Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)
1954-02-27 / nr. 1476
Bfc Organizaţiile de partid, cadrele noastre de conducere trebuie să facă faţă unor cerinţe din ce în ce mai mari, ţinînd seama de problemele complexe pe care le ridică lupta pentru îndeplinirea hotărîrilor plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953. Continua îmbunătăţire a activităţii organelor şi organizaţiilor de partid este una din principalele condiţii pentru înfăptuirea programului de măsuri economice adoptat de partid, program care are ca obiectiv ridicarea nivelului de trai material şi cultural al celor ce muncesc. Conferinţa de partid a organizaţiei raionale „V. I. Lenin“ care a avut loc recent, ar dovedit hotărîrea fermă a organizaţiilor de bază de a ridica munca de partid pe o treaptă mai înaltă, spre a putea contribui cu succes la traducerea în viaţă a politicii partidului, la obţinerea de noi realizări pe tărîmul economiei şi culturii. Scoţînd în evidenţă succesele importante obţinute de colectivele întreprinderilor şi ale instituţiilor de învăţămînt superior, de ştiinţă şi de artă, sub conducerea organizaţiilor de partid, darea de seamă şi în deosebi discuţiile delegaţilor la conferinţă, au arătat că pentru buna desfăşurare a muncii politice şi organizatorice de partid mai sunt încă multe de făcut. Participanţii la conferinţă au criticat pe bună dreptate lipsurile serioase existente în munca de conducere a vechiului comitet raional de partid. O conducere concretă, bine orientată şi calificată, înseamnă a şti să concentrezi atenţia organizaţiilor de partid asupra principalelor probleme ale muncii, a studia din toate punctele de vedere economia întreprinderilor, activitatea instituţiilor, munca practică a organizaţiilor de partid, a organelor locale ale puterii de stat şi a celorlalte organizaţii de masă. Uriaşa experienţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi experienţa partidului nostru, ne învaţă că o conducere justă se întemeiază pe o bună organizare a controlului executării hotărîrilor și directivelor organelor superioare de partid și a propriilor hotărîri. Lipsa controlului executării duce la birocratism, la slăbirea simțului de răspundere față de îndeplinirea sarcinilor, la slăbirea disciplinei de partid și de stat. Comitetul raional de partid ,,Lenin” s-a lăsat însă prins în treburile curente, pierzînd de multe ori din vedere ceea ce este esenţial şi hotărîtor în muncă. Desigur, munca politică şi organizatorică desfăşurată de organizaţiile de bază, îndrumate de comitetul raional de partid, a contribuit ca numeroase întreprinderi să îndeplinească planul de producție pe anul 1953. Dezbătînd hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953, adunarea activului comitetului raional de partid a analizat măsurile ce trebuiesc luate pentru dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum, lărgirea sortimentelor, reducerea preţului de cost, etc., prin descoperirea şi folosirea la maximum a rezervelor Interne. In urma aplicării acestor măsuri, întreprinderi ca „Tînăra Gardă“, „Viitorul“, „I.C.A.R.“ şi altele, au produs peste plan bunuri de târg consum (articole de tricotaje, încălţăminte, produse alimentare, articole de menaj, carton asfaltat, etc.) în valoare de aproape 13 milioane lei. Cu toate acestea, alături de întreprinderile fruntaşe sunt însă multe întreprinderi care n-au reuşit să-şi îndeplinesacă planul latoţi Indicii. Unele întreprinderi ca „Uzinele Chimice Române” şi „Steagul Roşu" n-au acordat atenţia cuvenită calităţii produselor, iar altele nu şi-au îndeplinit planul pe sortimente. Aceste lipsuri se datoresc în mare măsură faptului că conducerile administrative ale unor întreprinderi nu s au preocupat sufcient de organizarea mai bună a procesului de producţie, iar organizaţiile de bază n-au exercitat un control concret asupraadministraţiei, n-au îmbunătăţit conducerea politică a întrecerii socialiste şi n-au intensificat munca politică de masă pentru întărirea disciplinei şi a răspunderii personale în muncă, pentru combaterea manifestărilor de autoliniştire şi de lipsă de vigilenţă. Aşa cum a reieşit din lucrările conferinţei, comitetul raional de partid a controlat slab felul cum se îndeplinesc hotărîrile organelorconducătoare de partid şi chiar ŞTEFAN CRUCERU Secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. propriile sale hotărîri, şi n-a organizat mai concret îndeplinirea sarcinilor ce reveneau organizaţiilor de bază în ce priveşte descoperirea şi folosirea rezervelor interne, răspîndirea metodelor avansate de lucru, conducerea învăţămîntului de partid, primirea de candidaţi şi noi membri de partid, etc. Semnificative sunt faptele relatate de tov. Anton Gheorghe, delegat la conferinţă, ţesătoria „Ilfov“ este o întreprindere care de mult timp nu şi-a îndeplinit sarcinile de producţie. In planurile de muncă ale comitetului raional de partid s-a prevăzut de mai multe ori sarcina ca biroul comitetului raional să analizeze sub toate