Viaţa Capitalei, februarie 1954 (Anul 4, nr. 1455-1477)

1954-02-27 / nr. 1476

Bfc Organizaţiile de partid, cadrele noastre de conducere trebuie să facă faţă unor cerinţe din ce în ce mai mari, ţinînd seama de problemele complexe pe care le ridică lupta pentru îndeplinirea hotărîrilor plenarei lăr­gite a C.C. al P.M.R. din 19—20 august 1953. Continua îmbunătăţire a activităţii or­ganelor şi organizaţiilor de partid este una din principalele condiţii pentru înfăptuirea programului de măsuri economice adoptat de partid, program care are ca obiectiv ri­dicarea nivelului de trai material şi cultu­ral al celor ce muncesc. Conferinţa de partid a organizaţiei raio­nale „V. I. Lenin“ care a avut loc recent, ar dovedit hotărîrea fermă a organizaţiilor de bază de a ridica munca de partid pe o treaptă mai înaltă, spre a putea contribui cu succes la traducerea în viaţă a politicii partidului, l­a obţinerea de noi realizări pe tărîmul economiei şi culturii. Scoţînd în evidenţă succesele importante obţinute de colectivele întreprinderilor şi ale instituţiilor de în­văţămînt superior, de ştiin­ţă şi de artă, sub conducerea organizaţiilor de partid, darea de seamă şi în deosebi discuţiile delegaţilor la conferinţă, au ară­tat că pentru buna desfăşurare a muncii politice şi organizatorice de partid mai sunt încă multe de făcut. Participanţii la con­ferinţă au criticat pe bună dreptate lipsu­rile serioase existente în munca de condu­cere a vechiului comitet raional de partid. O conducere concretă, bine orientată şi calificată, înseamnă a şti să concentrezi atenţia organizaţiilor de partid asupra prin­cipalelor probleme ale muncii, a studia din toate punctele de vedere economia întreprin­derilor, activitatea instituţiilor, munca prac­tică a organizaţiilor de partid, a organelor locale al­e puterii de stat şi a celorlalte or­ganizaţii de masă. Uriaşa experienţă a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice şi experienţa partidu­lui nostru, ne învaţă că o conducere justă se întemeiază pe o bună organizare a con­trolului executării hotărîrilor și directivelor organelor superioare de partid și a proprii­lor hotărîri. Lipsa controlului executării duce la birocratism, la slăbirea simțului de răs­pundere faț­ă de îndeplinirea sarcinilor, la slăbirea disciplinei de partid și de stat. Comitetul raional de partid ,,Lenin” s-­a lăsat însă prins în treburile curente, pierzînd de multe ori din vedere ceea ce este esenţial şi hotărîtor în muncă. Desigur, munca politică şi organizatorică desfăşurată de organizaţiile de bază, îndru­mate de comitetul raional de partid, a con­tribuit ca numeroase întreprinderi să înde­plinească planul de producție pe anul 1953. Dezbătînd hotărîrile plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din august 1953, adunarea acti­vului comitetului raional de partid a ana­lizat măsurile ce trebuiesc luate pentru dezvoltarea producţiei bunurilor de larg consum, lărgirea sortimentelor, reducerea preţului de cost, etc., prin descoperirea şi folosirea la maximum a rezervelor In­terne. In urma aplicării acestor măsuri, în­treprinderi ca „Tînăra Gardă“, „Viitorul“, „I.C.A.R.“ şi altele, au produs peste plan bunuri de târg consum (articole de trico­taje, încălţăminte, produse alimentare, ar­ticole de menaj, carton asfaltat, etc.) în valoare de aproape 13 milioane lei. Cu toate acestea, alături de întreprinde­rile fruntaşe sunt însă multe întreprinderi care n-au reuşit să-şi îndeplinesacă planul la­­toţi Indicii. Unele întreprinderi ca „Uzi­nele Chimice Române” şi „Steagul Roşu" n-au acordat atenţia cuvenită calităţii pro­duselor, iar altele nu şi-au îndeplinit planul pe sortimente. Aceste lipsuri se datoresc în mare mă­sură faptului că conducerile administrative ale unor întreprinderi nu s au preocupat su­fcient de organizarea mai bună a pro­cesului de producţie, iar organizaţiile de bază n-au exercitat un control concret asupra­­administraţiei, n-au îmbunătăţit conducerea politică a întrecerii socialiste şi n-au intensificat munca politică de masă pen­tru întărirea disciplinei şi a răspunderii per­sonale în muncă, pentru combaterea manifes­tărilor de autoliniştire şi de lipsă de vigilenţă. Aşa cum a reieşit din lucrările conferin­ţei, comitetul raional de partid a controlat slab felul cum se îndeplinesc hotărîrile organelor­­conducătoare de partid şi chiar ŞTEFAN CRUCERU Secretar al Comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. propriile sale hotărîri, şi n-a organizat mai concret îndeplinirea sarcinilor ce reve­neau organizaţiilor de bază în ce priveşte des­coperirea şi folosirea rezervelor interne, răs­­pîndirea metodelor avansate de lucru, condu­cerea învăţămîntului de partid, primirea de candidaţi şi noi membri de partid, etc. Semnificative sunt faptele relatate de tov. Anton Gheorghe, delegat la conferinţă, ţe­­sătoria „Ilfov“ este o întreprindere care de mult timp nu şi-a îndeplinit sarcinile de producţie. In planurile de muncă ale co­mitetului raional de partid s-a prevăzut de mai multe ori sarcina ca biroul comi­tetului