu individual, prin participarea la dezbaterile din seminarii sau prin lucrările de laborator este o cerință obligatorie. A trece cu vederea pes­te materialul bibliografic recoman­dat, lucru pe care-l observ uneori la anumiți colegi, înseamnă a face do­vada neîndrăgirii meseriei alese, do­vada pregătirii superficiale pentru viață, pentru producție. Cu îngăduința amabilă a lectoru­lui universitar Traian Cantemir, a­­sistăm la dezbaterea în seminarul grupei 432 (anul III filologie) a te­mei „Folclorul în epica lui Mihail Sadoveanu“. Studentul Gheorghe Deea prezintă un referat deosebit de interesant, o lucrare originală izvorîtă dintr-un aprofundat studiu asupra întregii opere a unuia din­tre marii noștri scriitori. Aprecieri­le elogioase la adresa referentului sunt urmate de ci­te­va completări valoroase pentru tema abordată. Pă­cat însă că numai o parte dintre studenții grupei participă la dezba­teri. Nu-i vorba de oarecare reți­nere sau timiditate, ci de o insufi­cientă pregătire, de parcurgerea parțială a materialului bibliografic recomandat. Și acest fenomen e în­­tîlnit la mai multe grupe studen­țești. Conștiinciozitatea, ordinea, disci­plina sînt elemente care trebuie să caracterizeze pe fiecare dintre stu­denții băcăuani. Există însă multe minusuri în acest sens. Citeam, dău­­năzi, la afișierul Facultății de filolo­gie un recent ordin al Rectoratului prin care cîtorva zeci de studenți li se rețineau bursele pentru una, două sau mai multe zile. Motivur i repetate absențe nemotivate, în subsolul listei figurau numele lui Marian Crețu, Ioan Paraschiv și ale altor doi studenți sancționați cu mustrare scrisă sau verbală, pentru același motiv , absente de la cursuri și seminarii. Iată deci studenți ca­­re-și „omoară" timpul, prețiosul timp al anilor de facultate. Consi­derăm că bine au procedat birou­rile organizațiilor U.T.C. ale anilor I ai institutului că au pus în dezba­terea uteciștilor (în adunarea gene­rală de la sfîrșitul lui noiembrie) te­ma­­ „încadrarea studenților în sti­lul de muncă universitar“. Abaterile de la disciplina universitară săvîrși­­te de Sorin Sterea, Anca Lamatic, Mihai Nedelcu, Dumitru Stoienoiu și alți studenți au fost aspru criti­cate în adunările generale. Aseme­nea fapte reprobabile nu pot fi tre­cute cu vederea. Trebuie să se cre­eze astfel un climat și mai propice pentru integrarea deplină a fiecărui student în adevărata viață universi­tară. MERIDIANE MARELE pictor italian Renato Guttuso își povestește autobiografia !»,„ tablouri. Cele 40 de pînze oglindesc ca niște capitole separate ale acestui roman autobiogra­fic nu numai viața pictorului, ci și condițiile social-po­­litice în care s-a dezvoltat și s-a format el ca om de ar­tă. Printre aceste 40 de tablouri există și cîteva copii după opere ale marilor artiști din trecut și prezent, care au avut influență asupra creației lui Guttuso, de exem­plu, „Femeia cu ciorapi albi" de Courbet, „Hristos" de Caravaggio, „Răstignirea" de Picasso ș.a. Această autobiografie originală nu a fost încă prezen­tată publicului, ea se află deocamdată in atelierul picto­rului. . ACTORUL Anthony Perkins va fi vedeta filmului „Cîș­­tigătorii", pe care Fielder Cook il va realiza după un scenariu de Eugene Gross. Acțiunea se va desfășura în atmosfera Jocurilor Olimpice din 1968. CUNOSCUTUL regizor francez Jaques Rivette (autorul mult discutatului film „La religieuse“, după romanul lui Diderot) va