aspectele activitatea acestei întreprinderi. S-a hotărît, de asemenea, constituirea unui colectiv de activişti de partid, care să studieze situaţia pe teren. Hotărîrea era bună, dar n-a fost pusă în practică. Comitetul raional n-a putut astfel cunoaşte temeinic situaţia de la ţesătoria „Ilfov”, în timp ce lipsurile persistau în această întreprindere, cauzele lor nu erau limpezite, iar măsuri de îndreptare n-au fost luate. Comitetul raional de partid şi-a propus de asemenea de două ori, în ultimele trimestre, să analizeze muncă de primire de candidaţi în partid. Hotărîrea luată n-a fost însă tradusă în fapt. Nu este deci de mirare că se constată întîrzieri în rezolvarea cererilor de primire în partid şi în confirmarea candidaţilor, că se constată lipsuri în educarea candidaţilor şi întîrzieri în primirea în rîndurile membrilor de partid a candidaţilor al căror stagiu s-a împlinit. Neîndeplinirea acestor hotărîri se datoreşte în bună măsură şi tov. Anton Gheorghe care pînă nu de mult a fost secretar al acestui comitet raional. Delegatul Sterian Alexandru de la Ministerul construcţiilor şi industriei materialelor de construcţii a arătat de asemenea că măsurile luate de comitetul raional de partid în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea agitaţiei politice de masă n-au fost aplicate pînă la capăt. Biroul comitetului raional a ţinut numeroase şedinţe, a discutat diferite probleme ale muncii de partid, cum ar fi de pildă metodele de muncă folosite de secţia de propagandă şi agitaţie, sau rezolvarea sezisărilor oamenilor muncii de către comitetul executiv alsfatului popular raional, s-au adoptat multe hotărîri, dar biroul nu a controlat îndeaproape dacă aceste hotărîri sînt îndeplinite şi cum sînt ele îndeplinite. Nu numărul de hotărîri luate este esenţial pentru îmbunătăţirea muncii, esenţial este controlul asupra îndeplinirii hotărîrilor. Cea mai bună intenţie, orice hotărîre, oricît de bine chibzuită ar fi ea, nu-şi poate atinge scopul dacă nu este întărită de o muncă practică, perseverentă. Munca de partid este o muncă vie, creatoare, care nu admite formalismul. Or, în practica comitetului raional de partid „Lenin“ s-au constatat destule elemente de formalism în rezolvarea problemelor mai importante. Pentru a îmbunătăţi activitatea organizaţiilor de bază, a tuturor întreprinderilor şi instituţiilor, este necesar să fie întărită răspunderea personală a conducătorilor pentru controlul îndeplinirii hotărîrilor partidului şi guvernului, este necesar ca în fruntea acţiunii de control să fie înşişi conducătorii. Important este faptul că un control eficace al îndeplinirii sarcinilor nu poate fi înfăptuit din birou şi numai după diferite rapoarte şi informări, care adesea sunt formale, ci în primul rînd controlul trebuie făcut pe teren, la locul de muncă. Unii delegaţi la conferinţă au adus critici tov. Dineseu life, primul-secretar al comitetului raional, tov. Marin Vasile şi Cogălniceanu Aristita, secretari ai comitetului raional, care adeseori se rezumau numai la a cere informări dar nu se deplasau pe teren, pentru a exercita un control sistematic, pentru a studia cum sunt îndeplinite sarcinile, metodele folosite, rezultatele obţinute, astfel ca pe baza cunoaşterii temeinice a realităţii, să dea îndrumări pentru îmbunătăţirea muncii. „Lenin“ Numai un control viu, o cunoaştere temeinică a lucrurilor poate da posibilitate comitetului raional să observe şi să înlăture la timp lipsurile, împiedicînd ca ele să se transforme în greşeli mari şi în acelaşi timp ajută comitetului raional să generalizeze experienţa valoroasă şi să influenţeze activ munca organizaţiilor de bază. Un loc însemnat în dezbaterile conferinţei l-a ocupat activitatea instituţiilor de învăţămînt superior şi a Institutelor de cercetări ştiinţifice. Din darea de seamă şi din discuţiile delegaţilor organizaţiilor de bază din aceste instituţii, a reieşit că realizările în activitatea didactică şi ştiinţifică puteau fi mai mari, dacă ar fi existat un control adine din partea comitetului raional. Tov. Avram Bunaciu, rectorul Universităţii „C. I. Partion“, delegat la conferinţă, a vorbit despre munca intensă ce se desfăşoară în facultăţi, pentru a creşte noi cadre de cercetători , biologi, geologi, fizicieni, matematicieni, etc., cadre care să contribuie la dezvoltarea mai departe a ştiinţei, la dezvoltarea continuă a economiei naţionale, pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă şi cultură al celor ce muncesc. Delegatul Şuţeanu Emil, de la Facultatea de medicină veterinară, a arătat rolul acestei facultăţi, precum şi al Institutului de cercetări zootehnice în pregătirea cadrelor necesare dezvoltării sectorului zootehnic, deci în îndeplinirea unor importante sarcini trasate de partid. Delegaţii care au analizat activitatea din instituţiile de învăţămînt superior şi din institutele de cercetări ştiinţifice, au criticat comitetul, raional pentru faptul că n-a acordat atenţia cuvenită activităţii didactice şi