raional să analizeze sub toate as­pectele activitatea acestei întreprinderi. S-a hotărît, de asemenea, constituirea unui colec­tiv de activişti de partid, care să studieze situaţia pe teren. Hotărîrea era bună, dar n-a fost pusă în practică. Comi­tetul raional n-a putut astfel cunoaşte temeinic situaţia de la ţesătoria „Ilfov”, în timp ce lipsurile persistau în această întreprindere, cauzele lor nu erau limpe­zite, iar măsuri de îndreptare n-au fost luate. Comitetul raional de partid şi-a pro­pus de asemenea de două ori, în ultimele trimestre, să analizeze muncă de primire de candidaţi în partid. Hotărîrea luată n-a fost însă tradusă în fapt. Nu este deci de mirare că se constată întîrzieri în rezol­varea cererilor de primire în partid şi în confirmarea candidaţilor, că se constată lipsuri în educarea candidaţilor şi întîr­zieri în primirea în rîndurile membrilor de partid a candidaţilor al căror stagiu s-a împlinit. Neîndeplinirea acestor hotărîri se datoreşte în bună măsură şi tov. Anton Gheorghe care pînă nu de mult a fost secretar al acestui comitet raional. Delegatul Sterian Alexandru de la Mi­nisterul construcţiilor şi industriei materiale­lor de construcţii a arătat de asemenea că măsurile luate de comitetul raional de partid în ce priveşte organizarea şi desfăşurarea agi­taţiei politice de masă n-au fost aplicate pînă la capăt. Biroul comitetului raional a ţinut nu­meroase şedinţe, a discutat diferite pro­bleme ale muncii de partid, cum ar fi de pildă metodele de muncă folosite de secţia de propagandă şi agitaţie, sau rezolvarea sezisărilor oamenilor muncii de către comi­tetul executiv al­­sfatului popular raional, s-au adoptat multe hotărîri, dar biroul nu a controlat îndeaproape dacă aceste hotă­rîri sînt îndeplinite şi cum sînt ele înde­plinite. Nu numărul de hotărîri luate este esenţial pentru îmbunătăţirea muncii, esenţial este controlul asupra îndeplinirii hotărîrilor. Cea mai bună intenţie, orice hotărîre, oricît de bine chibzuită ar fi ea, nu-şi poate atinge scopul dacă nu este întărită de o muncă practică, perseverentă. Munca de partid este o muncă vie, crea­toare, care nu admite formalismul. Or, în practica comitetului raional de partid „Lenin“ s-au constatat destule elemente de formalism în rezolvarea problemelor mai importante. Pentru a îmbunătăţi activitatea organiza­ţiilor de bază, a tuturor întreprinderilor şi in­stituţiilor, este necesar să fie întărită răspun­derea personală a conducătorilor pentru con­trolul îndeplinirii hotărîrilor partidului şi gu­vernului, este necesar ca în fruntea acţiunii de control să fie înşişi conducătorii. Impor­tant este faptul că un control eficace al înde­plinirii sarcinilor nu poate fi înfăptuit din bi­rou şi numai după diferite rapoarte şi infor­mări, care adesea sunt formale, ci în primul rînd controlul trebuie făcut pe teren, la locul de muncă. Unii delegaţi la conferinţă au adus critici tov. Dineseu life, primul-secretar al comite­tului raional, tov. Marin Vasile şi Cogălni­­ceanu Aristita, secretari ai comitetului raio­nal, care adeseori se rezumau numai la a cere informări dar nu se deplasau pe teren, pentru a exercita un control sistematic, pentru a studia cum sunt îndeplinite sarcinile, metodele folosite, rezultatele obţinute, astfel ca pe baz­a cunoaşterii temeinice a realităţii, să dea îndrumări pentru îmbunătăţirea muncii. „Lenin“ Numai un control viu, o cunoaştere temei­nică a lucrurilor poate da posibilitate comite­tului raional să observe şi să înlăture la timp lipsurile, împiedicînd ca ele să se transforme în greşeli mari şi în acelaşi timp ajută comite­tului raional să generalizeze experienţa va­loroasă şi să influenţeze activ munca organi­zaţiilor de bază. Un loc însemnat în dezbaterile conferinţei l-a ocupat activitatea instituţiilor de învăţă­­m­înt superior şi a Institutelor de cercetări ştiinţifice. Din darea de seamă şi din discuţiile dele­gaţilor organizaţiilor de bază din aceste in­stituţii, a reieşit că realizările în activitatea didactică şi ştiinţifică puteau fi mai mari, dacă ar fi existat un control adine din partea comitetului raional. Tov. Avram Bunaciu, rectorul Universităţii „C. I. Partion“, delegat la conferinţă, a vor­bit despre munca intensă ce se desfăşoară în facultăţi, pentru a creşte noi cadre de cerce­tători , biologi, geologi, fizicieni, matematici­eni, etc., cadre care să contribuie la dezvol­tarea mai departe a ştiinţei, la dezvoltarea continuă a economiei naţionale, pentru îm­­­­bunătăţirea nivelului de viaţă şi cultură al celor ce muncesc. Delegatul Şuţeanu Emil, de la Facultatea de medicină veterinară, a arătat rolul acestei fa­cultăţi, precum şi al Institutului de cercetări zootehnice în pregăt­irea cadrelor necesare dezvoltării sectorului zootehnic, deci în înde­plinirea unor importante sarcini trasate de partid. Delegaţii care au analizat activitatea din instituţiile de învăţămînt superior şi din institutele de cercetări ştiinţifice, au criticat comitetul, raional pentru faptul că n-a acordat atenţia cuvenită activităţii di­dactice şi