turna un nou film inspirat dintr-o operă a lui Jean-Jacques Rousseau intitulată „Confessions“. REGIZORUL italian Francesco Ros) intenționează să turneze un film despre Ernesto Che Guevara, pentru a cărui realizare a intrat deja în contact cu prietenii cu­­bani ai revoluționarului care a fost ucis recent. În ANGLIA a apărut recent cartea „Queen Victoria’s Bomb" de Ronald Clark. Autorul cărții este ziarist și cercetător științific. între anii 1945—1948 el s-a ocupat de rubrica proceselor criminalilor de război. A scris apoi numeroase cărți, printre care și o istorie a bombei ato­mice. Cartea publicată recent este una din cele mai reu­șite fabule morale ale timpului nostru. În librării „Quo vadis“ de Henryk Sienkiewicz Autorul romanului istoric „Quo vadis“ este unul dintre cei mai de seamă scriitori cla­sici polonezi ce s-a im­pus încă din a doua jumătate a secolului XIX. Cultura sa, boga­ta documentare istori­că, i-au permis să rea­lizeze opere ce au in­trat în patrimoniul li­teraturii universale. El este autorul trilogiei istorice „Cavalerii teu­­toni" și al romanului „Quo vadis“ — socotit o capodoperă a genu­lui. Avînd înclinații spre cercetarea istorică mai ales a antichității și a evului mediu, Sienkie­­wicz, în romanul „Quo vadis", (reeditat) reali­zează o frescă literar­­istorică a Romei im­periale din epoca nero­mană a sec. I e. n­, reușind, prin scrisul său măiestrit, să carac­terizeze oameni din di­­feritele categorii ale societății romane, fap­tele lor. După cum mărturisește autorul, citirea operei istorice a lui Tacitus, care-l pa­siona, precum și vizita­rea „cetății eterne" «— Roma, l-au determinat să realizeze fresca is­torică zugrăvită în a­­cest roman. Sienkiewicz și-a ales drept cîmp de investi­gație epoca cea mai dramatică a imperiului — timpul domniei cru­dului Nero — descri­ind crimele și desfrîul împăratului ce se cre­dea poet și artist. Nero, care a săvîrșit (dintr-o curiozitate și cruzime bolnăvicioasă), odiosul matricád, apare hidos, bețiv, comediant ieftin, respingător și lacom. Aceasta este psihologia unuia din personajele principale pe care citi­torul îl poate cunoaște printr-o descriere ma­gistrală. Celui ce se intitula Cezar și Au­gust îi plăcea să fie lingușit și acorda favo­ruri dacă i se proslă­vea pretinsa pricepere poetică și artistică- în­­tr-o asemenea postură apare Petronius (care pînă la urmă sfîrșește tragic din ordinul ce­zarului-călău), curtea­nul Tigelvius și alții. A­­lături de acești aristo­crați din anturajul im­perial mai apar și o se­rie de alte personaje bine caracterizate în roman. Exemplu, filo­zoful Chiron, care, im­presionat de torturarea creștinilor, sfîrșește prin a deveni el însuși adept, mai mult sau mai puțin convins, al cre­dinței acestora. Din­ ro­man reiese că noua doctrină religioasă, creștinismul, constituia un paleativ pentru să­răcimea ce trăia în mi­zerie, ea cîștiga teren în rîndurile sclavilor și plebeilor sau al unor pa­tricieni romani. Acest lucru, Engels îl explică prin faptul că „...mono­teismul creștin, pînă la un punct, a reprezentat o formă de luptă socia­lă“. Masele prezentate destul de frecvent în roman, dinamizează acțiunea, ele irump en­tuziast atunci cînd ce­zarul le oferă pîine și circ, se revoltă însă la cruzimea acestuia. Ne impresionează mai ales episodul final cînd Ne­ro incendiază de cartiere ale o serie transformîndu-le Romei în morman de ruine. Po­porul dezlănțuit