ştiinţifice. Organizaţiile de bază din aceste instituţii n-au primit ajutorul necesar pentru a-şi îndeplini sarcinile. Comitetul raional de partid n-a căutat să cunoască în profunzime viaţa Instituţiilor de învăţămint superior şi de ştiinţă şi nici să pregătească activişti competenţi să îndrumeze munca organizaţiilor de bază din aceste instituţii Activiştii comitetului raional de partid se limitau doar la transmiterea unor comunicări şi mergeau în instituţii numai cu prilejul unor evenimente deosebite. In felul acesta, probleme importante ca: studiul marxist-leninist al intelectualilor, îndrumarea miilor de studenţi, combaterea manifestărilor ideologiei burgheze în activitatea ştiinţifică şi didactică n-au putut fi rezolvate în bune condiţiuni. Lipsuri mari au existat şi în munca unor activişti ai comitetului raional U.T.M. care au folosit metode nejuste, de comandă. Iată, prin urmare, consecinţe ale neexercitării unui control concret şi permanent de către, comitetul raional de partid. Din lucrările conferinţei a reieşit cu putere că succesele muncii depind în ultimă instanţă de cadre, de priceperea lor de a mobiliza şi organiza masele, de priceperea lor de a traduce în viaţă hotărîrile partidului şi guvernului. Hotărîrile pot fi îndeplinite în bune condiţiuni, numai dacă pe teren există organizatori capabili. Pe bună dreptate delegaţii la conferinţă au cerut noului comitet raional de partid să se ocupe îndeaproape de calificarea activiştilor săi, de pregătirea temeinică a birourilor organizaţiilor de bază. Controlul îndeplinirii hotărîrilor este strîns legat de munca de alegere, creştere şi educare a cadrelor. Controlul contribuie la promovarea în muncă a unor oameni înaintaţi, capabili, care privesc traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului nu ca o simplă sarcină, ci ca o datorie de onoare a lor faţă de partid şi popor. Controlul îndeplinirii hotărîrilor este una din cele mai importante metode de conducere de partid, îmbunătăţind zi de zi controlul executării, ca şi întreaga muncă de partid, vom obţine ridicarea nivelului muncii organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului şi guvernului. Conferinţa de partid a raionului „Lenin“ a constituit o şcoală de educare a cadrelor de partid. Dezbaterile au avut darul să arate participanţilor la conferinţă roadele activităţii organizaţiilor de partid, dar în acelaşi timp i-a ajutat să cunoască neajunsurile în muncă şi i-a mobilizat să lupte cu perseverenţă pentru înlăturarea lipsurilor din munca de partid, pentru obţinerea de noi realizări în domeniul construcţiei economice şi culturale, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. VIAŢA DE PARTID CONTROLUL ÎNDEPLINIRII HOTĂRÎRILOR — UNA DIN CELE MAI IMPORTANTE METODE ALE CONDUCERII DE PARTID Conferinţa de partid a raionului VIATA capitalei Traduceri apărute in editura C. C. S. Una din principalele forme ale ajutorului complex pe care oamenii muncii din ţiara noastră îl primesc din partea Marii Ţări a Socialismului victorios în lupta lor pentru construirea bazei economice a socialismului, o constitue fără îndoială cartea sovietică, prin intermediul căreia li se împărtăşeşte din preţioasa şi rodnica experienţă a constructorilor comunismului. Mergînd consecvent pe linia răspîndirii largi a metodelor înaintate de muncă sovietice, Editura Consiliului Central al Sindicatelor a publicat în ultimul timp o serie de traduceri din limba rusă menite să aducă o serioasă contribuţie în vederea creşterii nvvelului tehnic al oamenilor muncii şi a sentimentului de răspundere faţă de rolul activ pe care ei îl au în făurirea unei vieţi noi. Astfel, în broşura intitulată „Pe magistrale de oţel” mecanicul de locomotivă V. Blajenov din depoul staţiei de triaj Moscova, laureat al Premiului Stalin pentru merite deosebite pe tărîmul transporturilor pe căile ferate, ne face cunoscute metodele noi de lucru folosite de ei, metode care au contribuit la ridicarea transportului feroviar sovietic la un înalt nivel tehnic. Astăzi când ritmul vertiginos de dezvoltare a economiei naţionale a R.P.R. şi îndeosebi acela al construcţiilor de pe şantierele socialismului, ridică problema accelerării transporturilor, mrecanicilor de pe locomotive Ie revine sarcina cea mai importantă în această direcţie.. Ei vor învăţa din broşura lui Blajenov că intrat printr-o muncă temeinică, prin cunoaştere, precisă a mecanismului locomotivei, descoperind şi folosind cele mai mici resurse interne şi introducînd noi metode de lucru, ei, vor putea să rezolve această problemă. Deosebit de interesant este şi reportajul lui F. Kuzneţov „Colaborarea creatoare" în care ni se prezintă aspecte din activitatea Institutului de Cercetări Ştiinţifice în domeniul electrotehnicii din Leningrad. Una dintre metodele de bază ale cercetărilor ştiinţifice ale acestui Institut constă în colaborarea lui creatoare cu uzinele. Din rândurile reportajului s desprinde ca un adevăr de netăgăduit învăţătura că, numai datorită colaborării