ştiinţifice. Organizaţiile de bază din aceste instituţii n-au primit ajutorul ne­cesar pentru a-şi îndeplini sarcinile. Comite­tul raional de partid n-a căutat să cunoască în profunzime viaţa Instituţiilor de învăţă­­mint superior şi de ştiinţă şi nici să pregă­tească activişti competenţi să îndrumeze mun­ca organizaţiilor de bază din aceste instituţii Activiştii comitetului raional de partid se li­mitau doar la transmiterea unor comunicări şi mergeau în instituţii numai cu prilejul unor evenimente deosebite. In felul acesta, probleme importante ca: studiul marxist-leninist al intelectualilor, în­drumarea miilor de studenţi, combaterea ma­nifestărilor ideologiei burgheze în activitatea ştiinţifică şi didactică n-au putut fi rezolvate în bune condiţiuni. Lipsuri mari au existat şi în munca unor activişti ai comitetului raional U.T.M. care au folosit metode nejuste, de co­mandă. Iată, prin urmare, consecinţe ale ne­­exercitării unui control concret şi permanent de către, comitetul raional de partid. Din lucrările conferinţei a reieşit cu putere că succesele muncii depind în ultimă instanţă de cadre, de priceperea lor de a mobiliza şi organiza masele, de priceperea lor de a tra­duce în viaţă hotărîrile partidului şi guver­nului. Hotărîrile pot fi îndeplinite în bune condiţiuni, numai dacă pe teren există orga­nizatori capabili. Pe bună dreptate delegaţii la conferinţă au cerut noului comitet raional de partid să se ocupe îndeaproape de califica­rea activiştilor săi, de pregătirea temeinică a birourilor organizaţiilor de bază. Controlul îndeplinirii hotărîrilor este strîns legat de munca de alegere, creştere şi edu­care a cadrelor. Controlul contribuie la pro­movarea în muncă a unor oameni înaintaţi, capabili, care privesc traducerea în viaţă a hotărîrilor partidului şi guvernului nu ca o simplă sarcină, ci ca o datorie de onoare a lor faţă de partid şi popor. Controlul îndeplinirii hotărîrilor este una din cele mai importante metode de conducere de partid, îmbunătăţind zi de zi controlul exe­cutării, ca şi întreaga muncă de partid, vom obţine ridicarea nivelului muncii organizaţiilor de partid pentru înfăptuirea hotărîrilor partidului şi guvernului. Conferinţa de partid a raionului „Lenin“ a constituit o şcoală de educare a cadrelor de partid. Dezbaterile au avut darul să arate participanţilor la conferinţă roadele activităţii organizaţiilor de partid, dar în acelaşi timp i-a ajutat să cunoască neajunsurile în muncă şi i-a mobilizat să lupte cu perseverenţă pen­tru înlăturarea lipsurilor din munca de partid, pentru obţinerea de noi realizări în domeniul construcţiei economice şi culturale, pentru îmbunătăţirea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. VIAŢA DE PARTID CONTROLUL ÎNDEPLINIRII HOTĂRÎRILOR — UNA DIN CELE MAI IMPORTANTE METODE ALE CONDUCERII DE PARTID Conferinţa de partid a raionului VIATA capitalei Traduceri apărute in editura C. C. S. Una din principalele forme ale ajutorului complex pe ca­re oamenii muncii din ţiara noastră îl primesc din partea Marii Ţări a Socialismului victorios în lupta lor pentru construirea bazei economice a socialismului, o constitue fără îndoială cartea sovietică, prin intermediul căreia li se împărtăşeşte din preţioasa şi rodnica experienţă a constructo­rilor comunismului. Mergînd consecvent pe linia răspîn­­dirii largi a metodelor înaintate de mun­că sovietice, Editura Consiliului Central al Sindicatelor a publicat în ultimul timp o serie de traduceri din limba rusă menite să aducă o serioasă contribuţie în vederea creşterii nv­­velului tehnic al oamenilor muncii şi a senti­mentului de răspundere faţă de rolul activ pe care ei îl au în făurirea unei vieţi noi. Astfel, în broşura intitulată „Pe magistrale de oţel” mecanicul de locomotivă V. Blaje­­nov din depoul staţiei de triaj Moscova, lau­reat al Premiului Stalin pentru merite deose­bite pe tărîmul transporturilor pe căile fe­rate, ne face cunoscute metodele noi de lu­cru folosite de ei, metode care au contribuit la ridicarea transportului feroviar sovietic la un înalt nivel tehnic. Astăzi când ritmul ver­tiginos de dezvoltare a economiei naţionale a R.P.R. şi îndeosebi acela al construcţiilor de pe şantierele socialismului, ridică problema accelerării transporturilor, mrecanicilor de pe locomotive Ie revine sarcina cea mai impor­tantă în această direcţie.. Ei vor învăţa din broşura lui Blajenov că intrat printr-o mun­că temeinică, prin cunoaştere­, precisă a me­canismului locomotivei, descoperind şi folo­sind cele mai mici resurse interne şi introducînd noi metode de lucru, ei, vor putea să rezolve această problemă. Deosebit de interesant este şi repor­tajul lui F. Kuzneţov „Colaborarea crea­toare" în care ni se prezintă aspecte din activitatea Institutului de Cercetări Ştiin­ţifice în domeniul electrotehnicii din Lenin­grad. Una dintre metodele de bază ale cer­cetărilor ştiinţifice ale acestui Institut constă în colaborarea lui creatoare cu uzi­ne­­le. Din rândurile reportajului s desprinde ca un adevăr de netăgăduit învăţătura că, nu­mai datorită colaborării