atacă Palatinul. Nero, pără­sit de toți, fuge ; nebu­nia sa ajunge la apo­geu și el declamă în neștire : „Mama, soția, tatăl mă cheamă în moarte”. Prins de ple­be, i se sapă groapa după propria-i măsură, căci senatul dăduse sentința uciderii lui. Urmînd să fie pedepsit conform vechiului obi­cei roman, Nero își împlîntă pumnalul, cu mina tremurînd, iar E­­pafrodit t-l împinge pî­nă la prășele. Excla­­mînd­­ „­Se artist pie­re !", Nero se prăbușe­ște. Apoi a fost ars pe rug de credincioasa sa Adteea, după ce-l înfă­­șurase în giulgiuri de mare preț. Astfel, sfîr­­șea cel ce avea să ră­­m­înă unic în istorie prin cruzimea faptelor sale — Nero. Lingă ve­chea poartă (Capela) a Romei eterne rezistă mileniilor o modestă capelă cu o inscripție tocită de vreme, totuși semnificativă prin con­ținutul său laconic: „Quo vadis, Domine ?“. Stilul vioi și simplu, accesibil, face ca aceas­tă carte să trezească interes și pasiune pen­tru lectură din partea oricărui cititor edificat mai mult sau mai puțin în probleme ale isto­riei antice romane. Profesor PETRE C. POPESCU ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]r ■ ■ 01111 [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] 1 s ] I­I­I I­I­I I­I­I I Joi 14 decembrie 1967 Șantierul I. C. H. Poiana Uzului cu sediul în Bacău, str. Calea Romanului, nr. 39 bis (Șerbănești). ANUNȚA VINDEREA LA UNITĂȚILE SOCIALIS­TE A PIETRIȘULUI SORTAT SORT 15—40 mm LA PREȚ REPUBLICAN. Doritorii se vor adresa la adresa sus menționată. In anotimpul rece și umed curățați și protejați ochelarii dumneavoa­stră contra aburirii cu pasta. TRANSPAR: De vînzare la toate magazinele de produse metalo­­chimice: 1 tub 2,90 lei. Producători. Cu cheltuieli minime puteți obține venituri mari crescînd iepuri de casă și valorificîn­­du-i prin unitățile cooperației de consum. Cooperația de consum din regiunea Bacău prin uni­tățile sale sătești și raionale (cooperative de consum și U.R.C.C.-uri) contractează și achiziționează orice cantități de iepuri de casă vii, plătind următoarele prețuri: PENTRU IEPURII DE CASĂ CONTRACTAȚI 13.50 lei kg în perioada 1 dec.—31 martie 12.50 lei kg în perioada 1 apr.—30 noiembrie. PENTRU IEPURII LIVRAȚI FĂRĂ A FI CON­TRACTAȚI 12.50 lei kg în perioada 1 dec.—31 martie 12,00 lei kg în perioada I apr.—30 noiembrie. Creșterea iepurilor de casă este o îndeletnicire care poate aduce venituri importante cooperativelor a­­gricole de producție, gospodăriilor personale ale membrilor C.A.P. și tuturor celor care o practică. Nou în luna decembrie ! Salariați! Magazinele cooperației de consum vînd cu plata In rate și în con­diții avantajoase : acont 25-30 la sută, maximum 6 rate. CONFECȚII DIN ȚESĂTURI ȘI JERSE PRO­DUCȚIE INTERNA ȘI IMPORT ARTICOLE DE BLĂNĂRIE COSTUME ȘI PALTOANE FIRE FINE CĂMĂȘI BĂRBĂTEȘTI APARAT RADIO CAPRI PICUPURI TOATE TIPURILE FRIGIDERE SARATOV MAGNETOFOANE TOATE TIPURILE APARATE FOTO PESTE 4,000 LEI. CONFERINȚE La Casa 4« culturi a sindicatelor­ Bacău, are loc astăzi la orele 18,00 conferința: „Gheorghe Petrașcu — reprezentant de seamă al picturii românești“. Vorbește prof. Voicu Alexan­­drescu. ITTCOTPIOl Teatrul de stat din Bacău prezintă astăzi la sediu la orele 19,30 spectacolul cu piesa „Mahalaua salcîmului galben“, iar în deplasare la Oituz-Grozești, „Umbra unui franctiror“. Teatrul Tineretului din Piatra Neamț pre­zintă astăzi la sediu la orele 20,00 „Act ve­­nețian“, —■ valabil abonamentele cu