strînse între oamenii de ştiinţă şi oamenii muncii, ştiinţa poate progresa cu paşi mari. Şi, rezultă în mod evident, că numai studiind cu atenţie propunerile şi sugestiile oamenilor muncii, colaborînd strîns cu el pentru punerea în practică a descoperirilor teoretice, unind laboratorul cu uzina, tînăra noastră tehnică va putea avea o bază temeinică. De cea mai mare importanţă pentru realizarea sarcinilor de producţie ale întreprinderii este desigur şi munca politică de masă în producţie. Despre acest lucru ne putem da seama în articolele scrise de diferiţi activişti sindicali, de inginerul şef şi de unii membri ai personalului de conducere a noii uzine de ţevi din Pervomalsc şi strânse în cartea denumită „Experienţa noastră în munca de masă în producţie”. Invăţînd din experienţa acestei uzine sovietice activiştii sindicali şi conducătorii întreprinderilor din ţara noastră vor reuşi ca să transforme munca de masă în producţie, într'o puternică pîrghie care să contribuie la ridicarea productivităţii muncii, a folosirii rezervelor interne, a progresului tehnic şi a nivelului gospodăriei chibzuite a întreprinderii. Editura C.C.S. a publicat lucrarea „Adevăratul chip al liderilor sindicatelor galbene” de scriitorii sovietici B. Mihailov şi T. Remizov. Smulgând măştile de pe chipurile ipocriţilor conducători ai Federaţiei Americane a Muncii şi ai Congresului Sindicatelor Industriale, autorii li prezintă în adevărata lumină a activităţii lor de agenţi ai burgheziei, stipendiaţi de monopolurile americane. Specialişti în spargerea unităţii clasei muncitoare, sprijinitori făţişi ai fascismului american, jandarmii sindicali de teapa lui Green, Meany, Carrey, Murray etc., duşmani înrăiţi ai păcii şi ai clasei muncitoare, provoacă prin activitatea lor desgustul şi mînia oricărui om cinstit. Constituind o armă de preţ în acţiunea de demascare a sindicatelor galbene americane, lucrarea celor doi scriitori sovietici va fi de un real folos în munca activiştilor noştri sindicali. Traducerile din limba rusă cu caracter literar apărute în această perioadă în Editura C.C.S. oglindesc şi ele, aspecte din viaţa oamenilor sovietici, legate direct de opera de construire a comunismului. Astfel, în romanul Elenei Baterli „Furca de bronz” sunt înfăţişate realizările oamenilor muncii din Industria construcţiilor de maşini. O temă similară tratează şi nuvela lui Boris Zuhavin „Lucrul cel mai preţios” în care într-un stil simplu şi atrăgător autorul reuşeşte să redea trăsăturile caracteristice ale omului nou, sovietic, pentru care uzina, locul său de muncă, reprezintă însăşi viaţa, care este convins că numai muncind mereu mai bine îşi poate rostui o viaţă mai fericită. Uzina de scule, în care vine să lucreze la puţin timp după sfârşitul Marelui Război pentru Apărarea Patriei comunistul Lavrentiev, este ca atîteia altele de pe întinsul Ţării Sovietice,o şcoală a vieţii noi, în care cu ajutorul permanent a! partidului oamenii învaţă, se călescşi-şi formează caractere alese. Atît romanul „Furca de bronz", cât şi nuvela „Lucrul cel mai preţios“ împărtăşesc din experienţa bogată de muncă a oamenilor sovietici, servind ca exemple luminoase şi deosebit de instructive pentru constructorii lcialismului din ţara noastră. Deosebit de interesant, mai ales pentru oamenii muncii care lucrează în comerţul de stat, este romanul lui N. Volcov „Cauza noastră“. Urmărind viaţa unei tinere fete, Lena Baicova, care din femeie de service, prin excepţionala sa voinţă, reuşeşte să devină directoarea unui mare magazin universal, premiat pe ţară în întrecerea socialistă, romanul ne înfăţişează aspecte caracteristice ale muncii din comerţul sovietic Trebuie remarcată grija pe care Consiliul Central al Sindicatelor,prin editura sa, o acordă traducerii lucrărilor sovietice din diverse sectoare de activitate,contribuind astfel la popularizarea metodelor înaintate de muncă şi a experienţei oamenilor sovietici, AL. DRAGOMIRESCU I Cursuri Bibliotecarii săteşti au un rol deosebit în opera de culturalizare a ţăranilor muncitori. Secţiunea culturală asfatului popular al regiunii Bucureşti acordă de aceea o deosebită atenţie ridicării calificării profesionale a bibliotecarilor săteşti. Intre 17 ianuarie şi 17 februarie, prin grija secţiunii culturale s-a organizat un curs special pentru bibliotecarii săteşti din regiunea Bucureşti. Cursul s-a ţinut la biblioteca raională din oraşul Roşiorii de Vede, participînd la prima serie 47 de bibliotecari. Lecţiile predate de un colectiv de lectori bine pregătiţi au fost bogat exemplificate şi urmate de seminarii. In fiecare dimineaţă s-au citit şi discutat articolele mai importante din „Călăuza bibliotecarului“, precum Şi articole din ziare. Elevii au întocmit Şi referate asupra materialelor din „Călăuza bibliotecarului“; în aceste referate cursanţii au căutat să evidenţieze metodele de lucru pe care le folosesc în bibliotecile pe care le conduc. Totodată, au fost organizate mai multe seri literare, în cadrul cărora au