strînse între oame­nii de ştiinţă şi oamenii muncii, ştiinţa poate progresa cu paşi mari. Şi, rezultă în mod evident, că numai studiind cu atenţie propu­nerile şi sugestiile oamenilor muncii, colabo­­rînd strîns cu el pentru punerea în practică a descoperirilor teoretice, unind laboratorul cu uzina, tînăra noastră tehnică va putea avea o bază temeinică. De cea mai mare importanţă pentru reali­zarea sarcinilor de producţie ale întreprinde­rii este desigur şi munca politică de masă în producţie. Despre acest lucru ne putem da seama în articolele scrise de diferiţi activişti sindicali, de inginerul şef şi de unii membri ai personalului de conducere a­ noii uzine de ţevi din Pe­rvom­alsc şi strânse în cartea de­numită „Experienţa noastră în munca de masă în producţie”. Invăţînd din experienţa acestei uzine sovietice activiştii sindicali şi conducătorii întreprinderilor din ţara noas­tră vor reuşi ca să transforme munca de masă în producţie, într'o puternică pîrghie care să contribuie la ridicarea productivităţii muncii, a folosirii rezervelor interne, a pro­gresului tehnic şi a nivelului gospodăriei chibzuite a întreprinderii. Editura C.C.S. a publicat lucrarea „Ade­văratul chip al liderilor sindicatelor gal­bene” de scriitorii sovietici B. Mihailov şi T. Remizov. Smulgând măştile de pe chipu­rile ipocriţilor conducători ai Federaţiei A­­mericane a Muncii şi ai Congresului Sindicate­lor Industriale, autorii li prezintă în adevărata lumină a activităţii lor de agenţi ai burghe­ziei, stipendiaţi de monopolurile americane. Specialişti în spargerea unităţii clasei mun­citoare, sprijinitori făţişi ai fascismului ame­rican, jandarmii sindicali de teapa lui Green, Meany, Carrey, Murray etc., duşmani înrăiţi ai păcii şi ai clasei muncitoare, provoacă prin activitatea lor desgustul şi mînia ori­cărui om cinstit. Constituind o armă de preţ în acţiunea de demascare a sindicate­lor galbene americane, lucrarea celor doi scriitori sovietici va fi de un real folos în munca activiştilor noştri sindicali. Traducerile din limba rusă cu caracter lite­rar apărute în această perioadă în Editura C.C.S. oglindesc şi ele, aspecte din viaţa oa­menilor sovietici, legate direct de opera de construire a comunismului. Astfel, în romanul Elenei Baterli „Furca de bronz” sunt înfăţişate realizările oamenilor muncii din Industria construcţiilor de maşini. O temă similară tratează şi nuvela lui Bo­ris Zuhavin „Lucrul cel mai preţios” în care într-un stil simplu şi atrăgător autorul reu­şeşte să redea trăsăturile caracteristice ale omului nou, sovietic, pentru care uzina, locul său de muncă, reprezintă însăşi viaţa, care este convins că numai muncind mereu mai bine îşi poate rostui o viaţă mai fericită. Uzi­na de scule, în care vine să lucreze la puţin timp după sfârşitul Marelui Război pentru Apărarea Patriei comunistul Lavr­entiev, este ca atîteia altele de pe întinsul Ţării Sovietice,o şcoală a vieţii noi, în care cu ajutorul per­manent a! partidului oamenii învaţă, se călesc­­şi-şi formează caractere alese. Atît romanul „Furca de bronz", cât şi nuvela „Lucrul cel mai preţios“ împărtăşesc din expe­rienţa bogată de muncă a oamenilor sovie­tici, servind ca exemple luminoase şi deosebit de instructive pentru constructorii l­cialismului din ţara noastră. Deosebit de interesant, mai ales pentru oamenii muncii care lucrează în comerţul de stat, este roma­nul lui N. Volcov „Cauza noastră“. Urmărind viaţa unei tinere fete, Lena Baicova, care din femeie de service, prin excepţionala sa voin­ţă, reuşeşte să devină directoarea unui mare magazin universal, premiat pe ţară în între­cerea socialistă, romanul ne înfăţişează as­pecte caracteristice ale muncii din comerţul sovietic Trebuie remarcată grija pe care Consiliul Central al Sindicatelor,­­prin editura sa, o a­­cordă traducerii lucrărilor sovietice din di­verse sectoare de activitate,­­contribuind ast­fel la popularizarea metodelor înaintate de muncă şi a experienţei oamenilor sovietici, AL. DRAGOMIRESCU I C­ursuri Bibliotecarii săteşti au un rol deose­bit în opera de culturalizare a ţărani­lor muncitori. Secţiunea culturală a­­sfatului popular al regiunii Bucureşti acordă de­ a­­ceea o deosebită atenţie ridicării calificării profesionale a bibliotecarilor săteşti. Intre 17 ianuarie şi 17 februarie, prin grija secţiunii culturale s-a organizat un curs spe­cial pentru bibliotecarii săteşti din regiunea Bucureşti. Cursul s-a ţinut la biblioteca­­ raională din oraşul Roşiorii de­ Vede, participînd la prima serie 47 de bibliotecari. Lecţiile­ predate de un colectiv de lectori bine pregătiţi au fost bogat exemplifi­cate şi urmate de seminarii. In fie­care dimineaţă s-au citit şi discutat arti­colele mai importante din „Călăuza bibliote­carului“,­ precum Şi articole din ziare. Elevii au întocmit Şi referate asupra materialelor din „Călăuza bibliotecarului“; în aceste re­ferate cursanţii au căutat să evidenţieze me­todele de lucru pe care le folosesc în biblio­tecile pe care le conduc. Totodată, au fost­ organizate mai multe seri literare, în cadrul