litera A, iar în deplasare la orele 17,00 și 20,00 la Moinești „33 scrisori anonime“. ICII­IEIMA BACAU — Muncitorul­­ „Martin soldatul“ (orele 10,20 ; 15,20; 17,20; 19,20; 21,20). Flamura roșie : „101 dalmațieni“ (orele 10,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 21,00). Progresul: „Printre vulturi” (orele 10,30 ; 14,30 ; 16.30 ; 19,30 ; 20,30), Tineretului : „O zi nu tocmai norocoasă” (orele 10,30 ; 15,30 ; 17,30 ; 19,30 ; 21,30). PIATRA NEAMȚ — Pietricica : „Testa­mentul incașului“. ROMAN » 23 August « „O fată fericită”. Victoria : „Simbad marinarul**. SLANIC MOLDOVA - 9 Mii i „Dragostea mea“. TG. OCNA — Oituz » „Cum să furi un milion“. ORAȘ GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ 23 August : „Profesorul distrat". Oitul­t „Spartacus“ (seriile I—II). stil TG. NEAMȚ — Victoria : „Căsătorie în italian”. ADJUD — Popular : „Fantomas contra Scotland­ Yard”. MOINEȘTI — Petrolul : „Cine vrea s-o u­­cidă pe Jessie“.­ ­EXPOZIȚII BACAU — Expoziția regională de Infor­mare tehnico-economici­­ deschisa intre o­­rele 10—U­­i 16—19 la Cabinetul regional de partid. BACOVA, raionul Baciu — Expoziția me­morială Ion Borca. BACAU — Expoziția personală de picturi a profesorului Gheorghe Mocanu, din Oritul Gheorghe Gheorghiu-Dej, deschisa zilnic Intra orei# 10—U­I# Cm# plasticienilor din Invită’ mint. s tr. Mihai Viteazu nr. 52- tmE vizuini și JOI 14 DECEMBRIE 1967 Fotbal I Steaua — Valencia. (Cupa cupe­lor). La ordinea zilei: Organizarea științifică a producției și a muncii. Studioul pionierilor. „Hai să facem un spectacol 1‘*. Program susținut de pionieri din regiunea București. Mult e dulce și frumoasă... Emisiune de limbă română. Telejurnalul de seară. Agenda dv. Buletinul meteorologic. Publicitate. Box . România — Anglia. Transmisiu­ne din Sala Ploieasca­­întrebări la care s-a răspuns, întrebări la care nu s-a răspuns încă. Recital de operă cu participarea unor laureați ai concursurilor internaționale. Transmisiune de la Sofia. De la Giotto la Brîncuși. Dicționar de personaje. Litera „U“. Telejurnalul de noapte. Închiderea emisiunii. I RADIO București JOI 14 DECEMBRIE 1967 PROGRAMUL i 15.25 Arii din operete. 15.40 Muzică ușoară. 16.00 Radiominal, Sport, Buletin meteorolo 16.15 Ansambluri artistice școlare în studiou­rile noastre. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Luminiie rampei- Din spectacolele Ope­rei Române. 17.10 Antena tineretului. 18.00 Buletin de știri. 18.03 Cronica economică. 18.10 Caleidoscop muzical. 18.30 Radio-anchetl, 18.30 Miniaturi instrumentale. 19.00 Radiogazeta de seară. 19.30 O melodie pe adresa dumneavoastră 20.00 Buletin de știri. 20.03 Radio-magazin sportiv. 20.15 Melodii românești. 21.00 Expoziția de muzică ușoară. 22.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorolo­gic. 22.20 Cînd­ Sache Diestel. 22.30 Moment poetic. Anul liric 1967. 22.35 Melodii celebre în prelucrări corale. 22.50 întîlnire cu jazz-ul. 23.20 Dansați in ritmul preferat. 24.00 Buletin de știri. PROGRAMUL II 15.30 Miorița ; Nunta românească. 15.55 Muzică. 16.00 Sfatul medicului : Sportul și vîrsta pu­bertății. 16.20 Din viața de concert a Capitalei. 16.50 Muzică ușoară instrumentală. 17.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 17.10 Suita pentru orchestră de Henry Purcell. 17.25 Program susținut de Ansamblul artistic al Uniunii Generale a Sindicatelor. 17.40 Radio-publicitate. 18.00 Poștașul Inimii — muzică ușoară. 