fost prezentaţi unii din scriitorii noştri clasici — Eminescu, Caragiale, Creangă, şi alţii; a avut loc de asemenea Şi o consfătuire asupra lucrării „Nopţile din iunie“ de Petru Dumitriu. * Pentru nevoile de studiu ale cursanţilor Şi pentru lucrările practice, conducerea bibliotecii centrale raionale Roşiori a pregătit din vreme o bibliotecă mobilă. Tot pentru a îmbogăţi cunoştinţele elevilor, biblioteca raională Roşiori a cumpărat între 17 ianuarie — 17 februarie, toate cărţile prevăzute pe trimestrul I al anului în curs, operaţiile de înregistrare, inventariere, clasificare etc. fiind săteşti făcute de cursanţi, sub supravegherea lectorilor. Lecţiile predate şi lucrările practice au fost urmărite cu cel mai viu interes de bibliotecarii săteşti participanţi. Cu bucurie, mulţi din ei, ca de pildă Tinghe Ecaterina, Ursan Elena, Niculescu Sabina, Baron Marieta şi Tudor Constantin de la bibliotecile săteşti din comunele Sudiţi, Ogrezeni, Zîmbreasca, Gălăteni şi Salcia, s-au văzut evidenţiaţi la gazeta de perete; la fel, grupa tov. Mihai Gherghina a fost evidenţiată la gazeta de perete pentru că a avut cele mai puţine lipsuri în organizarea fondului de cărţi, ia pentru bunele rezultate la examenul,ce a încheiat cursul, bibliotecarii Marin D. Marin, din comuna Ghimpaţi, Bîrsănescu Victorii din comuna Vasilati, Mihai Gherghina, din comuna Snagov, Mula Florica din Dichiseni Şi alţii au fost premiaţi, cu bibliotecarii Luna prieteniei franco-romîne in Franţa Asociaţia Franţa-Romînia a organizat în întreaga Franţă, între 15 decembrie 1953 şi 15 ianuarie 1954, Luna prieteniei franco-romîne. Cu acest prilej, numeroşi oameni ai muncii din ţara noastră au trimis scrisori de salut unor oameni ai muncii francezi. De curînd ei au primit răspunsuri de la prietenii lor din Franţa. „Am putut să cunosc prietenia pe care muncitorii români o au pentru toţi muncitorii din lume — scrie Raymond Bougaerts, muncitorului român Grigore Chiş de la uzinele „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin. Eu păstrez o amintire de neuitat, orelor pline de fericire şi de sinceră prietenie din timpul şederii mele la Bucureşti. Fii sigur că această prietenie este împărtăşită de oamenii muncii din Franţa. Manifestările de prietenie franco-romîne se văd acum pretutindeni în Franţa. Astfel, Expoziţia de artă populară romînă care a fost prezentată la Paris va fi transportată şi la Lyon. Tinerii francezi care au luat parte la Festivalul de la Bucureşti organizează cu „Corala din Paris” concerte în diferite oraşe din provincie. In scrisoarea pe care metalurgistul Julien Roger o adresează muncitorului Marin Coman, de la uzinele „Mao Tze-dun” din Bucureşti se scrie: „Anul trecut am fost la Festivalul de la Bucureşti. Am văzut atunci ce progrese s-au realizat în cîţiva ani de democraţie populară în ţara voastră. Am văzut şi „Expoziţia economică a R.P.R.”. E o expoziţie care te face să cunoşti Romînia de astăzi. Prin presa democratică am aflat de curînd de măsurile luate de guvernul român pentru îmbunătăţirea continuă a vieţii voastre. Voi aveţi asigurat dreptul la muncă. Eu însă am fost concediat dintr-o uzină în iunie anul trecut din cauza activităţii mele sindicale. In semn de protest tovarăşii mei au încetat lucruri timp de o zi şi jumătate. Muncitorii metalurgişti luptă cu curaj pentru libertatea muncii şi pentru libertatea opiniei”. Soţia muncitorului René Carpels, Yvette, într-o scrisoare adresată soţiei muncitorului Constantin Stroe îşi exprimă dorinţa ca ea să-i scrie despre femeile române, despre viaţa lor, despre activitatea lor. Adresîndu-se unui confrate din ţara voastră, învăţătorul J. Suret-Canale înfăţişează activitatea pe care o duc numeroşi învăţători din Franţa pentru a face cunoscute realizările poporului român. (Agerpres) fiios filme în premieri in Capitala In curînd, cinematografele bucureştene vor prezenta noi filme în premieră, realizate de cineaştii de peste hotare. Spectatorii care au urmărit în săptămînile trecute cîteva scene din filmul „Un pichet în munţi“, vor putea să vizioneze în întregime această minunată realizare cinematografică, o producţie in culori a studioului „Massfilm“, inspirată din viaţa grănicerilor sovietici. Un alt film sovietic care va rula în Capitală este „Nunta cu zestre“ a cărui temă vorbeşte despre viaţa unui colhoz. Deosebit de filmele sovietice, care se bucură de o mare popularizare în ţara noastră, cinematografele din Bucureşti vor mai prezenta într-o perioadă apropiată filme ale cineaştilor cehi, maghiari, austriaci şi italieni. Din R. Cehoslovacă a sosit în ţara noastră filmul „Femeia are cuvintul“, o comedie care tratează problema egalităţii in drepturi a femeii cu bărbatul. Una dintre ultimele realizări ale studiourilor maghiare care va putea fi vizionată la Bucureşti este filmul „Lupta pentru viaţă“ care înfăţişează pe marele om de ştiinţă, doctorul Semmelweiss. După vizionarea filmului „Fiica regimentului“, ale cărui imagini artistice au fost minunat întregite de muzica