cărora au fost prezentaţi unii din scriitorii noştri clasici — Eminescu, Caragiale, Creangă, şi alţii; a avut loc de asemenea Şi o consfătuire asupra lucrării „Nopţile din iunie“ de Petru Dumitriu. * Pentru nevoile de studiu ale cursanţilor Şi pentru lucrările practice, conducerea biblio­tecii centrale raionale Roşiori a pregătit din vreme o bibliotecă mobilă. Tot pentru a îm­bogăţi cunoştinţele elevilor, biblioteca raio­nală Roşiori a cumpărat între 17 ianuarie — 17 februarie, toate cărţile prevăzute pe trimestrul I al anului în curs, operaţiile de înregistrare, inventariere, clasificare etc. fiind săteşti făcute de cursanţi, sub supravegherea lec­torilor. Lecţiile predate şi lucrările practice au fost urmărite cu cel mai viu interes de biblio­tecarii săteşti participanţi. Cu bucurie, mulţi din ei, ca de pildă Tingh­e Ecaterina, Ursan Elena, Niculescu Sabina, Baron Marieta şi Tudor Constantin de la bibliotecile săteşti din comunele Sudiţi, Ogrezeni, Zîmbreasca, Gălăteni şi Salcia, s-au văzut evidenţiaţi la gazeta de perete; la fel, grupa tov. Mih­ai Gherghina a fost evidenţiată la gazeta de perete pentru că a avut cele mai puţine lip­suri în organizarea fondului de cărţi, ia pentru bunele rezultate la examenul,ce a în­cheiat cursul, bibliotecarii Marin D. Marin, din comuna Ghimpaţi, Bîrsănescu Victorii­ din comuna Vasilati, Mihai Gherghina, din comuna Snagov, Mula Florica din Dichi­seni Şi alţii au fost premiaţi, c­u bibliotecari­i Luna prieteniei franco-romîne in Franţa Asociaţia Franţa-Romînia a organizat în în­treaga Franţă, între 15 decembrie 1953 şi 15 ianuarie 1954, Luna prieteniei franco-romîne. Cu acest prilej, numeroşi oameni ai muncii din ţara noastră au trimis scrisori de salut unor oameni ai muncii francezi. De curînd ei au primit răspunsuri de la prietenii lor din Franţa. „Am putut să cunosc prietenia pe care mun­citorii români o au pentru toţi muncitorii din lume — scrie Raymond Bougaerts, muncitoru­lui român Grigore Chiş de la uzinele „Steagul Roşu" din Oraşul Stalin. Eu păstrez o amin­tire de neuitat, orelor pline de fericire şi de sinceră prietenie din timpul şederii mele la Bucureşti. Fii sigur că această prietenie este împărtăşită de oamenii muncii din Franţa. Manifestările de prietenie franco-romîne se văd acum pretutindeni în Franţa. Astfel, Ex­poziţia de artă populară romînă care a fost prezentată la Paris va fi transportată şi la Lyon. Tinerii francezi care au luat parte la Festivalul de la Bucureşti organizează cu „Corala din Paris” concerte în diferite oraşe din provincie. In scrisoarea pe care metalurgistul Julien Roger o adresează muncitorului Marin Coman, de la uzinele „Mao Tze-dun” din Bucureşti se scrie: „Anul trecut am fost la Festivalul de la Bucureşti. Am văzut atunci ce progrese s-au realizat în cîţiva ani de democraţie populară în ţara voastră. Am văzut şi „Ex­poziţia economică a R.P.R.”. E o expoziţie care te face să cunoşti Romînia de astăzi. Prin presa democratică am aflat de curînd de măsurile luate de guvernul român pentru îmbunătăţirea continuă a vieţii voastre. Voi aveţi asigurat dreptul la muncă. Eu însă am fost concediat dintr-o uzină în iunie anul tre­cut din cauza activităţii mele sindicale. In semn de protest tovarăşii mei au încetat lu­­cruri timp de o zi şi jumătate. Muncitorii me­­talurgişti luptă cu curaj pentru libertatea muncii şi pentru libertatea opiniei”. Soţia muncitorului René Carpels, Yvette, într-o scrisoare adresată soţiei muncitorului Constantin Stroe îşi exprimă dorinţa ca ea să-i scrie despre femeile române, despre via­ţa lor, despre activitatea lor. Adresîndu-se unui confrate din ţara v­oastră, învăţătorul J. Suret-Canale înfăţişează acti­vitatea pe care o duc numeroşi învăţători din Franţa pentru a face cunoscute realizările poporului român. (Agerpres) fii­os filme în premieri in Capitala In curînd, cinematografele bucureştene vor prezenta noi filme în premieră, realizate de cineaştii de peste hotare. Spectatorii care au urmărit în săptămînile trecute cîteva scene din filmul „Un pichet în munţi“, vor putea să vizioneze în între­gime această minunată realizare cinemato­grafică, o producţie in culori a studioului „Massfilm“, inspirată din viaţa grănicerilor sovietici. Un alt film sovietic care va rula în Capitală este „Nunta cu zestre“ a cărui te­mă vorbeşte despre viaţa unui colhoz. Deosebit de filmele sovietice, care se bu­cură de o mare popularizare în ţara noas­tră, cinematografele din Bucureşti vor mai prezenta într-o perioadă apropiată filme ale cineaştilor cehi, maghiari, austriaci şi ita­­­lieni. Din R. Cehoslovacă a sosit în ţara noastră filmul „Femeia are cuvintul“, o co­medie care tratează problema egalităţii in drepturi a femeii cu bărbatul. Una dintre ultimele realizări ale studiourilor maghiare care va putea fi vizionată la Bucureşti este filmul „Lupta pentru viaţă“ care înfăţişează pe marele om de ştiinţă, doctorul Semmel­­weiss. După vizionarea filmului „Fiica regimen­tului“, ale cărui imagini artistice au fost minunat întregite de muzica compozitorului Donizetti, cinematografele