18.10 A 7-a artă. Ediție pentru cinecluburi. 18.25 „Dragă mi-e Oltenia“ — muzică popu­lară. 18.45 Melodii de Liviu Ionescu. 18.55 Buletin de știri. 19.00 Mari interpreți de operă. 19.30 Curs de limba rusă (secția a 26-a). 19.50 Noapte bună, copii. 20.00 Transmisiunea concertului^ orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, în pauza : Buletin de știri. Prietenii mei scriitori : Horia Furtună. Colaborează Maria Fur­tună și Victor Eftimiu. 22.30 „Amintiri de pe ultat“ «* muzică ușoară. 23­0Q Radiojurnal. VINERI 15 DECEMBRIE 1967 PROGRAMUL 1 6.00—8.25 Muzică și actualități. 815 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.03 La microfon, melodia preferată. 9.30 Muzică populară. 9.55 „O mie de viori“ — muzică ușoară. 10.10 Curs de limba rusă (reluarea emisiunii din 14 decembrie). 10.30 „Suita ardelenească“ de Pascal Bentoiu în interpretarea orchestrei simfonice a Cinematografiei. 10.46 Pagini corale. 11.00 Buletin de știri. 11.03 Cronica economică. 11.15 Recital de operă Mugur Bogdan. 11.30 Formația Richard Oschanitzki. 11.45 Sfatul medicului . Cum asigurăm copi­ilor vitaminele în timpul iernii. 12.00 Emisiune de folclor. 12.15 Buletin de știri. 12.20 Succese ale muzicii ușoare. 12.45 Radiojurnal. Buletin meteorologic. *2.55 întîlnire cu melodia populară și inter­pretul preferat. IUIQ Parada soliștilor și a orchestrelor de muzică ușoară. 14.15 Dumbrava minunată (emisiune pentru școlarii din clasele I—IV). 14.30 Radio publicitate. 1 * 30 Cînti Roxana Matei, PROGRAMUL II 8.35 Din comoara folclorului moldovenesc. Cvartetul In Mi bemol major de Marțian Negrea. „Viața-i a mea V — muzică ușoară. Buletin de știri. „Imagini rapsodice“ de Wilhelm Berger. Teatru radiofonic Ciclul „Radiodifu­­ziunea în sprijinul școlii“. Patima roșie. Comedie tragică de Mihail Sorbul. A­­daptare radiofonică și regia artistici ; Paul Stratilat Buletin de știri. Buletin meteorologic. Varietăți muzicale. Muzică ușoară Instrumentală. „La braț cu tine“ — muzică ușoară. Radio-anchetă. Jocuri populare. Radiojurnal. Sport. Buletin meteo­­rutier. Concert de prînz. Iași JOI 14 DECEMBRIE 1967 EDIȚIE DE PRÎNZ 13.00 Buletin de știri. Divertisment mu­zical. Incursiune în lumea științei. Con­tinuarea programului muzical. Revista presei regionale. Valsuri celebre. PROGRAM DE SEARĂ Din joi în joi emisiune de reportaje. Melodii de muzică ușoară. Teatru radiofonic : „Căsătorie“ de Go­gol. Interpreți de muzică populară. Radiojurnal. „Dansul notelor“. VINERI 15 DECEMBRIE 1967 PROGRAM DE DIMINEAȚĂ Buletin de știri. Muzică pentru fanfară. Melodii de es­­tradă. Emisiune pentru sate, „Hai la horă, mai flăcăi“. Arii și due­te din operete. Pe teme medicale. Melodii distractive. Vă invităm să notați în agenda dv. Pentru eventualele modificări survenite în programul de tele­viziune și radio ce nu ne»au fost comunicate, redacția nu-și asumă răspunderea. BönFrTSÜ—------"-----1 METEOROLOGICI Vreme rece cu cerul mai mult acoperit. Vor continua să se semnaleze ninsori temporare. Vintul va sufla slab la potrivit din sectorul nord-vest. Temperatura ușor variabilă, mini­mele vor fi cuprinse între —* și —11 grade, iar maximele între —9 și —5 grade. 13.25 18.00 18.30 19.00 19.30 19.45 19.50 19.55 21.00 21.30 22.00 22.20 22.50 23.00 9.03 9.30 10.00 10.03 10.15 12.00 12.03 12.45 13.00 13.30 13.50 14.00 14.08 16.00 16.20 16.40 18.10 18.30 18.40 5.30 5.35 6.00 6.10 6.45 6.55­7.20 12.00—:

Next