compozitorului Donizetti, cinematografele noastre vor prezenta un nou film austriac de acest gen, filmul în culori „Schubert“, care înfăţişează viaţa şi opera cunoscutului compozitor Franz Schubert De asemenea, în curînd va apare pe ecran filmul italian „Suspine pe stradă“, care, la fel ca filmul „Nu-i pace sub măslini“ evocă viaţa de mizerie, sărăcia şi şomajul trăite astăzi de poporul italian. Odată cu aceste noi spectacole cinematografice va fi reluat filmul sovietic „Balada Siberiei“ care a rulat perntru prima dată în ţara noastră în anul 1948. (Agerpres) MUNCĂ AVINTATĂ PENTRU DESZĂPEZIRE IN REGIUNEA BUCUREŞTI RACARI. — Pentru înlăturarea urmărilor viscolului, comandamentul raional de deszăpezire şi comandamentele comunale au luat măsuri din vreme pentru deszăpezirea şoselelor şi drumurilor de acces spre reşedinţa raională. Muncind cu eforturi sporite, numeroase echipe formate din muncitori, colectivişti şi ţărani muncitori, au reuşit să deszăpezească drumurile dintre comunele Târtăşeşti, Bîldana, Gheorghieni şi Răcari pe o distanţă de peste 20 km. La această acţiune au participat un număr de 2.500 cetăţeni. Lucrările de deszăpezire continuă să se desfăşoare cu intensitate şi în celelalte comune şi sate din cuprinsul raionului nostru, restabilindu-se astfel circulaţia spre centrele de aprovizionare. In această acţiune patriotică se renfarşă coiftuniştii şi deputaţii Grigore Constantin, Turturică Ion, Marin Ion şi alţii. RADUCANU ŞTEFAN corespondent voluntar ALEXANDRIA. — Pentru înlăturarea urmărilor viscolului, ţăranii muncitori din comuna Pielea, au trecut de îndată la deszăpezirea şoselei raionale şi a drumurilor de acces spre comună. Numai într-o singură zi, peste 300 locuitori au participat la acţiunea de deszăpezire. In ziua următoare numărul participanţilor a crescut simţitor reuşindu-se ca în cîteva zile toate drumurile care leagă comuna Pielea de comunele vecine să fie deszăpezite şi redate circulaţiei. Printre cei care s-au evidenţiat sunt tovarăşii Dumitru Constantin, Turnică Dumitru, Geantă Dumitru, Petre F. Neacşu, Tănase Radu, Tudor Rădulescu, Anca Dumitru, Tudor Bîrleanu şi alţii. Asemenea frumoase realizări sunt şi în comunele vecine, unde acţiunea de deszăpezire se află în plină desfăşurare. DOBRIN I. MARIN corespondent voluntar Noi centre de desfacere a petrolului In vederea înlesnirii aprovizionării populaţiei cu petrol lampant, Ministerul Comerţului Interior a luat măsuri ca, începînd cu ziua de 27 februarie a. c„ vînzarea liberă a petrolului să se facă, în afară de staţiile de desfacere care vor funcţiona fără întrerupere ziua şi noaptea, şi în următoarele puncte: Raionul I. V. Stalin : B-dul Ilie Pintilie nr. 53 (în depozitul de materiale de construcţii); B-dul N. Titulescu nr. 16 (în depozitul de materiale de construcţii); Str. Dobrogeanu-Gherea nr. 16 (magazin metalo-chimic); Şoseaua Pipera (cooperativa „21 Decembrie”); Calea Dorobanţi nr. 102. Raionul 1 Mai : Piaţa Emilia Irza (magazin cu articole de menaj); Str. Eliade între Vii nr. 16 (depozit „Aprozar“); Str. Maica Domnului nr. 2; Şoseaua Armatei Sovietice nr. 187 (în depozitul de cherestea); B-dul Republicii (la capătul tramvaiului , în hanul „Afumaţi“). Raionul 23 August : Piaţa 21 Decembrie-Şoseaua Pantelimon nr. 153; Hala Obor; Şoseaua Pantelimon nr. 273; Balta Albă-B-dul Muncii nr. 136; Piaţa Muncii. Raionul Tudor Vladimirescu : Calea Dudeşti nr. 246 (magazin metalochimic); Calea Călăraşi nr. 295 (depozit materiale construcţii) ; Calea Dudeşti nr. 26 (magazin metalo chimic); B-dul Gh. Coşbuc nr. 5; Calea Moşilor nr. 33; Raionul Nicolae Bălcescu ; Şoseaua Giurgiului nr. 64; Şoseaua Giurgiului nr. 200; Calea Rahovei nr. 230; Calea Văcăreşti nr. 206; Fabrica de Chibrituri (colţ cu Viilor). Raionul V. I. Lenin : Şoseaua Măgurele nr. 119; Calea 13 Septembrie nr. 242 (depozit de cherestea); Prelungirea Ferentari nr. 2 (magazin metalochimic); Şoseaua Alexandriei nr. 35 (vis-avis depozit de cherestea). Raionul Gh. Gheorghiu-Dej : Str. Economu Cezărescu nr. 8 (magazin metalo-chimic); Prelungirea Giuleşti nr. 20; Şoseaua Crîngaşi nr. 51; B-dul Libertăţii nr. 6 Raionul Griviţa Roşie : Calea Griviţei nr. 488 (magazinul metalochimic); Şoseaua Chitilei nr. 71 (magazinul metalo-chimic); B-dul Bucureștii Noi nr. 90 (magazinul metalo-chimic) ,B-dul 1 Mai nr. 120 (magazinul metalo-chimic). ★ Aceste centre fac parte din primul lot de puncte de desfacere a petrolului lampant, organizate de Ministerul Comerțului Interior. V Lipsini înlăturate cu ajutorul Un corespondent voluntar din comuna Lehliu, raionul Lehliu, arătat într-o scrisoareadresată redacţiei ziarului nostru că brutăria care funcţionează în comună nu este aprovizionată la timp cu făină, iar calitatea plinii şi condiţiile de higiena în care se lucrează lasă mult de dorit. Forurile în drept care au fost sezisate de ziarul nostru de lipsurile existente la brutăria din comuna Lehliu ne răspund că în urma cercetărilor întreprinse pe teren au constatat că cele relatate