noastre vor pre­zenta un nou film austriac de acest gen, filmul în culori „Schubert“, care înfăţişează viaţa şi opera cunoscutului compozitor Franz Schubert De asemenea, în curînd va apare pe ecran filmul italian „Suspine pe stradă“, care, la fel ca filmul „Nu-i pace sub măs­lini“ evocă viaţa de mizerie, sărăcia şi şo­majul trăite astăzi de poporul italian. Odată cu aceste noi spectacole cinemato­grafice va fi reluat filmul sovietic „Balada Siberiei“ care a rulat perntru prima dată în ţara noastră în anul 1948. (Agerpres) MUNCĂ AVINTATĂ PENTRU DESZĂPEZIRE IN REGIUNEA BUCUREŞTI RAC­ARI. — Pentru înlăturarea urmărilor viscolului, comandamentul raional de desză­pezire şi comandamentele comunale au luat măsuri din vreme pentru deszăpezirea şo­selelor şi drumurilor de acces spre reşedinţa raională. Muncind cu eforturi sporite, numeroase echipe formate din muncitori, colectivişti şi ţărani muncitori, au reuşit să deszăpe­zească drumurile dintre comunele Târtă­­şeşti, Bîldana, Gheorghieni şi Răcari pe o distanţă de peste 20 km. La această acţiune au participat un număr de 2.500 cetăţeni. Lucrările de deszăpezire continuă să se desfăşoare cu intensitate şi în celelalte comune şi sate din cuprinsul raionului nostru, restabilindu-se astfel cir­culaţia spre centrele de aprovizionare. In această acţiune patriotică se renfarşă coiftuniştii şi deputaţii Grigore Constantin, Turturică Ion, Marin Ion şi alţii. RADUCANU ŞTEFAN corespondent voluntar ALEXANDRIA. — Pentru înlăturarea ur­mărilor viscolului, ţăranii muncitori din co­muna Pielea, au trecut de îndată la desză­pezirea şoselei raionale şi a drumurilor de acces spre comună. Numai într-o singură zi, peste 300 locui­tori au participat la acţiunea de deszăpezire. In ziua următoare numărul participanţilor a crescut simţitor reuşindu-se ca în cîteva zile toate drumurile care leagă comuna Pie­lea de comunele vecine să fie deszăpezite şi redate circulaţiei. Printre cei care s-au evidenţiat sunt­ to­varăşii Dumitru Constantin, Turnică Dumi­tru, Geantă Dumitru, Petre F. Neacşu, Tă­­nase Radu, Tudor Rădulescu, Anca Dumi­tru, Tudor Bîrleanu şi alţii. Asemenea frumoase realizări sunt şi în co­munele vecine, unde acţiunea de deszăpezire se află în plină desfăşurare. DOBRIN I. MARIN corespondent voluntar Noi centre de desfacere a petrolului In vederea înlesnirii aprovizionării popu­­­laţiei cu petrol lampant, Ministerul Comerţu­lui Interior a luat măsuri ca, începînd cu ziua de 27 februarie a. c„ vînzarea liberă a petrolului să se facă, în afară de staţiile de desfacere care vor funcţiona fără întrerupere ziua şi noaptea, şi în următoarele puncte: Raionul I. V. Stalin : B-dul Ilie Pintilie nr. 53 (în depozitul de materiale de construcţii); B-dul N. Titulescu nr. 16 (în depozitul de materiale de con­struc­­ţii); Str. Dobrogeanu-Gherea nr. 16 (maga­zin metalo-chimic); Şoseaua Pipera (coo­pe­­rativa „21 Decembrie”); Calea Dorobanţi nr. 102. Raionul 1 Mai : Piaţa Emilia Irza (magazin cu articole de menaj); Str. Eliade între Vii nr. 16 (depozit „Aprozar“); Str. Maica Domnului nr. 2; Şo­seaua Armatei Sovietice nr. 187 (în depozi­tul de cherestea); B-dul Republicii (la capă­tul tramvaiului­­ , în hanul „Afumaţi“). Raionul 23 August : Piaţa 21 Decembrie-Şoseaua Pantelimon nr. 153; Hala Obor; Şoseaua Pantelimon nr. 273; Balta Albă-B-dul Muncii nr. 136; Pia­ţa Muncii. Raionul Tudor Vladimirescu : Calea Dudeşti nr. 246 (magazin metalo­­chimic); Calea Călăraşi nr. 295 (depozit ma­teriale construcţii) ; Calea Dudeşti nr. 26 (magazin metalo­ chimic); B-dul Gh. Coş­­buc nr. 5; Calea Moşilor nr. 33; Raionul Nicolae Bălcescu ; Şoseaua Giurgiului nr. 64; Şoseaua Giur­giului nr. 200; Calea Rahovei nr. 230; Calea Văcăreşti nr. 206; Fabrica de Chibrituri (colţ cu Viilor). Raionul V. I. Lenin : Şoseaua Măgurele nr. 119; Calea 13 Sep­tembrie nr. 242 (depozit de cherestea); Pre­lungirea Ferentari nr. 2 (magazin metalo­­chimic); Şoseaua Alexandriei nr. 35 (vis-a­­vis depozit de cherestea). Raionul Gh. Gheorghiu-Dej : Str. Economu Cezărescu nr. 8 (magazin metalo-chimic); Prelungirea Giuleşti nr. 20; Şoseaua Crîngaşi nr. 51; B-dul Libertăţii nr. 6 Raionul Griviţa Roşie : Calea Griviţei nr. 488 (magazinul metalo­­chimic); Şoseaua Chitilei nr. 71 (magazinul metalo-chimic); B-dul Bucureștii Noi nr. 90 (magazinul metalo-chimic)­­ ,B-dul 1 Mai nr. 120 (magazinul metalo-chimic). ★ Aceste centre fac parte din primul lot de puncte de desfacere a petrolului lampant, organizate de Ministerul Comerțului Inte­rior. V Lipsini înlăturate cu ajutorul U­n corespondent voluntar din comuna Lehliu, raionul Lehliu, arăta­t într-o scrisoare­­adresată redacţiei ziarului nos­tru că brutăria care funcţionează în co­mună nu este aprovizionată la timp cu făi­nă, iar calitatea plinii şi condiţiile de higiena în care se lucrează lasă mult de dorit. Forurile în drept care au fost sezisate de ziarul nostru de lipsurile existente la brută­ria din comuna Lehliu ne răspund că în urma cercetărilor întreprinse pe teren au constatat că cele relatate de corespondent simt adevărate. Pentru lichidarea deficienţelor semnalate — se arată în adresa primită de redacţie —­­s-au luat măsurile necesare pentru o­ mai bună aprovizionare cu făină a brutăriei. De asemeni s-­a instituit un control riguros în vederea îmbunătăţirii calităţii pâinii şi respectării higienei. C­ăminul cultural „Pavel Tcacenco“ din comuna Pantelimon —* arăta un cores­pondent voluntar din partea locului — are o slabă activitate. Directoarea căminului nu se preocupă în suficientă măsură de ridicarea nivelului cultural al muncitorilor şi al țăra­nilor muncitori din comună. Serile culturale şi audiţiile la radio în colectiv au devenit de la un timp inexistente. Organele în drept cărora ziarul nostru le-a adus la cunoştinţă deficienţele de la căminul cultural „Pavel Tcacenco“ ne infor­mează că sezisarea corespondentului volun­tar fiind întemeiată au luat măsurile ne­cesare pentru ca activitatea căminului cul­tural să se desfăşoare în condiţiuni cât mai bune. In adresa de răspuns trimisă redac­ţiei noastre se arată că directoarea căminu­lui cultural a fost înlocuită cu un tovarăş capabil a duce o muncă rodnică de cultura­­lizare a muncitorilor şi a ţăranilor munci­tori din­ comună. In prezent, se arată în cont­­­inuarea notei, viaţa culturală la cămin se desfăşoară în condiţiuni bune. ★ Corespondentul nostru voluntar M­etescu Ghe­orgh­e, muncitor la Atelierele C.F.R. Griviţa Roşie semnala într-una din scrisorile corespondenţilor voluntari trimise redacţiei că responsabilul pieţii Gri­­viţa Roşie nu-şi face datoria in mod con­­ştiin­cios. Corespondentul arăta că acest res­ponsabil al pieţii, Pascu loan, nu se preo­cupă de buna organizare a desfacerii măr­furilor ceea ce dă loc la nemulţumiri în rîn­­dul cumpărătorilor. Pascu Ioan — se arăta mai departe în scrisoare —■ se prezintă la serviciu în stare de ebrietate, insultă şi ameninţă pe cei care se încumetă să noteze în condica de sugestii şi reclamaţii părerile lor asupra felului cum se face deservirea clientelei în această piaţă. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului Griviţa Roşie — ca urmare a sezi­­sării noastre — ne comunică că a luat mă­surile necesare pentru o mai bună deservire a populaţiei în această piaţă, iar responsa­bilul Pascu loan, care intr-adevăr avea lip­surile ce erau arătate de corespondent, a fost schimbat din munca pe care o deţinea. ★ I­ntr-o corespondenţă trimisă pe adresa redacţiei noastre un corespondent volun­tar din raionul Crevedia sezisa gravele aba­teri ale directorului şcolii elementare din comuna Crevedia Mare, Borangic Stanciu. Corespondentul informa ziarul că acest di­rector pe lîngă faptul că protejează în şcoală pe fiii de chiaburi şi persecută pe copiii ţă­ranilor muncitori, mai are şi o serie de alte abateri. Aşa de pildă, arăta corespondentul, cu ocazia recensămîntului făcut în comună la bovine, ovine, porcine, etc. el nu a de­clarat animalele ce le poseda sustrăgîndu-se astfel de a preda statului cotele ce le da­tora pe anul 1953. Răspunzînd ziarului asupra sezisării venite de­­la corespondent, comitetul raional de par­tid Crevedia­ ne-a trimis o adresă prin care confirmă justeţea cazului semnalat de cores­pondent şi arată măsurile luate. Pentru sus­tragerea făcută cu ocazia recensămîntului directorul Borangic Stanciu a fost sancţio­nat conform legii, iar pentru comportarea nejustă aplicată în şcoală faţă de copiii ță­ranilor muncitori a F­G înlocuit din funcția de director. Pa& 3 « Desfăşurarea rundei al II-a a celui de al IV-lea Turneu internaţional de şah al R.P.R. Cel de al IV-lea Turneu internaţional de şah al R.P.R., care s-a deschis la 24 fa­­bruarie în Capitală, a continuat ieri cu desfă­­şurarea rundei a II-a. Tînărul maestru sovietic Korcunoi a jucat într-un stil strălucit partida cu maestrul ro­mân »St. Szabó. Sacrificînd două piese petru un turn, Korcinoi a obţinut un atac foarte puternic, care l-a silit pe Szabó să cedeze la mutarea 30. Spectatorii au urmărit cu mult interes par­tida dintre maestrul sovietic Furman şi tînă­rul nostru reprezentant Ciocîltea. S-a jucat a­­părarea indiana regelui. Deşi avea negrele, Ciocîltea a obţinut avantaj încă de la începu­tul partidei. In jocul de mijloc, el a mane­vrat cu îndemînare şi piesele sate au exerci­tat o puternică presiune asupra albului. Par­tida s-a întrerupt într-o poziţie cu serioase şanse de cîştig pentru Ciocîltea. In partida cu Troianescu, maestrul sovietic Holmov a dat dovadă de mai multă iniţiativă şi a reuşit să cîştige un pion. In continuare, Troianescu a fost nevoit să cedeze calitatea şi la mutarea 45 s-a recunoscut învins. Surpriza rundei a produs-o maestrul ma­ghiar Kluger, care într-o frumoasă partidă poziţională l-a învins pe marele maestru sue­dez Stahlberg, după 33 de mutări. După o desfăşurare calmă, partida Filip (R. Cehoslovacă) — O’Kelly (Belgia) s-a termi­nat remiză. Jucînd riscant la atac, Voiculescu a comis o serie de inexactităţi şi în cele din urmă a fost nevoit să­ cedeze în faţa campionului R.P. Ungare, Sándor. Restul partidelor s-au întrerupt. Bălănel se află în poziţie inferioară la Nejmetdinov (U.R.S.S.). Partida Paoli (Italia) - Pachman (R. Cehoslovacă) s-a întrerupt într-o poziţie complicată în care şahistul cehoslovac are calitatea pentru pion. Campionul polonez Sli­­wa are avantaj la întrerupere în partida d­l Wade (Noua Zeelandă). Astăzi, se joacă partidele întreru­pte din primele două runde. (Agerpres). ŞTIRI SPORTIVE . Campionului divizionar masculin de bas­­chet începe­ astăzi în Capitală. In sala de spor­turi „Dinamo", cu începere de la ora 14,30, se vor disputa primele două meciuri din eta­pa I-a a competiţiei. Jocurile de astăzi din Capitală se vor dis­puta după următorul program: ora 18,30 Locomotiva Bucureşti—Ştiinţa Iaşi, ora 20 Progresul Bucureşti—Flamura Roşie Cluj.