de corespondent simt adevărate. Pentru lichidarea deficienţelor semnalate — se arată în adresa primită de redacţie —s-au luat măsurile necesare pentru o mai bună aprovizionare cu făină a brutăriei. De asemeni s-a instituit un control riguros în vederea îmbunătăţirii calităţii pâinii şi respectării higienei. Căminul cultural „Pavel Tcacenco“ din comuna Pantelimon —* arăta un corespondent voluntar din partea locului — are o slabă activitate. Directoarea căminului nu se preocupă în suficientă măsură de ridicarea nivelului cultural al muncitorilor şi al țăranilor muncitori din comună. Serile culturale şi audiţiile la radio în colectiv au devenit de la un timp inexistente. Organele în drept cărora ziarul nostru le-a adus la cunoştinţă deficienţele de la căminul cultural „Pavel Tcacenco“ ne informează că sezisarea corespondentului voluntar fiind întemeiată au luat măsurile necesare pentru ca activitatea căminului cultural să se desfăşoare în condiţiuni cât mai bune. In adresa de răspuns trimisă redacţiei noastre se arată că directoarea căminului cultural a fost înlocuită cu un tovarăş capabil a duce o muncă rodnică de culturalizare a muncitorilor şi a ţăranilor muncitori din comună. In prezent, se arată în continuarea notei, viaţa culturală la cămin se desfăşoară în condiţiuni bune. ★ Corespondentul nostru voluntar Metescu Gheorghe, muncitor la Atelierele C.F.R. Griviţa Roşie semnala într-una din scrisorile corespondenţilor voluntari trimise redacţiei că responsabilul pieţii Griviţa Roşie nu-şi face datoria in mod conştiincios. Corespondentul arăta că acest responsabil al pieţii, Pascu loan, nu se preocupă de buna organizare a desfacerii mărfurilor ceea ce dă loc la nemulţumiri în rîndul cumpărătorilor. Pascu Ioan — se arăta mai departe în scrisoare —■ se prezintă la serviciu în stare de ebrietate, insultă şi ameninţă pe cei care se încumetă să noteze în condica de sugestii şi reclamaţii părerile lor asupra felului cum se face deservirea clientelei în această piaţă. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului Griviţa Roşie — ca urmare a sezisării noastre — ne comunică că a luat măsurile necesare pentru o mai bună deservire a populaţiei în această piaţă, iar responsabilul Pascu loan, care intr-adevăr avea lipsurile ce erau arătate de corespondent, a fost schimbat din munca pe care o deţinea. ★ Intr-o corespondenţă trimisă pe adresa redacţiei noastre un corespondent voluntar din raionul Crevedia sezisa gravele abateri ale directorului şcolii elementare din comuna Crevedia Mare, Borangic Stanciu. Corespondentul informa ziarul că acest director pe lîngă faptul că protejează în şcoală pe fiii de chiaburi şi persecută pe copiii ţăranilor muncitori, mai are şi o serie de alte abateri. Aşa de pildă, arăta corespondentul, cu ocazia recensămîntului făcut în comună la bovine, ovine, porcine, etc. el nu a declarat animalele ce le poseda sustrăgîndu-se astfel de a preda statului cotele ce le datora pe anul 1953. Răspunzînd ziarului asupra sezisării venite dela corespondent, comitetul raional de partid Crevedia ne-a trimis o adresă prin care confirmă justeţea cazului semnalat de corespondent şi arată măsurile luate. Pentru sustragerea făcută cu ocazia recensămîntului directorul Borangic Stanciu a fost sancţionat conform legii, iar pentru comportarea nejustă aplicată în şcoală faţă de copiii țăranilor muncitori a FG înlocuit din funcția de director. Pa& 3 « Desfăşurarea rundei al II-a a celui de al IV-lea Turneu internaţional de şah al R.P.R. Cel de al IV-lea Turneu internaţional de şah al R.P.R., care s-a deschis la 24 fabruarie în Capitală, a continuat ieri cu desfăşurarea rundei a II-a. Tînărul maestru sovietic Korcunoi a jucat într-un stil strălucit partida cu maestrul român »St. Szabó. Sacrificînd două piese petru un turn, Korcinoi a obţinut un atac foarte puternic, care l-a silit pe Szabó să cedeze la mutarea 30. Spectatorii au urmărit cu mult interes partida dintre maestrul sovietic Furman şi tînărul nostru reprezentant Ciocîltea. S-a jucat apărarea indiana regelui. Deşi avea negrele, Ciocîltea a obţinut avantaj încă de la începutul partidei. In jocul de mijloc, el a manevrat cu îndemînare şi piesele sate au exercitat o puternică presiune asupra albului. Partida s-a întrerupt într-o poziţie cu serioase şanse de cîştig pentru Ciocîltea. In partida cu Troianescu, maestrul sovietic Holmov a dat dovadă de mai multă iniţiativă şi a reuşit să cîştige un pion. In continuare, Troianescu a fost nevoit să cedeze calitatea şi la mutarea 45 s-a recunoscut învins. Surpriza rundei a produs-o maestrul maghiar Kluger, care într-o frumoasă partidă poziţională l-a învins pe marele maestru suedez Stahlberg, după 33 de mutări. După o desfăşurare calmă, partida Filip (R. Cehoslovacă) — O’Kelly (Belgia) s-a terminat remiză. Jucînd riscant la atac, Voiculescu a comis o serie de inexactităţi şi în cele din urmă a fost nevoit să cedeze în faţa campionului R.P. Ungare, Sándor. Restul partidelor s-au întrerupt. Bălănel