­­ Astă-Seară, cu începere de la ora 18, sala de festivităţi a uzinelor 23 August va găzdui a doua reuniune de box din cadrul fazei a II-a a concursului republican de calificare. Programul cuprinde 7 întîlniri în care vor evolua boxeri de la Flamura Roşie, Metalul 23 August, Spartac Alimentaţie Publică, Fla­căra şi alte colective sportive. n Joi la amiază , a părăsit Capitala, ple-* cînd în R. Cehoslovacă, lotul reprezentativ­ de tenis de masă al R.P.R. (băieţi şi fete), care va susţine o serie de întîlniri priete­neşti cu jucătorii cehoslovaci. După turneul care-l va întreprinde în R. Cehoslovacă, ju­cătorii romîni vor pleca în R. P. Ungară, unde se vor întîlni cu cei mai buni jucători şi jucătoare maghiare. Lotul jucătorilor de tenis de masă cu­­prinde pe maestra emerită a sportului An­­gelica Rozeanu, T. Reiter, M. Gantner, P. Pesch, Ella Zeller, M. Popescu și Geta Strugaru.­­ La 26 februarie a început la Stock­holm campionatul mondial de hochei pe gheață la care participă printre altele echi­pele U.R.S.S., R. Cehoslovace, Finlandei, Canadei, Elveţiei şi Suediei. In primul joc al competiţiei s-au Intîlnit echipele selecţionate ale R. Cehoslovace şi Elveţiei. Jucînd admirabil, hochestii ceho­slovaci au repurtat victoria cu scorul de 7-1 (3-1; 1-0; 3-0). N­J PENTRU BUNA DESERVIRE A CONSUMATORILOR Zilele trecute a avut loc in sala de festi­­vităţi a sfatului popular al raionului Stalin consfătuirea organizată de către secţia co­mercială a acestui raion, cu lucrătorii din comerţ ai întreprinderii O.C.L. Produse in­dustriale Nr. 2, raioanele Stalin—Gri­viţa Roşie. In cadrul acestei consfătuiri tovarăşul Her­­gopol Gheorghe, şeful secţiei comerciale a ra­ionului Stalin a prezentat referatul cuprin­­zînd aspecte din munca întreprinderii O.C.L Produse Industriale Nr. 2. Printre altele tovarăşul Hergopol a arătat succesele obţinute în cadrul acestei între­prinderi. Exemple demne de urmat — a arătat vorbitorul — au dat brigăzile de bună deservire de la unitatea Nr. 142 din Calea Griviţei conduse de brigadierii: Tudor Stan, Niţă Ilie şi Bucur Niculina care în ur-­ ma aplicării metodelor sovietice Korovkin şi Parhomenko reuşesc să depăşească planul zilnic, în medie cu 25 pînă la 50 la sută. De asemenea brigăzile de bună deservire de la unităţile din Calea Victoriei Nr. 81, Grivi­­ţei 153—179 au obţinut însemnate succese în muncă. Totuşi, a continuat tovarăşul Her­gopol, prin constatările făcute pe teren de aparatul secţiei comerciale raionale au fost observate“şi o serie de lipsuri. Aşa de pildă brigăzile de la unităţile din calea Victoriei 33, N. Bălcescu 10, şi Calea Griviţei 88, ai căror responsabili­­ sunt tovarăşii Herzon Samuel, Sinişteanu Georgeta şi I. Constan­­tinescu nu lucrează după un plan de muncă. Lucrătorii acestor unităţi nu se îngrijesc de aprovizionarea la timp a raioanelor respec­tive ale magazinelor, nu-şi organizează locul de muncă, ceea ce face ca de multe ori să ţiu-şi realizeze planul. Luînd cuvintul la discuţii, tovarăşul Lit­­man Avram, responsabilul unităţii de arti-'­cole de metal din comuna Băneasa a arătat că atît secţia comercială a raionului cit şi conducerea întreprinderii O.C.L. Produse In­dustriale Nr. 2 nu se ocupă in suficientă mă­sură de crearea a cut mai bune condiţii de desfacere a produselor industriale. Tovarăşul Alterescu Nadler de la unitatea 184 din Calea Griviţei a criticat de asemenea condu­cerea întreprinderii şi secţia comercială­ care nu se îngrijesc de aprovizionarea unor ma­gazine la timp cu mărfurile necesare. Tova­răşul Lerner Avram de la unitatea 153 din Calea Griviţei, s-a angajat in numele colec­tivului de lucrători, să nu precupeţească nici un efort pentru a face din unitatea lor o unitate fruntaşă. In încheierea consfătuirii a vorbit tova­­răşul Niţescu Dumitru directorul întreprin­­derii O.C.L. Produse Industriale Nr. 2 care a recunoscut lipsurile sezisate la adresa con­ducerii întreprinderii, angajîndu-se în nu­­mele colectivului de conducere de a da mai mult sprijin unităților de desfacere a proc­u­­selor industriale ale întreprinderii. Totodată va lupta şi mai mult pentru extinderea me­­todelor sovietice Korovkin şi Parhomenko, mobilizînd pe toţi lucrătorii din această în­­treprindere pentru întărir­ea şi dezvoltarea comerţului socialist. GH. MAR­CU corespondent voluntar

Next