se află în poziţie inferioară la Nejmetdinov (U.R.S.S.). Partida Paoli (Italia) - Pachman (R. Cehoslovacă) s-a întrerupt într-o poziţie complicată în care şahistul cehoslovac are calitatea pentru pion. Campionul polonez Sliwa are avantaj la întrerupere în partida dl Wade (Noua Zeelandă). Astăzi, se joacă partidele întrerupte din primele două runde. (Agerpres). ŞTIRI SPORTIVE . Campionului divizionar masculin de baschet începe astăzi în Capitală. In sala de sporturi „Dinamo", cu începere de la ora 14,30, se vor disputa primele două meciuri din etapa I-a a competiţiei. Jocurile de astăzi din Capitală se vor disputa după următorul program: ora 18,30 Locomotiva Bucureşti—Ştiinţa Iaşi, ora 20 Progresul Bucureşti—Flamura Roşie Cluj. Astă-Seară, cu începere de la ora 18, sala de festivităţi a uzinelor 23 August va găzdui a doua reuniune de box din cadrul fazei a II-a a concursului republican de calificare. Programul cuprinde 7 întîlniri în care vor evolua boxeri de la Flamura Roşie, Metalul 23 August, Spartac Alimentaţie Publică, Flacăra şi alte colective sportive. n Joi la amiază , a părăsit Capitala, ple-* cînd în R. Cehoslovacă, lotul reprezentativ de tenis de masă al R.P.R. (băieţi şi fete), care va susţine o serie de întîlniri prieteneşti cu jucătorii cehoslovaci. După turneul care-l va întreprinde în R. Cehoslovacă, jucătorii romîni vor pleca în R. P. Ungară, unde se vor întîlni cu cei mai buni jucători şi jucătoare maghiare. Lotul jucătorilor de tenis de masă cuprinde pe maestra emerită a sportului Angelica Rozeanu, T. Reiter, M. Gantner, P. Pesch, Ella Zeller, M. Popescu și Geta Strugaru. La 26 februarie a început la Stockholm campionatul mondial de hochei pe gheață la care participă printre altele echipele U.R.S.S., R. Cehoslovace, Finlandei, Canadei, Elveţiei şi Suediei. In primul joc al competiţiei s-au Intîlnit echipele selecţionate ale R. Cehoslovace şi Elveţiei. Jucînd admirabil, hochestii cehoslovaci au repurtat victoria cu scorul de 7-1 (3-1; 1-0; 3-0). NJ PENTRU BUNA DESERVIRE A CONSUMATORILOR Zilele trecute a avut loc in sala de festivităţi a sfatului popular al raionului Stalin consfătuirea organizată de către secţia comercială a acestui raion, cu lucrătorii din comerţ ai întreprinderii O.C.L. Produse industriale Nr. 2, raioanele Stalin—Griviţa Roşie. In cadrul acestei consfătuiri tovarăşul Hergopol Gheorghe, şeful secţiei comerciale a raionului Stalin a prezentat referatul cuprinzînd aspecte din munca întreprinderii O.C.L Produse Industriale Nr. 2. Printre altele tovarăşul Hergopol a arătat succesele obţinute în cadrul acestei întreprinderi. Exemple demne de urmat — a arătat vorbitorul — au dat brigăzile de bună deservire de la unitatea Nr. 142 din Calea Griviţei conduse de brigadierii: Tudor Stan, Niţă Ilie şi Bucur Niculina care în ur- ma aplicării metodelor sovietice Korovkin şi Parhomenko reuşesc să depăşească planul zilnic, în medie cu 25 pînă la 50 la sută. De asemenea brigăzile de bună deservire de la unităţile din Calea Victoriei Nr. 81, Griviţei 153—179 au obţinut însemnate succese în muncă. Totuşi, a continuat tovarăşul Hergopol, prin constatările făcute pe teren de aparatul secţiei comerciale raionale au fost observate“şi o serie de lipsuri. Aşa de pildă brigăzile de la unităţile din calea Victoriei 33, N. Bălcescu 10, şi Calea Griviţei 88, ai căror responsabili sunt tovarăşii Herzon Samuel, Sinişteanu Georgeta şi I. Constantinescu nu lucrează după un plan de muncă. Lucrătorii acestor unităţi nu se îngrijesc de aprovizionarea la timp a raioanelor respective ale magazinelor, nu-şi organizează locul de muncă, ceea ce face ca de multe ori să ţiu-şi realizeze planul. Luînd cuvintul la discuţii, tovarăşul Litman Avram, responsabilul unităţii de arti-'cole de metal din comuna Băneasa a arătat că atît secţia comercială a raionului cit şi conducerea întreprinderii O.C.L. Produse Industriale Nr. 2 nu se ocupă in suficientă măsură de crearea a cut mai bune condiţii de desfacere a produselor industriale. Tovarăşul Alterescu Nadler de la unitatea 184 din Calea Griviţei a criticat de asemenea conducerea întreprinderii şi secţia comercială care nu se îngrijesc de aprovizionarea unor magazine la timp cu mărfurile necesare. Tovarăşul Lerner Avram de la unitatea 153 din Calea Griviţei, s-a angajat in numele colectivului de lucrători, să nu precupeţească nici un efort pentru a face din unitatea lor o unitate fruntaşă. In încheierea consfătuirii a vorbit tovarăşul Niţescu Dumitru directorul întreprinderii O.C.L. Produse Industriale Nr. 2 care a recunoscut lipsurile sezisate la adresa conducerii întreprinderii, angajîndu-se în numele colectivului de conducere de a da mai mult sprijin unităților de desfacere a procuselor industriale ale întreprinderii. Totodată va lupta şi mai mult pentru extinderea metodelor sovietice Korovkin şi Parhomenko, mobilizînd pe toţi lucrătorii din această întreprindere pentru întărirea şi dezvoltarea comerţului socialist. GH. MARCU corespondent voluntar